Acum, Germania se pare că începe să treacă la acţiune. Guvernul german ar dori ca şeful băncii centrale germane Jens Weidmann să devină următorul preşedinte al Băncii Centrale Europene, sporind în acest fel şi mai mult puterea Germaniei. În lipsa consensului la între şefii de state şi de guverne din UE, BCE a fost în timpul crizei salvatorul euro. Şi acum instituţia prin programele sale ajută economiile şi băncile slabe din zona euro să se finanţeze ieftin.
Tag: Bundesbank
-
Bundesbank: Zona euro se poate dezvolta doar cu reforme pe piaţa muncii şi cea financiară
“Cea mai mare problemă a zonei euro este perspectiva întunecată de creştere. Cererea scăzută joacă un rol, acesta este motivul pentru care politica monetară este atât de relaxată, dar trebuie să confruntăm deficienţele structurale, pentru a debloca inovaţiile şi a susţine productivitatea”, a afirmat Weidmann într-o conferinţă la Madrid.
Weidmann nu s-a referit şi la perspectivele politicii monetare europene.
Preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, a alimentat vineri speranţele pentru o suplimentare a lichidităţilor mai agresivă, dacă inflaţia nu va accelera în curând spre ţinta instituţiei, de aproape 2%.
Inflaţia din zona euro a fost de numai 0,4% în octombrie, iar unii analişti anticipează că indicatorul a încetinit la 0,3% în noiembrie.
Mulţi analişti au interpretat remarcile lui Draghi drept pregătirea terenului pentru posibile achiziţii de către BCE de obligaţiuni guvernamentale sau ale unor companii, în luniile următoare.
În prezent, BCE cumpără obligaţiuni bancare garantate şi obligaţiuni garantate prin active, prin programe aprobate în septembrie, în pofida opoziţiei lui Weidmann.
Şeful Bundesbank şi-a exprimat anterior scepticismul faţă de achiziţia de obligaţiuni guvernamentale, cunoscute ca “relaxare cantitativă” (quantitative easing), parţial pentru că astfel de achiziţii ar putea slăbi eforturile în direcţia reformelor economice şi încuraja guvernele să acumuleze datorii.
În discursul de luni, Weidmann a subliniat limitele politicii monetare.
“În timp ce politica monetară poate influenţa cererea pe termen scurt, nu poate îmbunătăţi permanent perspectivele de creştere”, a spus el, adăugând că este nevoie de o accelerare sustenabilă a creşterii economice pe termen mediu.
Şeful Bundesbank a menţionat mai multe domenii care au nevoie de reforme, precum finanţarea firmelor care fac inovaţii, aflată sub nivelul Statelor Unite, şi piaţa tehnologiei informaţionale, care este încă fragmentată în Europa.
Weidmann a cerut şi rezolvarea problemei şomajului ridicat cronic, în special în cazul tinerilor, prin eliminarea unor avantaje acordate angajaţilor, asigurând în paralel protecţie pentru cei care îşi pierd locurile de muncă.
Bancherul a insistat asupra faptului că dacă Europa vrea să ajungă la productivitatea din Statete Unite şi să reducă şomajul la un nivel acceptabil, atunci trebuie să modernizeze piaţa muncii.
-
Bundesbank: Economia Germaniei va creşte puternic în primul trimestru, după care va încetini
Iarna cu temperaturi mult mai ridicate decât în mod obişnuit, mai ales în primele două luni ale acestui an, a susţinut sectorul construcţiilor din cea mai mare economie europeană.
Activitatea industrială s-a menţinut, de asemenea, la un nivel ridicat în primul trimestru, însă creşterea economică din trimestrul al doilea va fi “considerabil mai redusă” faţă de primul, potrivit băncii.
Firma de cercetare Markit a anunţat, luni, că un indice privind intenţiile managerilor de companii de a face achiziţii a scăzut în martie faţă de februarie, dar se situează încă la un nivel care semnalează creşterea activităţii în sectorul privat.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Germania a înregistrat o creştere economică robustă în trimestrul al doilea
“Presupunerea că, după începutul de an slab cauzat de vremea dificilă, economia Germaniei a crescut puternic în trimestrul al doilea a fost confirmată de indicatori. Pentru trimestrul de vară, semnele unei încetiniri a creşterii economice sunt mai puternice”, se arată în buletinul lunar al Bundesbank, scrie agenţia Reuters, preluată de cotidianul New York Times.
