BusinessMagazin

Tag: burnout

  • Epuizarea cadrelor medicale provoacă boli grave şi performanţe slabe. Rezultatele unui studiu efectuat în România

    Un studiu realizat în şase spitale din judeţul Sibiu a arătat că epuizarea cadrelor medicale şi a personalului auxiliar provoacă boli grave în cazul indivizilor şi performanţe slabe în interiorul unităţii.

    Cercetarea s-a desfăşurat în perioada 2020-2021 la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu, Spitalul Clinic de Pediatrie Sibiu, Spitalul General CF Sibiu, Spitalul Clinic de Psihiatrie Dr.Gh.Preda Sibiu, Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu şi Spitalul Militar de Urgenţă „Dr.Alexandru Augustin” Sibiu. Fiecare spital a primit un raport individualizat de studiu care include şi recomandări.

    La studiu au participat 1.657 de persoane din următoarele categorii profesionale: medic specialist/primar, medic rezident, asistent medical, infirmier, îngrijitoare, brancardier, personal administrativ şi personal tehnic. Pentru evaluarea stadiului de burnout, echipa care a realizat studiul a folosit cele mai avansate mijloace de cercetare.

    Potrivit rezultatelor studiului, aproape jumătate dintre angajaţi (45%) nu percep că sunt implicaţi în munca lor, nu simt energie, dedicare şi concentrare în desfăşurarea activităţilor specifice muncii lor. Aşa cum era de aşteptat, dintre categoriile socioprofesionale cu cel mai înalt risc de burnout se evidenţiază medicii (atât din secţii COVID, cât şi non-COVID. Un rezultat mai puţin aşteptat a fost înregistrarea unui nivel foarte înalt de burnout în rândul personalului TESA.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

     

  • Epuizarea cadrelor medicale provoacă boli grave şi performanţe slabe. Rezultatele unui studiu efectuat în România

    Cercetarea s-a desfăşurat în perioada 2020-2021 la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu, Spitalul Clinic de Pediatrie Sibiu, Spitalul General CF Sibiu, Spitalul Clinic de Psihiatrie Dr.Gh.Preda Sibiu, Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu şi Spitalul Militar de Urgenţă „Dr.Alexandru Augustin” Sibiu. Fiecare spital a primit un raport individualizat de studiu care include şi recomandări.

    La studiu au participat 1.657 de persoane din următoarele categorii profesionale: medic specialist/primar, medic rezident, asistent medical, infirmier, îngrijitoare, brancardier, personal administrativ şi personal tehnic. Pentru evaluarea stadiului de burnout, echipa care a realizat studiul a folosit cele mai avansate mijloace de cercetare.

    Potrivit rezultatelor studiului, aproape jumătate dintre angajaţi (45%) nu percep că sunt implicaţi în munca lor, nu simt energie, dedicare şi concentrare în desfăşurarea activităţilor specifice muncii lor. Aşa cum era de aşteptat, dintre categoriile socioprofesionale cu cel mai înalt risc de burnout se evidenţiază medicii (atât din secţii COVID, cât şi non-COVID. Un rezultat mai puţin aşteptat a fost înregistrarea unui nivel foarte înalt de burnout în rândul personalului TESA.

    În ceea ce priveşte sursele de stres se evidenţiază în primul rând instabilitatea legislativă şi condiţiile de lucru, şi nu atât de mult resursele materiale.

    „54% dintre respondenţi au resimţit în mare şi foarte mare măsură rigorile, prevederile şi cerinţele legislative generate de situaţia pandemică ca fiind o sursă de stres. 41% dintre respondenţi au resimţit în mare şi foarte mare măsură condiţiile de lucru (numărul mare de gărzi, ture de noapte, solicitările multiple) ca fiind o sursă de presiune. 62% dintre respondenţi au apreciat că resursele (echipament individual de protecţie, materiale sanitare necesare desfăşurării activităţii profesionale zilnice) nu au constituit o sursă important de stres”, au arătat rezultatele studiului realizat la Sibiu.

    Suportul social oferit de familie şi prieteni este în mod semnificativ principala resursă menţionată de participanţii la studiu ca fiind de ajutor pentru a gestiona cu succes presiunile socio-profesionale. De asemenea, participanţii au spus că este nevoie de o mai mare susţinere din partea asociaţiilor profesionale, a bisericii şi a şefilor.

  • Medicii din Bucureşti, în faţa valului 4: Risc de epuizare şi burnout

    Spitalele din toată ţara sunt din nou în alertă în faţa valului 4 al pandemiei de COVID-19, iar Colegiul Medicilor din Bucureşti trage un semnal de alarmă şi cere măsuri urgente: medicii sunt epuizaţi şi riscă să ajungă în burnout, pentru că sunt de 18 luni, de la începutul pandemiei,în linia întâi.

    România este în faţa valului 4 al pandemiei de COVID-19, iar spitalele bucureştene sunt din nou în alertă. Medicii şi întregul personal medical sunt nevoiţi iarăşi să facă faţă numărului mare de pacienţi, atât pe secţiile de COVID-19, cât şi în ATI COVID-19.

    „Nu trebuie uitat că acest nou val vine pe fondul oboselii şi stresului acumulate deja de prea mult timp, pe fondul unui an şi jumătate fără pauză de respiro, mai ales în anumite specialităţi şi unităţi medicale. Colegiul Medicilor din Municipiul Bucureşti trage un semnal de alarmă şi cere măsuri urgente privind riscul epuizării şi chiar ajungerii în burnout a personalului medical aflat în prima linie a luptei împotriva COVID-19, având în vedere că vorbim mai ales de medici din specialităţi care au fost încă de la începutul pandemiei pe acest front”, spun reprezentanţii Colegiului Medicilor Bucureşti.

    Sindromul de burnout poate include o serie de manifestări precum epuizarea emoţională, lipsa satisfacţiei profesionale sau o senzaţie de depersonalizare, dar şi cu o frecvenţă mai mare a erorilor la locul de muncă.

    „Dacă nu avem grijă de medici, nu va avea cine să ne îngrijească. Pentru un act medical de calitate, este nevoie ca întreg personalul medical să fie la capacitate maximă, din toate punctele de vedere. Vedem, însă, că eforturile enorme care li se cer medicilor de peste 18 luni se prefigurează a fi necesare şi în următoarea perioadă, fără să se întrevadă un moment final. În aceste condiţii, este important să se ia măsuri, pe de o parte, pentru a asigura o resursă umană suficientă în unităţile medicale, iar pe de alta, pentru a asigura tot suportul necesar personalului existent deja”, a declarat prof. dr. Cătălina Poiană, preşedintele Colegiului Medicilor din Municipiul Bucureşti.

    Colegiul Medicilor din Bucureşti atrage atenţia că aceste măsuri trebuie implementate rapid, dar este important ca ele să fie menţinute şi pe termen mediu şi lung.

    „O meta-analiză ce a inclus peste 30.000 de profesionişti din sănătate a arătat că cel puţin 1 din 5 prezintă simptome de depresie şi anxietate, iar cel puţin 4 din 10 se confruntă cu probleme de somn şi/sau insomnie. Datele sunt îngrijorătoare, iar fără măsuri adecvate, situaţia în Bucureşti şi nu numai se poate dovedi şi mai gravă”, mai arată reprezentanţii Colegiului Medicilor Bucureşti.