BusinessMagazin

Tag: BUNEA STANCU

  • Bunea Stancu, trimis în judecată în dosarul privind finanţarea ilegală a unor cluburi sportive

    Bunea Stancu este acuzat de abuz în serviciu şi conflict de interese, în formă continuată, iar Alina Daniela Rusu, director economic în cadrul Consiliului Judeţean Brăila, la data faptei, este acuzată de abuz în serviciu, în formă continuată.

    Potrivit procurorilor DNA, în perioada 28 martie 2006 – 8 martie 2012, Gheorghe Bunea Stancu, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila, a îndeplinit mai multe acte care au condus la obţinerea în mod direct de foloase patrimoniale necuvenite pentru două cluburi sportive din municipiul Brăila (SC Club Fotbal Brăila SA şi Asociaţia Handbal Club “Dunărea”), constând în încasarea, de către acestea, a sumei totale de 7.492.360 lei, precum şi darea în folosinţă gratuită pe o perioadă de cinci ani a unui autoturism.

    Modalitatea în care Bunea Stancu a acordat sumele respective de bani a fost prin implicarea sa directă în adoptarea hotărârilor şi a contractelor de asociere dintre cele două cluburi sportive şi Consiliul Judeţean Brăila, prin care acestea au obţinut finanţare de la bugetul Consiliului Judeţean Brăila.

    Totodată, în aceeaşi perioadă, Gheorghe Bunea Stancu a fost acţionarul majoritar al unei societăţi comerciale care, la rândul ei, prin intermediul altei societăţi, avea calitatea de asociat majoritar la unul dintre cluburile respective şi membru fondator la cel de-al doilea. În acest fel, inculpatul a beneficiat indirect, prin intermediul celor două cluburi sportive, de foloase patrimoniale necuvenite în valoare totală de 7.492.360 lei pentru societatea la care este acţionar majoritar şi în mod direct de foloase nepatrimoniale, constând în capital electoral.

    În perioada 1 februarie 2008 – 15 decembrie 2010, Alina Rusu, în calitate de director economic al CJ Brăila, a aprobat finanţarea celor două cluburi sportive din municipiul Brăila cu suma totală de 5.242.362 lei, fără a exista angajamente legale, respectiv hotărâri ale Consiliului Judeţean Brăila de aprobare expresă a sumelor încasate de cele două cluburi.

    Consiliul Judeţean Brăila s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 5.242.362 lei.

    În cauză, procurorii au dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra bunurilor mobile şi imobile aparţinând lui Gheorghe Bunea Stancu.

    Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Vrancea cu propunerea de a se menţine măsura asiguratorie dispusă în cauză.

    Bunea Stancu a fost condamnat definitiv, pe 2 aprilie, la trei ani de închisoare, pentru fapte asimilate celor de corupţie, în dosarul “Mită la PSD”. El este încarcerat la Penitenciarul Galaţi.

    Potrivit procurorilor, în cursul anului 2009, Gheorghe Bunea Stancu şi-a folosit influenţa şi autoritatea rezultate din funcţia de preşedinte al organizaţiei judeţene Brăila a PSD pentru a obţine, cu încălcarea dispoziţiilor legale ce privesc finanţarea partidelor politice, suma de un milion de euro de la Ioan Niculae, patron al SC Interagro SA, bani ce urmau să fie folosiţi în campania electorală prezidenţială, desfăşurată la sfârşitul anului 2009, pentru susţinerea candidatului PSD, Mircea Geoană.

    De asemenea, Bunea Stancu a mai fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie, la data de 2 octombrie 2014, alături de un vicepreşedinte al CJ Brăila, Florin Mija, şi 11 funcţionari, pentru că ar fi favorizat trei firme la licitaţii privind atribuirea unor contracte de lucrări de asfaltare, prejudiciul fiind de aproape trei milioane de lei.