Datele monetare nu indică o accelerare a inflaţiei în zona euro, în timp ce eventuale şocuri ar putea afecta disponibilitatea creditului şi economiile statelor de la periferia zonei euro, notează banca germană.
Banca Centrală Europeană poate reacţiona, prin politica monetară, la riscuri specifice unei ţări doar dacă acestea pun în pericol stabilitatea zonei euro ca întreg, a adăugat instituţia.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Germania aşteaptă o creştere economică mai mică pentru 2013 şi 2014
Instituţia de la Frankfurt a coborât prognoza de creştere economică a Germaniei pentru acest an de la 0,4% la 0,3%, transmite Bloomberg.
Pentru anul viitor, estimarea a fost redusă de la 1,9% la 1,5%.
“Multe vor depinde de stabilizarea situaţiei din ţările de criză din zona euro şi de progresul care va fi înregistrat acolo de forţele de expansiune. O revenire susţinută în economia globală este la fel de importantă ca precondiţie pentru scenariul de creştere pe care l-am asumat”, a declarat într-un comunicat preşedintele Bundesbank, Jens Weidmann.
Ecconomia germană a crescut cu 0,1% în primele trei luni ale acestui an.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Şeful Bundesbank: Franţa are o responsabilitate specială în UE, în privinţa reducerii deficitului
Credibilitatea legislaţiei din zona euro ar avea de suferit dacă flexibilitatea sistemului va fi împinsă până la limită, a arătat Weidmann într-un interviu publicat sâmbătă de ziarul Bild am Sonntag, preluat de CNBC.
“Evoluţiile economice din unele ţări au fost într-adevăr mai slabe decât se estima, iar regulile europene oferă un anumit grad de flexibilitate în astfel de cazuri”, a declarat oficialul german, întrebat despre decizia Comisiei Europene de a acorda Franţei, Italiei şi Sloveniei mai mult timp pentru a se încadra în criteriile de stabilitate, îndeosebi reducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB.
În urma crizei din 2008-2009, numeroase state UE au înregistrat deficite bugetare cu mult peste limita prevăzută în legislaţia europeană. Având în vedere circumstanţele economice excepţionale, Comisia Europeană a decis să acorde mai mult timp pentru reîncadrare statelor unde derapajul fiscal s-a produs pe fondul încetinirii creşterii economice.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Criza din zona euro în trei cuvinte: Berlin contra Paris
Presa germană a comentat în mai multe rânduri divergenţele de opinie din tandemul franco-german, notând atât antipatia personală dintre cancelarul Angela Merkel şi preşedintele François Hollande, dar şi abordările complet opuse ale acestora în privinţa direcţiei spre care ar trebui să se îndrepte zona euro.
Franţa a făcut cunoscut că nu-şi poate permite să reducă acum deficitul bugetar (aşteptat să atingă anul acesta 4,2% din PIB), din cauza conjuncturii economice proaste, astfel încât efortul bugetar total de 50 mld. euro estimat ar arunca în recesiune economia franceză, actualmente stagnantă. Anul trecut, numărul de falimente ale companiilor din Hexagon a crescut cu aproape 3%, la 61.000, iar rata şomajului a atins în martie curent un nou record – 11,5%.
Un raport recent al Comisiei Europene citat de Der Spiegel indică intenţia Bruxellesului de a le oferi ţărilor cu probleme, ca Franţa, Italia sau Spania, mai mult timp pentru a-şi reduce datoriile, în timp ce Germania susţine că, dimpotrivă, ar fi nevoie de termene mai strânse, fiindcă şi aşa progresul reformelor din aceste ţări este lent. Raportul insistă însă că aceste ţări ar trebui să ia măsuri de liberalizare suplimentară a pieţei muncii şi arată că Franţa ar trebui să abordeze consolidarea fiscală nu numai prin creşterea veniturilor, aşa cum a făcut până acum, dar şi prin reducerea cheltuielilor guvernamentale, adică exact ceea ce Parisul se fereşte să facă.
-
Avertisment Bundesbank: Ţările europene să nu înlocuiască reformele cu stimularea economică
De asemenea, Weidmann a reluat criticile privind eşecul Franţei de a-şi respecta ţintele de deficit bugetar, afirmând că a doua mare economie a zonei euro are un rol cheie în menţinerea credibilităţii eforturilor de consolidare bugetară din uniunea monetară.
“Şomajul în rândul tinerilor în unele ţări este într-adevăr dramatic. Programele economice şi de cheltuieli pe termen scurt, precum şi o datorie mai mare pentru generaţiile următoare nu creează locurile de muncă sustenabile de care este nevoie urgent”, a declarat Weidmann pentru cotidianul Westdeutsche Allgemeine Zeitung, scrie CNBC.
În contextul numărului ridicat de pesoane fără loc de muncă din ţări precum Spania şi Italia, mulţi lideri politici europeni încep să vadă şomajul drept o criză în sine şi mai puţin ca pe un aspect care se va rezolva odată cu îmbunătăţirea situaţiei economice.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Bundesbank estimează că Europa îşi va reveni în zece ani, iar FMI a calculat că economia României va ajunge abia peste doi ani la nivelurile anterioare crizei
În toamna anului 2012 cancelarul german Angela Merkel spunea că actuala criză a datoriilor suverane va mai dura cel puţin cinci ani. Aşa a estimat şi guvernatorul Băncii Angliei, Mervyn King. Acum Jens Weidmann, preşedintele Bundesbank, banca centrală germană, a declarat că depăşirea crizei şi a efectelor acesteia va fi o provocare pentru Europa pentru următoarea decadă. Cifrele par să-i dea dreptate. Deşi în multe state europene economiile îşi vor reveni la nivelurile anterioare crizei în viitorul apropiat, nu acelaşi lucru se poate spune despre şomaj, una dintre cele mai grave consecinţe ale crizei.
„Depăşirea crizei şi a efectelor crizei va rămâne o provocare pentru următoarea decadă. Calmul pe care-l vedem poate fi înşelător“, a afirmat Weidmann pentru The Wall Street Journal. Declaraţiile lui contrastează cu cele ale preşedintelui Comisiei Europene Jose Manuel Barroso, care a spus că Europa a depăşit ceea ce a fost mai greu din criză.
Dacă în Germania, Franţa şi ţări mari europene criza nu a erodat semnificativ economiile şi acestea nu vor avea probleme mari în a-şi reveni la nivelurile anterioare crizei, nu acelaşi lucru se poate spune despre, de exemplu, Grecia, Spania sau Portugalia. Produsul Intern Brut (PIB) spaniol va ajunge abia în 2018 la nivelul din 2008, potrivit estimărilor Fondului Monetar Internaţional. Pentru Grecia, perspectiva revenirii este şi mai îndepărtată şi depăşeşte intervalul luat în considerare de FMI. Dacă în Polonia, cea mai mare economie din Europa de Est, economia a crescut constant în timpul crizei, pentru cea a României 2015 va fi anul în care PIB-ul va ajunge la fel de mare ca în 2008.
În privinţa ratei şomajului, acum în multe state la niveluri ridicate record, situaţia este mai gravă în condiţiile în care 2008 va fi anul de minim timp de mai mult de o decadă de acum încolo pentru o mare parte din economii.
-
Şeful Bundesbank: Europa ar putea avea nevoie de 10 ani pentru a depăşi criza datoriilor
BCE ar putea reduce dobânda de politică monetară, dacă datele macroeconomice susţin o astfel de decizie, a sugerat Weidmann, într-un interviu pentru Wall Street Journal. O diminuare a dobânzii cheie nu ar schimba, însă, evoluţia economică a blocului euro, a afirmat Weidmann.
Şeful Bundesbank a apreciat acordul dintre Cipru şi creditorii internaţionali, care include pierderi importante pentru deponenţii din cele mai mari două bănci cipriote. Deşi modul în care s-a procedat în Cipru nu este un model pentru alte situaţii, arată importanţa de a avea o ordine în care investitorii cu interese în bancă să suporte costurile în cazul unor dificultăţi ale instituţiei de credit, a spus el.
“Depăşirea crizei şi a efectelor va rămâne o provocare pe parcursul următorului deceniu”, a spsus Weidmann. Poziţia băncii centrale a Germaniei contrazice declaraţii recente ale preşedintelui Comisiei Europene, José Manuel Barroso, care a afirmat că cea mai dificilă perioadă a crizei din Europa a fost depăşită.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro