BusinessMagazin

Tag: Burgeri

  • De ce se înghesuie brandurile mari de fast-food să vină în România? Un sfert din banii cheltuiţi local în restaurante merg către burgeri, shaorma şi pui prăjit

    Românii lasă anual circa 20 mld. lei în restaurantele locale, iar din totalul sumei, aproximativ 4-5 mld. lei ajung, conform estimărilor ZF, în conturile reţelelor de fast-food internaţionale şi locale.

    Această statistică, dar şi evoluţia pozitivă a businessurilor deja existente în sector atrag atenţia şi altor jucători.

    Astfel,  recent, lanţul american Wendy’s şi-a anunţat venirea în România în sistem de franciză. În 2022, americanii de la Popeyes au intrat oficial pe piaţa locală, deschizând primele restaurante. Şi alte branduri internaţionale ar putea intra pe acest segment în viitorul apropiat, CEO-ul Sphera Franchise Group declarând anterior pentru ZF că are în vedere extinderea portofoliului. Dezvoltarea lanţurilor de tip fast-food vine într-o perioadă în care atât în România, cât şi aproape peste tot prin lume obezitatea devine o problemă tot mai mare. Iar asta în contextul în care în România, în continuare, numărul de lanţuri de fast-food e mai mic decât în alte pieţe.

    Doar opt dintre cele mai puternice 20 de lanţuri de fast-food din SUA (patria-mamă a fast-food-ului) sunt prezente sau urmează să fie prezente pe piaţa din România. Lipsesc însă Chick-Fil-A,  Chipotle, Sonic Drive in,  Arbyís sau Papa Johns.

     

  • În America, salata bate acum burgerul. Cava, un lanţ cu servire rapidă bazat pe dieta mediteraneeană, prosperă, în timp ce lanţurile de fast food suferă

    Când vine vorba de a lua masa în oraş, America este în mod clar o naţiune divizată, iar acţiunile res­tau­rantelor stau marto­re în acest sens, po­trivit investors.com.

    Chiar în condi­ţiile în care indus­tria ca întreg se con­fruntă cu costuri în creştere legate de ali­mente şi forţa de muncă, consuma­torii devin zgârciţi. Drept urmare, giganţii din fast food încep să-şi scadă preţurile. Însă nume mai noi, cum ar fi grupul Cava şi Sweetgreen prosperă.

    La nivelul industriei restauran­telor, scumpirile au redus apetitul americanilor cu venituri mai mici pen­tru fast food. Restaurantele se con­fruntă de asemenea cu o con­cu­ren­ţă în creştere din partea alimen­telor preparate de la magazinele ali­mentare. Când a­me­ricanii iau to­tuşi masa în oraş, alimentele mai să­nătoase, sau me­ni­urile care pot hră­ni mai multe persoane au ade­sea câştig de cauză.

    Dintre lanţu­rile care o duc bi­ne, unele oferă va­loare „percepu­tă“ bună clienţi­lor, în parte încercând să diminueze costul pe persoană, în timp ce altele sunt pur şi simplu noi şi interesante, profitând de preferinţele în schim­bare ale consumatorilor. Toate a­ces­tea au perspective solide de creştere, potrivit analiştilor.

    Industria americană a restaurantelor a avut parte de un început de an 2024 dificil. Şi totuşi, lanţurile „fast-casual“, care îşi fac reclamă ca fiind o opţiune mai sănătoasă, sau se adresează unor clienţi puţin mai avuţi decât cei ai rivalilor din segmentul fast-food, reprezintă o „pată luminoasă“, scrie Financial Times.

    Acţiunile acestor companii oferă de asemenea randamente peste cele ale pieţei. Cava, de exemplu, un lanţ de localuri bazate pe dieta mediteraneeană care s-a listat în luna iunie a anului trecut, şi-a dublat valoarea.

    De la listare în iunie 2023, acţiunile Cava au urcat cu aproape 100%. În primul trimestru din 2024, grupul a consemnat vânzări de 259,01 milioane $, cu 46% peste nivelul din T4/2023, conform Zacks. 

    Compania a fost fondată în 2006 şi are locaţii pe tot cuprinsul SUA. Alimentând expansiunea lanţului este o experienţă unică de dining, modelul său de customizare a meniului fiind similar cu cel al Chipotle.

    Vânzările totale ale grupului sunt aşteptate să urce cu 24% în 2024 şi cu încă 20% în 2025 la peste 1 miliard de dolari.

