BusinessMagazin

Tag: bullyng

  • Situaţie îngrozitoare în şcolile din România. Care este fenomenul ce afectează mai mult de jumătate din elevii din ţara noastră

    Salvaţi Copiii: Aproape 50% dintre elevi au fost victime ale bullying-ului în şcoli

    Peste 80% dintre elevi au fost martori ai situaţiilor de bullying în şcoala unde învaţă, aproape trei sferturi dintre elevi spun ca au asistat la astfel de situaţii, iar aproape jumătate dintre respondenţi afirmă că au fost victime ale bullyingului, potrivit unei anchete Salvaţi Copiii România.

    Ameninţarea cu violenţa fizică, umilirea, lovirea sunt situaţii cu care copiii se confruntă frecvent în şcolile din România: datele centralizate de Salvaţi Copiii, în urma unei anchete realizate în rândul copiilor, arată că 82% dintre elevi au asistat în calitate de martori la situaţii de bullying în şcoala în care învaţă, 73% în clasa în care învaţă, iar în grupul de prieteni 45%. Aproape jumătate dintre respondenţi (49%) afirmă că au fost victime ale bullying-lui, în timp ce peste un sfert dintre elevi (27%) admit că s-au aflat în poziţia de autor al actelor de bullying, arată datele consultării.

    Pentru că elevii se confruntă cu cele mai multe situaţii de bullying în pauze, Salvaţi Copiii lansează “Dreptul la pauză”, o campanie de informare şi conştientizare a rolului pe care fiecare dintre noi, profesori, părinţi, elevi, îl are în asigurarea unui climat educaţional pozitiv în şcoli, astfel încât toţi copiii să se simtă în siguranţă, iar pauzele să redevină timp de relaxare, socializare şi conectare.

    Vizualurile campaniei (portretele copiilor şi testimonialele video) sunt inspirate în totalitate din experienţele elevilor care au raportat situaţii de bullying pe site-ul scolifarabullying.ro, iar mesajul cheie care le însoţeşte are rolul de a responsabiliza în primul rând adulţii: ”Asigură şi tu Dreptul la Pauză fără bullying”.

    Principalele obiective ale campaniei sunt informarea publicului larg cu privire la importanţa transformării şcolilor în comunităţi bazate pe încredere în care participarea tuturor este valoroasă pentru asigurarea unui climat în care copiii se simt în siguranţă, conştientizarea adulţilor cu privire la efectele devastatoare pe care le are acceptarea socială a violenţei asupra relaţiilor dintre copii şi impactul asupra dezvoltării socio-emoţionale a acestora, promovarea exemplelor de bună practică a şcolilor care au iniţiat grupuri de acţiune antibullying sau intervenţii similare şi responsabilizarea adulţilor implicaţi în creşterea şi educarea copiilor prin accentuarea mesajului că deşi bullyingul este o situaţie întâlnită în grupurile de copii, este responsabilitatea adulţilor să creeze contexte şi modele comportamentale prin care acest fenomen să fie prevenit şi/sau diminuat în şcoli.

    Chestionar a fost online, eşantion neprobabilistic, format din 4.449 de elevi, cu vârsta între 10 şi 18 ani.

    „Bullying-ul este un fenomen extrem de periculos, care traumatizează toţi actorii implicaţi: victima, agresorul şi martorul tăcut. Situaţiile de hărţuire şi violenţă paralizează reacţiile sociale normale şi lasă urme asupra sănătăţii emoţionale a copiilor. Este important să recunoaştem semnele, să vorbim cu copiii şi să desfăşurăm activităţi care să îi reînveţe să fie împreună, să se joace, să colaboreze şi să construiască relaţii sociale pozitive”, potrivit Gabrielei Alexandrescu, Preşedinte Executiv Salvaţi Copiii România

    Bullying-ul este un fenomen care apare la nivelul grupurilor de copii şi se referă la comportamente variate care umilesc şi exclud prin natura lor, sunt repetate sau fac parte dintr-un tipar care se manifestă pentru o perioadă de timp. Cel mai adesea, comportamentele de tip bullying sunt ascunse de ochii adulţilor şi continuă în absenţa unor măsuri specifice de intervenţie. Aşadar, bullying-ul are consecinţe pentru toată lumea – chiar şi pentru aceia care, iniţial, nu par implicaţi. Bullying-ul poate lua forma poreclitului sau a violenţei fizice, dar se poate manifesta şi mai subtil, prin ignorare, excludere, bârfă, zvonuri despre o persoană şi, prin urmare, poate fi dificil de identificat.

  • Opt din zece elevi au asistat ca martori la situaţii de bullying în şcoala în care învaţă

    82% dintre elevi au asistat ca  martori la situaţii de bullying în şcoala în care învaţă, 73% în clasa în care învaţă, iar în grupul de prieteni 45%. Impactul psiho-emoţional este cu atât mai puternic, cu cât copiii au ieşit vulnerabilizaţi din cei doi ani de pandemie, potrivit Salvaţi Copiii.

    Ameninţarea cu violenţa fizică, umilirea, răspândirea de zvonuri cu caracter denigrator, excluderea din grup sunt situaţii cu care copiii se confruntă frecvent în şcolile din România. Datele centralizate de Salvaţi Copiii România în urma consultării online a copiilor (iunie 2022) arată că 82% dintre elevi au asistat în calitate de martori la situaţii de bullying în şcoala în care învaţă, 73% în clasa în care învaţă, iar în grupul de prieteni 45%.

    Anul acesta, Tabăra Sănătăţii va primi 100 de copii şi tineri din întreaga ţară, pentru a învăţa cum să îşi gestioneze anxietatea sau alte emoţii puternice şi cum pot avea relaţii mai bune cu cei din jurul lor. Ajunsă la cea de-a patra ediţie, Tabăra Sănătăţii, parte din proiectul Alegeri Sănătoase derulat de Salvaţi Copiii cu sprijinul Kaufland România, are loc în perioada 16 – 19 august, la Poiana Braşov. Pe parcursul a patru zile, prin intermediul atelierelor şi activităţilor outdoor, participanţii vor explora tema: „eu în armonie cu mine, cu ceilalţi şi cu natura”.

    Gabriela Alexandrescu, preşedintele Salvaţi Copiii România, atrage atenţia asupra importanţei politicilor publice care să vizeze sănătatea emoţională a copiilor.

    „Ultimii ani au fragilizat sănătatea psiho-emoţională a copiilor, iar copiii trăiesc emoţii puternice, pe care nu ştiu să şi le gestioneze şi atunci apar manifestări ca anxietatea, depresia, furia şi chiar bullying-ul, la şcoală. Este important să recunoaştem semnele, să vorbim cu copiii şi să desfăşurăm activităţi care să îi reînveţe să fie împreună, să se joace şi să construiască relaţii sociale pozitive”, spune Alexandrescu.

    Un copil din trei s-a confruntat cu stări de anxietate şi a avut nevoie de consiliere şi suport psiho-emoţional, procentul crescând la peste 50% în cazul adolescenţilor, mergând până la consecinţe extrem de grave, şi anume tentative de suicid.

    În doar 8,1% dintre cazurile care au apelat la serviciile de consiliere ale psihologilor organizaţiei în primul an de pandemie, diagnosticele au fost independente de contextul pandemic (opoziţionism, ADHD/ADD, tulburări de vorbire, intelect liminar sau tulburări de neurodezvoltare), arată datele unei anchete realizate de Salvaţi Copiii România în luna iunie. De asemenea, cercetările recente realizate de Save the Children la nivel internaţional evidenţiază faptul că unul din patru copii se confruntă cu anxietatea. De la debutul pandemiei, aproximativ 65% dintre copii au sentimente de neputinţă, de singurătate şi de frică de izolare de cei dragi. În anul marcat de restricţiile sociale impuse de pandemie, printre care închiderea şcolilor şi trecerea la educaţia online, centrele de consiliere ale Organizaţiei Salvaţi Copiii au preluat copii şi adolescenţi care au dezvoltat diferite tulburări emoţionale, în proporţie majoritară dezvoltate pe fondul contextului psiho-social. Astfel, cele mai frecvente diagnostice în cazul preşcolarilor au fost reprezentate de anxietate şi anxietatea şcolară (dificultăţile de readaptare şcolară). Diminuarea concentrării la orele online, precum şi scăderea abilităţilor şi a interacţiunilor sociale au condus la multiplicarea episoadelor de furie şi irascibilitate. Imposibilitatea de a face activităţi în aer liber şi de a ieşi în afara casei a intensificat comportamentele de tip anxios.