“Respiram cu totii acelasi aer”, declara recent Robert
Redeleanu, directorul general al Scandia, cel mai mare producator
de conserve de pe piata. El se referea la faptul ca producatori,
distribuitori si comercianti se bat acum, parca mai aprig ca
niciodata, pe un portofel tot mai sarac al cumparatorului. Intre
motivele deja binecunoscute se numara somajul in crestere,
veniturile in scadere, deprecierea leului in raport cu euro,
majorarea TVA. Obiceiurile de consum s-au modificat si listele de
cumparaturi s-au ajustat: 58% dintre consumatori au ales sa cumpere
alimente mai ieftine, in timp ce 57% cumpara in cazul unor
categorii aceleasi produse, dar la preturi mai mici, arata un
studiu realizat de Agentia pentru Strategii Guvernamentale.
Nimic de mirare, deci, ca piata bunurilor de larg consum a
scazut fata de anul trecut, “fiind influentata negativ la toate
categoriile, mai putin cea a tigarilor”, spune Marius Caluian,
director general al MEMRB Romania si Republica Moldova. Conform
estimarilor MEMRB, piata a insemnat anul trecut 22 de miliarde de
euro, iar in primele opt luni ale anului curent, vanzarile de
bunuri de larg consum au fost cu 7% mai mici decat in acelasi
interval din 2009. Pe tot anul, scaderea ar putea ajunge la 10%,
ceea ce s-ar traduce in pierderi de peste doua miliarde de
euro.
Caluian precizeaza ca o estimare a valorii anuale a vanzarilor
se va face dupa incheierea lunii decembrie, luna care pentru unele
categorii de produse are o pondere insemnata. Deocamdata,
directorul MEMRB se asteapta ca bugetele cheltuite pentru
sarbatorile de iarna sa fie in medie cu 10% mai mici decat anul
trecut.
Vanzarile legale de tigari au scazut, pierzand teren in favoarea
celor ilicite, astfel incat valoarea mai mare ce rezulta din
calculul MEMRB se datoreaza in exclusivitate preturilor mai mari.
Si asta pentru ca tigarile sunt produsele cu cea mai mare scumpire
pe parcursul anului trecut: 50%.
Minusuri de cate doua cifre apar in piata berii, a laptelui si
in mai toate domeniile care in vreme de crestere economica se
faleau cu plusuri la fel de mari.
“Piata de bere a fost serios afectata de criza economica”,
admite Grant McKenzie, vicepresedinte de marketing al Ursus
Breweries, cel mai mare producator de bere din tara, cu o cifra de
afaceri de 284 de milioane de euro in 2009. In ultimul an si
jumatate, vanzarile de bere s-au redus cu un sfert, silind toti
marii producatori – Ursus, Heineken, Bergenbier – sa inchida
fabrici, iar asteptarile sunt sumbre: “Cred ca multi ani de acum
incolo consumul nu va reveni la nivelul din 2007-2008”, declara
McKenzie.
Pe aceeasi linie se inscriu lactatele. Valoarea vanzarilor a
scazut in primele opt luni cu 16% in cazul laptelui, cu 18% la
smantana si cu 23% la deserturile pe baza de lapte, conform datelor
MEMRB. Categoria de lactate proaspete si-a pastrat insa aceeasi
pondere in piata bunurilor de consum (2,3%) gratie majorarii cu
5,6% a vanzarilor de iaurt, produs care inseamna aproape jumatate
din aceasta categorie. La capitolul plusuri se incadreaza si
laptele batut, cu un avans de peste sapte procente, in valoare.
Vanzarile de iaurt ale Danone au fost cu peste 10% mai mari anul
acesta, declara Bogdan Ioachim, director de comunicare al
producatorului de lactate, sustinand ca explicatia tine in egala
masura de promotiile desfasurate de companie, de reducerile de
pret, dar si de “preocuparea cumparatorilor pentru o alimentatie
mai sanatoasa”. Una peste alta, in randul tarilor din Europa
Centrala si de Est avem in continuare cel mai mic consum de iaurt
pe cap de locuitor: 3,46 kg, in urma vecinilor bulgari sau sarbi
(peste 11 kg). Danone, cel mai mare producator de lactate din tara,
a raportat la Ministerul Finantelor o cifra de afaceri de peste 102
milioane de euro pentru anul trecut.
Pentru companiile cu dare de mana, momentul este ideal din
punctul de vedere al luptei pentru cote de piata, pentru ca
preturile mai mici atrag consumatorii mai mult ca niciodata. Pe de
alta parte insa, goana dupa cote de piata este periculoasa, pentru
ca odata cu scaderea preturilor se reduc dramatic si profiturile.
Raul Ciurtin, presedinte si actionar majoritar al Albalact,
reflecta recent ca “fiecare alege ce varianta doreste”, fara a
comenta mai mult despre optiunile concurentei, dar este foarte
posibil ca spre finalul anului viitor, numarul procesatorilor de
lactate sa scada in mod vizibil.
Albalact, producatorul marcilor Fulga si Zuzu, mizeaza in acest
an pe rezultate asemanatoare celor din 2009, cand cifra de afaceri
a depasit 53 de milioane de euro, in crestere cu 19% fata de 2008.
In acelasi interval insa, profitul a crescut spectaculos (cu 330%),
ajungand la 600.000 de euro, o performanta greu de atins acum, cand
procesatorii de lactate suporta efectul scumpirii materilor
prime.
Cei carora le merge bine invoca insa nu promotiile si preturile
de vanzare mai atractive pentru cumparatori, ci factori de alt
ordin si care se manifestau oricum si inainte de inceputul
recesiunii. Iustin Paraschiv, proprietarul producatorului de carne
de pui Avicarvil, este de parere ca preferintele de consum s-au
orientat catre segmente unde oferta pune un mai mare accent pe
calitate. “Am castigat consumatori mai educati, interesati de
produse cat mai sanatoase”, spune Paraschiv. Cifra de afaceri a
Avicarvil a depasit in primele noua luni 51,5 milioane de lei (12,2
milioane de euro), in crestere cu aproximativ 20%, iar previziunile
pentru intregul an au in vedere circa 63 de milioane de lei (15
milioane de euro). Grupul de firme ale familiei Paraschiv, intre
care reteaua de magazine Ana si Cornel, Carmistin, Ladrisi Grup, a
incheiat 2009 cu o cifra de afaceri de aproximativ 150 de milioane
de euro.
Majoritatea managerilor raman destul de rezervati in privinta
viitorului, ceea ce e firesc, avand in vedere situatia economiei.
Faptul ca sunt companii care se pot lauda in acest an cu plusuri
dovedeste insa ca, oricat de putini bani ar avea in portofel
cumparatorul, exista strategii prin care poate fi convins sa nu-i
cheltuiasca pe produsele competitiei.