     

  • Tu ştii ce mai fac banii tăi? Trucurile lui Bunea Stancu pentru a plăti de 10 ORI MAI MULT firmelor de casă ale PSD, pentru întreţinerea unui kilometru de asfalt

    Aşa cum au descris în ultimele dosare procurorii circuitul banilor din judeţe, o schemă simplă domină achiziţiile publice: înainte ca un contract substanţial să fie semnat se negociază comisionul. Pe căi ocolite, un 10%-15% – chiar până la 30% susţin pe de altă parte oamenii de afaceri – ajunge, în cele mai multe cazuri, la un grup de fideli ai partidului din care liderul judeţului face parte şi de acolo se varsă în campaniile electorale. Aşa se face că lucrările publice costă, în final, peste preţul real. Seria “Tu ştii ce mai fac banii tăi?” continuă astăzi arătând cum au ajuns la două firme de casă ale PSD 97% din banii judeţului Brăila din acest an electoral. Omul-cheie în atribuirea lor este Gheorghe Bunea Stancu, trimis în judecată pentru direcţionarea banilor publici către propriile firme şi percheziţionat acasă şi la CJ de DNA la începutul lunii august. Gândul, Ziarul Financiar şi Mediafax provoacă, aşadar, partidele la transparenţă în finanţarea campaniei, companiile la denunţarea presiunilor politice, instituţiile de control la urmărirea mai eficientă a scurgerilor de bani gri către partide şi parlamentarii la modificarea legii, prin întărirea ei.

    În judeţul Brăila, drumurile judeţene se întreţin în 2014 cu bani de la buget la preţul de 92.500 de euro pe kilometru, cât costă 30 de metri de autostradă făcuţi de la zero şi de 10 ori mai mult decât indicau oficial standardele de cost ale Guvernului în 2011.  Trimis în judecată pentru direcţionarea banilor publici din asfaltări către propria firmă, liderul PSD Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, a venit în acest an cu o soluţie alternativă: atribuirea fără licitaţie a contractelor către o firmă aparţinând familiei vechiului său apropiat şi partener în lucrările din judeţ. Este vorba de CRICONS SRL care a preluat locul fruntaş eliberat de TANCRAD SRL, ajunsă subiect în doarul penal deschis pe numele lui Bunea Stancu pentru monopolul în asfaltările locale. În locul monopolului Tancrad şi, implicit al familiei Stăncic, s-a instalat monopolul CRICONS SRL, compania capului de familie. Traian Stăncic.

    Cel mai mare beneficiar al banilor rulaţi anul acesta în judeţul Brăila este însă, ca şi în Prahova, grupul IRIDEX, implicat în ecologizarea vechilor gropi de gunoi. Grupul fostului senator PC Corneliu Pascu, apropiat al lui Dan Voiculescu având legături de afaceri (aşa cum a arătat o investigaţie recentă a Rise Project) şi cu actualul deputat PSD Sebastian Ghiţă, a primit, prin licitaţii la care a fost însă singurul ofertant declarat admisibil, două contracte pe fonduri europene cofinanţate de stat pentru construirea a două staţii de trasfer de deşeuri în programul de ecologizare a gropilor de gunoi, la Ianca şi la Însurăţei. În total: 7,799,966 de euro. Iridex apare, în rapoartele oficiale din 2008 ca sponsor deschis al PSD, PC, PNL. Detalii AICI.

    Aşa cum am arătat în episodul-pilot al seriei “Tu ştii ce mai fac banii tăi?”, oficial, de la începutul anului şi până azi, fiecare salariat din România a susţinut partidele mai mult simbolic, cu câte 0,77 de lei, prin subvenţia directă acordată de la buget. Neoficial însă, fiecare salariat a cotizat fără să ştie, de 107 ori mai mult, numai luând în calcul practicile-tabu ale presiunilor asupra companiilor pentru a plăti comisioane ilegale la acordarea contractelor cu statul. Aplicând procentul de 10% (consemnat de procurorii DNA în dosarul “Cosma” de la Prahova, dar ridicat chiar la 15% în dosarul “Uioreanu” de la Cluj şi până la 30% în declaclaţiile neoficiale ale oamenilor de afaceri) la totalul contractelor angajate numai în primele 8 luni ale anului de toate autorităţile locale, însumând 1 miliard de euro, s-ar ajunge la 100 de milioane de euro vărsaţi deja în conturi neoficiale de campanie.

    În episodul următor vom arăta că direcţionarea discreţionară a banilor publici având partidul ca beneficiar final nu este doar o practică a PSD, ci şi a celorlalte partide. Vom da măsura circuitelor clientelare spre partid plecate de Cluj, un alt judeţ în care DNA l-a acuzat pe preşedintele CJ, liberalul Horia Uioreanu, de luare de mită.

    Citeşte continuarea pe www.gandul.info

  • Motivare DNA: Gheorghe Bunea Stancu şi Florin Mija s-au folosit de funcţii ca să prejudicieze CJ Brăila

    Consideraţiile anchetatorilor apar în documente din dosarul penal în care, alături de cei doi, este cercetat Nicolae Moisiu, funcţionar public în cadrul Biroului Achiziţii Publice al CJ Brăila.

    În respectivele documente, obţinute de MEDIAFAX, se arată că Bunea Stancu şi Mija, care “ar fi trebuit să asigure respectarea şi aplicarea dispoziţiilor legale în ceea ce priveşte desfăşurarea corectă a procedurilor de achiziţie publică, precum şi gestionarea eficientă a fondurilor instituţiei publice la care erau angajaţi, s-au folosit de prerogativele conferite de funcţiile deţinute, prejudiciind Consiliul Judeţean Brăila şi lezând interesele legitime ale altor agenţi economici participanţi la aceste proceduri, în acelaşi timp determinând şi producerea unui prejudiciu patrimonial foarte mare în dauna Consiliului Judeţean Brăila”.

    Potrivit anchetatorilor, încrederea pe care populaţia le-a acordat-o, la vot, celor aleşi preşedinte şi vicepreşedinte al CJ Brăila “nu este susţinută de respectarea de către aceştia, în primul rând, a unor principii etice”.

    În aceleaşi documente se arată că infracţiunile de care sunt acuzaţi inculpaţii sunt în măsură să lezeze ordinea socială, iar privarea acestora de libertate “este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică”.

    Preşedintele şi vicepreşedintele CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu şi Florin Mija, sunt în arest la domiciliu, după ce Tribunalul Galaţi a respins, vineri seară, propunerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) de arestare preventivă a lor. În cazul lui Nicolae Moisiu, instanţa a stabilit cercetarea acestuia sub control judiciar.

    Decizia Tribunalului Galaţi nu este definitivă şi a fost contestată de procurori.

    Bunea Stancu este urmărit penal pentru abuz în serviciu şi conflict de interese, iar Mija, pentru abuz în serviciu în formă continuată.

    Potrivit DNA, în perioada 2009 – 2010, Gheorghe Bunea Stancu, Florin Mija şi Nicolae Moisiu şi-au încălcat atribuţiile de serviciu, în contextul procedurilor de atribuire a unor contracte de achiziţii publice, pentru realizarea unor obiective de interes local şi judeţean, organizate de CJ Brăila.

    Modul în care au fost organizate şi s-au derulat licitaţiile în perioada de referinţă determinat ca trei societăţi comerciale să deţină monopolul lucrărilor licitate de CJ Brăila, fiind practic singurele firme care participau şi câştigau contractele de achiziţie publică pe plan local şi judeţean.

    În situaţia în care existau şi alţi ofertanţi, firmele agreate fie ofereau preţul cel mai mic, fie îndeplineau “anumite” condiţii apreciate ca esenţiale de către membrii comisiilor de analizare şi evaluare a ofertelor, situaţie care, în mod inevitabil, a dus la câştigarea procedurilor respective, arătau procurorii DNA.

    De altfel, la una din firme, Bunea este, în mod indirect, acţionar, mai spuneau procurorii.

    Totodată, la această situaţie s-a ajuns din cauza exercitării defectuoase a atribuţiilor de serviciu de către membrii comisiei de evaluare a ofertelor, prin alegerea unor oferte financiare neprofitabile, dar şi gestionării ineficiente a bugetului local de către preşedintele CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, care avea şi calitatea de ordonator principal de credite.

    Potrivit DNA, urmare a îndeplinirii în mod defectuos a atribuţiilor de serviciu de către funcţionarii menţionaţi s-a cauzat un prejudiciu în valoare totală de 2.924.817,60 lei şi vătămarea intereselor legitime ale agenţilor economici care au participat la procedurile de achiziţii publice şi au fost descalificaţi în mod discriminatoriu.

    În acelaşi dosar sunt urmărite penal, pentru abuz în serviciu, alte 12 persoane – funcţionari de la CJ Brăila.