    Mai mulţi factori sunt în spatele divergenţei de performanţă dintre grupurile de fast-food şi cele de tipul Cava. Clienţii ultimelor sunt puţin mai avuţi, dar în acelaşi timp fast-food-ul nu mai este un chilipir. Brusc, o salată la 18 $ de la Sweetgreen nu mai pare americanilor atât de scumpă.

    Poate că lanţurilor cum e Cava le merge în prezent bine, însă valorizările lor încep să fie piperate, iar acest lucru face ca investitorilor să le fie greu să justifice noi achiziţii ale acţiunilor acestora, în special dacă operatorii fast-food vor începe să reducă preţurile din nou, scrie Pan Kwan Yuk, editorialist FT.

    Recent, acţiunile Cava au început să scadă, traderii temându-se că investitorii instituţionali ar putea renunţa la investiţiile în cadrul lanţului, notează investorsplace.com.

    Teama a venit după ce investitorul Artal International a anunţat că va vinde 3 milioane din acţiunile companiei, după ce acesta vânduse deja 2 milioane de acţiuni Cava în primăvară.

    Chipotle, susţinut de investitori ca Bill Ackman, şi-a clădit o reputaţie pentru alimente proaspete care nu sunt nici excesiv de scumpe, nici exotice. Cava are nevoie să procedeze la fel dacă vrea ca acţiunile sale să fie la fel de digerabile pentru investitori, notează FT.

  • Un exemplu curajos: ce idee le-a venit unor tineri din România după ce au mers împreună într-o excursie. Nu aveau nicio tangenţă cu domeniul, dar au lansat o afacere de succes

    În 2016, pe când piaţa de food truckuri abia prindea contur în România, Mari Matei, alături de soţul ei – Costi, şi de prietena ei – Dana Coman, se lăsau inspiraţi de o excursie în Italia în care testaseră mai multe astfel de concepte, cu ocazia unui meci de fotbal. Au revenit în România cu gândul să reproducă ce au experimentat acolo. Şi au reuşit.

    “Guvernul de atunci avea un program prin care finanţa cu 50% afacerile noi. Ne-am înscris cu proiectul nostru şi am fost acceptaţi. În decembrie 2016 am comandat şi achitat avansul pentru fabricarea rulotei la Cluj. Am primit echivalentul a 10.000 de euro nerambursabili, iar restul investiţiei, adică încă pe atât, a fost din fonduri proprii, economiile noastre”, povesteşte Mari Matei, unul dintre fondatorii MiT Burgărie, un local din Popeşti-Leordeni al cărui preparat-vedetă este lesne de ghicit. Pe lângă food truck, cei trei antreprenori la început de drum şi-au dorit să aibă şi un spaţiu fix, aşa că au început să caute un loc unde să amplaseze rulota.

    Au găsit, undeva în Pipera, foarte aproape de clădirile de birouri de pe bulevardul Dimitrie Pompeiu, şi acolo au pornit totul, în martie 2017. Aveau în vedere şi festivalurile, la care stabiliseră deja că vor pleca atunci când avea să fie nevoie. Treptat, investiţiile au crescut, profitul a fost reinvestit, o parte din bani fiind folosiţi pentru a cumpăra un container alimentar, în al treilea an de business. „În 2017-2020, cât am avut rulota în zona de birouri, clienţii noştri erau corporatiştii din Pipera. Acum, clienţi ne sunt corporatiştii care muncesc de acasă, de când ne-am mutat după ei, în zona rezidenţială din Popeşti-Leordeni, din 2020.”

    Localul din Popeşti-Leordeni a fost deschis în prima parte a pandemiei, deoarece Mari, Costi şi Dana ştiau că acolo locuiesc mulţi dintre clienţii lor din Pipera. Începând cu luna iunie 2020, când o parte dintre angajaţi au revenit la birou, MiT Burgărie a funcţionat cu două spaţii – atât în Pipera, cât şi în Popeşti-Leordeni, însă din ianuarie 2021 primul spaţiu a fost înlocuit de un punct nou de lucru, în zona Orhideea, la parterul clădirii de birouri The Bridge, care însă a funcţionat doar pentru jumătate de an. „Restaurantul din Popeşti-Leordeni a funcţionat fără întrerupere din iunie 2020 până azi, iar în septembrie 2021 am avut inspiraţia să ne mutăm cu afacerea într-o zonă rezidenţială. Anul acesta vrem să creştem această nouă locaţie fixă, iar dacă apare o oportunitate să amplasăm rulota într-un loc bun, o vom reloca.”

    Mari Matei are studii de contabilitate, soţul ei a învăţat marketing, iar Dana Coman s-a implicat în afacere neavând nici ea legătură cu domeniul bucătăriei. Împreună au învăţat însă cum se gestionează un business în HoReCa şi au reuşit să construiască o echipă formată din şase angajaţi. Ar avea nevoie de mai mulţi, însă dificultatea în a găsi angajaţi este mare şi tot acesta este şi motivul pentru care nu s-au extins mai mult cu MiT Burgărie. Meniul cuprinde, fără nicio surpriză, cu precădere burgeri, însă lor li s-au adăugat şi câteva produse adiacente, precum cafea, sucuri şi preparate specifice pentru mic-dejun. „Preţurile sunt medii, folosim doar materie primă de calitate, chiflele sunt coapte zilnic de o brutărie artizanală, carnea este curată, burgerii sunt făcuţi doar din carne şi sare.

    Cel mai ieftin burger costă 30 de lei anul acesta, după ce materia primă a explodat ca preţ de achiziţie. Încercăm să păstrăm calitatea la un cost decent.” Mari Matei spune că firmele mici trec permanent prin tot felul de provocări, iar cele legate de forţa de muncă sunt printre cele mai acute. „Antreprenorul din ziua de azi, cel care are o firmă mică, trebuie să fie şi casier, şi bucătar, şi contabil, şi femeie de serviciu câteodată. Lista atribuţiilor este infinită şi stresul este greu de controlat. În plus, o criză şi mai mare decât pandemia a început de la sfârşitul anului 2021, când toate preţurile au explodat”, spune ea.

    Cel mai ieftin burger costă 30 de lei anul acesta, după ce materia primă a explodat ca preţ de achiziţie.

    Mari Matei are studii de contabilitate, soţul ei a învăţat marketing, iar Dana Coman s-a implicat în afacere neavând nici ea legătură cu domeniul bucătăriei.

    20 de idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Baby Parking – servicii de supraveghere a copiilor (Braşov)

    Fondatoare: Delia Sandu

    Investiţii: 60.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2021: 250.000 de euro

    Prezenţă: Braşov

    Wicked Barrel – microberărie (sat Neagra, comuna TaŞca, jud. Neamţ)

    Fondatori: Andreea şi Radu Andrieş

    Investiţii: 150.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2021: 160.000 de euro

    Prezenţă: în magazine de specialitate şi baruri

    DooDaDoo – magazin cu produse pentru copii

    Fondatori: Andreea Roman şi Octavian Cristea

    Investiţii: 30.000 de euro

    Prezenţă: online

    Ceramica de soare – bijuterii din ceramică (Râmnicu Vâlcea)

    Fondatoare: Narcisa Soare

    Investiţie iniţială: 10.000 de euro

    Prezenţă: online şi în câteva magazine fizice, naţională şi internaţională

    NERV – brand de modă (Braşov)

    Fondator: Claudiu Obreja, Sabrina Nicolescu, Dragoş Iordache şi Bogdan Muşat

    Investiţii: peste 50.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2021: peste 250.000 de lei (50.000 de euro)

    Prezenţă: la evenimente precum Electric Castle, Untold, Neversea, Femei pe Mătăsari, Awake şi alte festivaluri

    Punctul gastronomic Elena din Deal – punct gastronomic (Bistriţa)

    Fondatoare: Elena Rus

    Prezenţă: Bistriţa

    Hai să socializăm – agenţie de turism (Bucureşti)

    Fondator: Bogdan Vladu

    Investiţie iniţială: 20.000 de lei (4.000 de euro)

    Prezenţă: naţională şi internaţională

    Sănătate din fructe uscate – fructe deshidratate (Bucureşti)

    Fondatoare: Roxana Andrei

    Investiţie iniţială: 10.000 de euro

    Prezenţă: online

    Din inima ţării – produse artizanale (Rupea, jud. Braşov)

    Fondatori: Marilena şi Avram Rus

    Investiţii: 50.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2023: 100.000 de euro

    Prezenţă: online, naţional şi internaţional

    Verv Kitchen – restaurant vegan (Bucureşti)

    Fondatoare: Dana Anghel

    Investiţii: 200.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti