BusinessMagazin

Tag: Bursa de Valori Bucuresti

  • Grupul BVB raportează profit de 6,69 mil. lei la nouă luni din 2019, minus 18% şi venituri operaţionale de 26,4 mil. lei

    Bursa de Valori Bucureşti (BVB), operatorul pieţei de capital din România, a raportat un profit de 6,69 milioane de lei la nivel de grup în primele nouă luni din 2019, în scădere cu 18% faţă de aceeaşi perioadă din 2018, în timp ce veniturile operaţionale s-au cifrat la 26,4 mil. lei, minus 9%.

    “Veniturile operaţionale ale Grupului în primele nouă luni ale anului au fost de 26,45 mil. lei, minus 9% faţă de perioada similara a anului 2018 (9 luni 2018: 28,98 mil. lei), scădere determinată atât de segmentul de tranzacţionare (BVB individual) cât şi de segmentul registru – Depozitarul Central (DC)”, menţionează raportul financiar al operatorului pieţei de capital.

    Cheltuielile operaţionale au înregistrat un avans de 4% în perioada ianuarie-septembrie 2019, până la 22,4 mil. lei, pe fondul avansului cu 12%  a altor cheltuieli operaţionale, în principal cheltuieli amortizare imobilizări, în timp ce veniturile financiare nete au crescut cu 42%, până la la 3,93 mil. lei, fiind determinate de avansul diferenţelor nerealizate de curs valutar din reevaluarea instrumentelor financiare în valută care au generat un câştig de 1,28 mil. lei vs. 0,48 mil. lei în perioada similară din 2018, dar şi ca urmare a vânzării unor active financiare -titluri de stat, ce au generat un câştig de 0,39 mil. lei, se mai arată în raportul BVB.

    Indicele BET, care include cele mai tranzacţionate 16 companii cu excepţia SIF-urilor, a crescut cu 30% în primele nouă luni ale acestui an, în timp ce indicele BET – Total Return (BET-TR), care include şi dividendele oferite de companiile din BET, a înregistrat un avans de 41%.

    La finalul lunii septembrie, valoarea de piaţă a companiilor româneşti era de 22,7 mld. euro, în timp ce capitalizarea bursiera a tuturor companiilor listate pe piaţa reglementată a Bursei de Valori Bucureşti (BVB) a depăşit 35,9 mld. euro în ultima şedinţă de tranzacţionare din septembrie.

    Valoarea totală a tranzacţiilor pe piaţa reglementată de acţiuni, excluzând ofertele, a crescut cu 13% de la 6,63 mld. lei la 7,46 mld. lei.

    România a fost promovată pe 26 septembrie la statutul de Piaţa Emergenta de la cel de Piaţă de Frontiera, de către furnizorul global de indici FTSE Russell.
     

  • Cu 105 IPO-uri în 2012, Varşovia bate toată Europa. Pe Bursa de Valori Bucureşti nu s-a lansat niciun IPO

    Cele 105 IPO-uri de pe bursa din Varşovia reprezintă 40% din totalul ofertelor iniţiale de anul trecut de pe pieţele europene, potrivit raportului IPO Watch Europe al Pricewater­house­Coopers. Însă după valoarea listărilor ini­ţiale WSE ocupă doar locul cinci în Europa. Pentru comparaţie, ofertele publice iniţiale lansate pe piaţa poloneză sunt de şapte ori mai mici ca valoare decât cele de pe Bursa de la Londra, liderul clasamentului în această privinţă. “Activitatea de pe piaţa IPO-urilor din Varşovia, atât ca valoare, cât şi în funcţie de cantitate, ne-a plasat timp de mai mulţi ani în fruntea clasamentului european şi a ajutat la construirea unei poziţii mai bune pentru piaţa de capital poloneză în Europa decât ar putea-o permite tranzacţiile de pe piaţa secundară”, a declarat Adam Maciejewski, vicepreşedinte al board-ului de manage­ment al WSE, citat de mondovisione.com.

    Mai multe pe zf.ro

  • Povestea unui IPO de criza

    “Dupa Petrom-ul de pe centura Ploiestiului, faceti dreapta,
    apoi, cand ajungeti la unitatea militara, faceti stanga, mergeti
    pana la bariera din Gageni si o luati iar la dreapta.” Si da,
    ajungem in Plopeni. Un oras colorat in gri, de nici zece mii de
    suflete care se hraneau, toate, de pe seama Uzinei Mecanice.
    Mareata unitate de productie duduia acum 30 de ani, iar mai bine de
    20.000 de muncitori ii spuneau “serviciu” inainte de 1989. Astazi,
    Plopeniul a devenit, cum i se spune sec, o localitate
    monoindustriala.


    Acolo l-am gasit pe Ionel Dinu, presedintele Consiliului de
    Administratie al Hidraulica Plopeni, afacerea fratelui sau, Danel.
    Compania pe care o conduce produce pompe hidraulice pentru cele
    150.000 de tractoare romanesti exportate in vremea lui Nicolae
    Ceausescu in Iran si Egipt. Dinu a mizat pe legatura dintre
    afacerea cu pompe si proiectul de producere a energiei verzi in
    preajma uzinei, mai exact o minicentrala cu panouri solare.
    Principalul motiv, finantarea. “Practic, in doi ani si ceva, am
    fost primul IPO si exista riscul sa fie un boom pe piata sau sa fie
    un esec. Din pacate, a fost esec”, incepe Ionel Dinu discutia cu
    BUSINESS Magazin. In fapt, putin peste o mie de euro stransi de pe
    bursa si un grad de subscriere de 0,04%. Omul de afaceri vorbeste
    despre o situatie financiara “mai putin performanta si firava” si
    despre investitori care vor ca mult asteptatele castiguri sa vina
    “cat mai repede cu putinta”.


    Ionel Dinu marturiseste ca el si fratele sau mizau “pe jumatate”
    pe succes, iar asteptarile erau mai ridicate din partea SIF-urilor.
    Insa tot ei admit ca “societatea nu este mare si super-atractiva”.
    “Suntem cu picioarele pe pamant si stim care e realitatea, dar pe
    termen mediu si lung eu zic ca ne asteptam ca lucrurile sa mearga
    mai bine.” Firma din Plopeni, cel mai mare angajator din oras cu
    aproape 200 de muncitori, a avut in 2009 o cifra de afaceri de doua
    milioane si jumatate de euro, mai mica cu o treime fata de anul
    precedent si un profit de 5.500 de lei. Fratele sau, Danel, mai
    produce tractoare la Craiova, de ordinul sutelor anual, fabrica
    pompe de apa, benzina si ulei pentru tractor si Dacie la Pulsor
    Scornicesti si detine si Islaz Alexandria, unde se ocupa de
    echipamente pentru silozuri. Intrebat ce semnal li se da celorlalte
    companii carora le trecea prin minte sa incerce capitalizarea pe
    bursa, Dinu constata semnalul negativ transmis managerilor, insa,
    dupa cum spune chiar el, “desi stiam ca piata e inghetata, am zis
    sa incercam”. Iar daca ar da timpul inapoi, ar face exact la fel:
    “E o modalitate de cofinantare. Pana la urma ce sa faci? Ramai 100%
    actionar si stai si te uiti. Mai bine incerci, dai ceva din partea
    ta si ai alte sanse de reusita”.

    Asadar, ecuatia reducerii consumului de energie a companiei prin
    proiectul de energie verde nu si-a gasit solutia, iar Dinu se
    gandeste sa apeleze tot la banci. “Problema e si la noi. Trebuie sa
    fim foarte atractivi, ceea ce acum nu s-a intamplat.” Si el admite
    ca in jocul pe bursa conteaza mult vizibilitatea companiei, dar si
    a proprietarului. Insa pe timp de criza, e mai clar ca niciodata ca
    toata lumea e extrem de prudenta cand face o investitie.

    Ne intoarcem putin in timp si ne mutam de la Plopeni pe mai
    cunoscuta strada Lipscani, la numarul 25. La aniversarea a 15 ani
    de bursa moderna, presedintele Stere Farmache vorbea, in prezenta
    guvernatorului Isarescu si a presedintelui Basescu, despre rolul
    bursei in economie – consolidarea pietei de capital – si despre cat
    de important e ca acest motor al economiei “sa fie pus in miscare
    si sa contribuie la dezvoltarea afacerilor in Romania”. Acelasi
    Stere Farmache spunea de curand ca listarea reprezinta un act de
    curaj pentru companii, cat timp majoritatea indicatorilor
    financiari ai societatilor sunt in scadere si ca “ar trebui sa
    astepte”.

    Pana ce seful Bursei se decide, unii au incercat. Si chiar daca
    n-a avut prea mult succes, Hidraulica Plopeni a aratat ca pana si
    companiile mici pot avea curaj, chiar in mijlocul crizei. “Pana la
    urma, s-a facut si publicitate vizavi de bursa asta. Avantaje pot
    aparea in piata, vad clientii ca existam si ca producem”,
    concluzioneaza Ionel Dinu.

  • Bursa de la Bucuresti e inca in adolescenta

    Politie, cameramani, forfota. In fata sediului central al BNR
    din deja celebra strada bucuresteana Lipscani masinile se furisau
    una dupa alta. La fiecare oprire scurta, o cravata neagra se
    ascundea dupa usile inalte ale bancii. Intram si noi si suntem
    intorsi din drum, desi ora era zece fix. “Nu mai puteti intra. A
    sosit presedintele.” O asistenta dezorientata incerca sa le explice
    celor de la protocol ca a venit presa si nu-ntelege care e
    problema. Presedintele era de fapt cel de la Cotroceni, iar
    regulamentul BNR nu permite accesul dupa seful statului. Discutii
    contradictorii si protocolul a fost invins. Se deschid usile salii
    Mitita Constantinescu, locul unde a functionat pentru prima oara
    bursa, in 1995.

    La microfon, presedintele CA al Bursei de Valori Bucuresti,
    Stere Farmache, iar alaturi, la masa prezidiului, Mugur Isarescu,
    Traian Basescu si Gabriela Anghelache, presedintele Comisiei
    Valorilor Mobiliare. Farmache vorbeste despre rolul bursei in
    economie – consolidarea pietei de capital – si despre cat de
    important e ca acest motor al economiei “sa fie pus in miscare si
    sa contribuie la dezvoltarea afacerilor in Romania”. Or, sustine
    Farmache, oferta de titluri listate la bursa e “inadecvata si
    insuficienta”. Lipsesc companii importante, iar explicatia e ca
    autoritatile n-au urmarit in ultimii 15 ani sa privatizeze
    transparent, ci au cautat mai degraba investitori strategici. “S-a
    dovedit ca e un mit”, spune succint Farmache, care da exemplu
    Polonia, stat care a folosit agresiv piata de capital pentru
    privatizarea unor companii importante, iar rezultatele se vad “cu
    ochiul liber”. Polonia este una dintre tarile care au trecut cel
    mai bine prin recesiune, iar explicatia nu e greu de gasit: “O
    bursa bine capitalizata, capabila sa ofere o alternativa viabila de
    finantare fata de cea prin credite bancare”.

    Dupa ce a primit o medalie de onoare, ca toti ceilalti
    vorbitori, Isarescu a preluat cuvantul. Cateva vorbe despre
    transparenta, disciplina financiara si credibilitate – si putina
    istorie. Nu mai putin de 140 de banci isi aveau sediul in cartierul
    bancar din Micul Paris, in anii ’20-’30. “Noi aveam banca centrala
    cand in SUA sau Japonia nu se vorbea despre asa ceva.” Discursul
    despre aniversarea BVB a fost scurt, iar Isarescu a trecut rapid la
    ultimele semnale despre economia romaneasca. Cu o seara in urma,
    cand a ajuns acasa, Isarescu a vazut ca televiziunile “cantau,
    descantau si rascantau” declaratia lui Dominique Strauss-Kahn,
    directorul general al FMI, care spunea la o televiziune elvetiana
    ca intrarea in incapacitate de plata pentru state ca Romania,
    Grecia, Ungaria, Irlanda e “iminenta”. “Romania era si ea
    enumerata, dar in orice caz nu in primul rand, mai spre coada”, a
    contrat Isarescu avalansa de stiri din media. Dupa ce tocmai
    spusese zilele trecute ca tot felul de “trancanitori” se duc la
    televizor sa vorbeasca despre economie, iar “presa trebuie sa se
    disciplineze”, tonul lui Isarescu a fost si acum la fel de acid.
    Doar ca a venit ca turnat in anticiparea discursului
    prezidential.

    Traian Basescu a felicitat Bursa pentru cei 15 ani impliniti si
    a subliniat importanta pe care o acorda de multa vreme
    institutiilor financiare: “Pentru mine, evolutiile de la Bursa au
    fost un indicator care ma faceau sa fiu mai linistit sau mai
    agitat. In functie de asta poti sa-ti prefigurezi weekendul”. Fara
    sa spuna cand se va intampla, presedintele a anuntat scoaterea la
    vanzare a 10-15% din actiuni la mari companii precum OMV Petrom,
    Transelectrica, Romgaz, dar si cele ramase in portofoliul Fondului
    Proprietatii de Stat. Desi e seful statului de sase ani,
    presedintele a mai spus ca BVB si BNR nu pot fi performante in
    lipsa unui stat “prietenos”, iar evolutia celor doua entitati e
    totusi vizibila in pofida conditiilor dintr-o tara nereformata asa
    cum e Romania. Dupa ce in urma cu nici o luna, Basescu spunea
    despre Curtea Constitutionala ca e “penibila” tocmai la Consiliul
    Investitorilor Straini, acum ca tot se afla la aniversarea bursei,
    presedintele a atacat din nou, tot fara nici cea mai mica legatura
    cu evenimentul la care participa.

    A inceput cu cetatenii: “Romanii trebuie sa se obisnuiasca sa
    munceasca bine ca sa traiasca bine”. A continuat cu presa: “Romanii
    sunt pacaliti zilnic, sunt mintiti. O sa vedeti fete rujate, cu
    ochii cat cepele: «Se reduc salariile, sa le aducem banii,
    banisorii lor», subliniind ca «banisorii acestor oameni sunt luati
    cu imprumut pentru a fi platiti»”. Apoi au urmat politicienii:
    “Singurul lucru la care i-a dus capul a fost sa dubleze salariile,
    pensiile, sa inventeze 222 de categorii de ajutoare sociale. Atat
    i-a dus capul pe politicienii romani in timp de crestere exploziva,
    este adevarat, artificiala. Eh, s-a dezumflat”. Si a incheiat cu
    justitia: “Faptul ca instantele scriu legi prin hotararile pe care
    le dau e ceva mult mai grav decat intreaga criza politica”. In
    total 30 de minute, cat Isarescu, Farmache si Anghelache la un
    loc.

    Bursa a implinit 15 ani si totusi mai e mult de lucru ca sa-si
    arate varsta.