BusinessMagazin

Tag: Buget 2021

  • Fondurile europene sunt un instrument de creştere, dar companiile duc lipsă de informare şi expertiză pentru accesarea acestor forme de finanţare

    ♦ „Există o lipsă de expertiză şi înţelegere a mecanismelor şi beneficiilor pe care le presupun proiectele care au nevoie de finanţare“ ♦ „Aşteptările sunt să încasăm sume importante din fondurile europene, mai ales că acestea au fost majorate“ ♦ „Ar trebui pus mai mult accent pe aceste fonduri europene. Companiile mici, la început, nici nu au cunoştinţele necesare, le lipsesc mulţi indicatori şi trebuie ajutate“ ♦ „În general, tot ce înseamnă modul în care noi ca beneficiari putem să luăm fonduri europene este stabilit de anumite comisii din anumite ministere şi dirijează aceste fonduri către anumite activităţi fără a putea tu ca antreprenor să ai un cuvânt de spus.“

    Fondurile europene ar putea fi un motor de creştere pentru multe com­panii din România, dar prin­tre punctele slabe ale mediului pri­vat românesc se află lipsa de ex­pertiză şi de informare cu privire la ce tre­buie să facă companiile pentru accesarea aces­tor forme de finanţare. Lipsurile com­pa­niilor private româneşti se pot vedea şi în absorbţia mică a fondurilor europene, lucru care ar trebui schimbat, au spus participanţii la cea de-a patra conferinţă orga­nizată de către Ziarul Financiar în parteneriat cu BRD Groupe Société Générale, Buget 2021: Cum rezolvăm ecuaţia de business a nou­lui an?, la care au participat reprezentanţi ai mediului de afaceri din zona de vest a ţării, dar şi bancheri şi specialişti financiari.

    Felix Daniliuc, director Departament IMM, BRD Groupe Société Générale, este de părere că multe firme româneşti au anumi­te puncte slabe în ceea ce priveşte accesarea fon­durilor europene, dar acestea ar trebui trans­formate în puncte tari, astfel încât com­pa­niile să se dezvolte şi să investească din ce în ce mai mult.

    „În primul rând, există o lipsă de exper­ti­ză şi înţelegere a mecanismelor şi beneficiilor pe care le presupun proiectele care au nevoie de finanţare. În al doilea rând, este vorba de lipsa unei strategii coerente de dezvoltare şi creştere, finanţatorul trebuie să se asigure că cel care solicită fondurile are viziunea cât mai clară şi strategia foarte bine pusă la punct cu pri­vire la utilizare şi la impactul pe care acce­sa­rea de fonduri o poate produce. În al treilea rând, este şi lipsa accesului la o bază largă de cu­noştinţe necesare pentru luarea deciziei de investiţie în cunoştinţă de cauză pentru antre­prenorii acestor companii“, spune Felix Daniliuc.

    Marius Stoica, director executiv de pieţe finan­ciare, BRD Groupe Société Générale, spu­ne că există aşteptări mari în ceea ce pri­veşte absorbţia fondurilor europene. „Aştep­tările sunt să încasăm sume importante din fondurile europene, mai ales că acestea au fost majorate, la modul concret.“

    Dinspre mediul de afaceri, Juergen Schunn, proprietar, fondator şi preşedinte Grup Auto Schunn, spune că firmele mici au ne­voie de mai mult sprijin în ceea ce priveşte accesarea, astfel că există o lipsă a lor de cu­noaştere a procesului de accesare a fondurilor europene.

    „Companiile mici, la început, nici nu au cu­noştinţele necesare, le lipsesc mulţi indica­tori şi trebuie ajutate, iar pentru aceste com­panii e foarte bine dacă banca informează des­pre paşii respectivi, acest lucru ar ajuta foar­te mult aceste companii“, precizează Juergen Schunn.

    Pe de altă parte, Călin Muscă, proprie­tarul şi administratorul Grupului Porkprod, este de părere că mediul de afaceri ar trebui să ia mai mult parte la deciziile de distribuire a fondurilor europene.

    „În general, tot ce înseamnă modul în care noi ca şi beneficiari putem să luăm fonduri europene este stabilit de anumite comisii din anumite ministere şi dirijează aceste fonduri către anumite activităţi fără a putea tu ca antreprenor să ai un cuvânt de spus în această zonă şi aici cred că e una dintre problemele noastre ca şi mediu privat în sensul în care nu suntem băgaţi în seamă de autorităţI“, spune Călin Muscă.

  • România, un câmp de bombe bugetare: În anul crizei, guvernul Orban a lăsat moştenire un deficit bugetar de 102 mld. lei, adică 21 mld. euro, cu 10 mld. lei peste estimări

    Ministerul Finanţelor a publicat miercuri seară închiderea bugetară pentru anul 2020, an de pandemie şi an în care economia s-a confruntat cu una dintre cele mai violente crize economice într-un termen atât de scurt.

    Căderea economică de 5%, plus necesarul de finanţare de aproape 50 mld. lei pentru ţinerea economiei pe linia de plutire a dus deficitul bugetar la 102 mld. lei, adică aproape 10% din PIB, cu mult peste aşteptări.

    Veniturile totale au fost de 322 mld. lei, din care veniturile fiscale  (TVA, impozit pe venit, accize etc.) au fost de 151 mld. lei, iar veniturile din contribuţiile de asigurări sociale (25% din salariul brut pentru pensie) au fost de 112 mld. lei.

    Cheltuielile totale au fost de 424 mld. lei, din care cheltuielile de personal pentru cei 1,24 de milioane de bugetari au fost de 109 mld. lei, cheltuielile pentru plata pensiilor pentru 5 milioane de români au fost de 138 mld. lei, iar cheltuielile pentru plata dobânzilor pentru creşterea accelerată a datoriei publice au fost de 14,5 mld. lei.

    Nu cred că un alt guvern ar fi putut să obţină rezultate bugetare mai bune, având înv edere violenţa crizei economice, fragilitatea businessului din România, unde primele 1.000 de companii realizează 49% din cifra de afaceri totală din economie, iar restul de 599.000 de companii se bat pe ce a rămas, dependenţa de piaţa europeană, în special de Germania, necesitatea susţinerii şomajului tehnic pentru cei peste 1 milion de angajaţi care au fost nevoiţi să fie trimişi acasă din cauza închiderii economiei, plus cheltuielile sanitare venite peste noapte.  Că multe dintre aceste cheltuieli s-au făcut aiurea, asta-i altă problemă.

    Guvernul Orban a lăsat în economie venituri fiscale de peste 20 mld. lei prin amânarea plăţii unor taxe şi impozite.  Câte se vor recupera în 2021 vom vedea.

    Problema este că structura bugetară a României este foarte proastă, având în vedere că cheltuielile pentru plata salariilor bugetarilor şi a pensiilor, în sumă de 247 mld. lei, reprezintă nu mai puţin de 93% din veniturile fiscale, ceea ce este o situaţie nemaiîntâlnită.

    Dacă mai punem la socoteală necesarul pentru plata dobânzilor la datoria publică, de 14,5 mld. lei, rezultă că toate veniturile fiscale sunt mâncate. Nu mai rămâne nimic pentru altceva.

    Acum guvernul Cîţu încearcă să închidă, cel puţin pe hârtie, bugetul pe 2021 care, în varianta cea mai optimistă, indică o creştere economică de 4,3% şi o creştere a veniturilor totale bugetare cu 31 mld. lei, respectiv de la 322 mld. lei în 2020, la 353 mld. lei în 2021.

    Pe hârtie avem o creştere de 7%, dar această majorare, respectiv această strângere de taxe şi impozite depinde de foarte multe lucruri: ritmul de vaccinare, revenirea Germaniei şi a Europei, posibilitatea şi dorinţa companiilor care şi-au amânat taxele şi impozitele de a avea bani pentru a le plăti în 2021, şi nu în ultimul rând creşterea businessurilor.

    Economia României este extrem de polarizată, iar companiile mici depind de ce fac companiile mari şi de creşterea economică.

    Guvernul Cîţu mizează pe o creştere economică de 4,3%, în timp ce analiştii şi-au pus în previziuni o creştere economică mai redusă, estimările mergând între 2,7% şi 4%.

    Dacă anul agricol va fi bun, economia va indica o creştere de 4%, dar asta nu înseamnă că statul va avea venituri mai mari la buget.

    Pentru că nu mai poate susţine un deficit bugetar de 10% din PIB ca în 2020, guvernul Cîţu trebuie să reducă acest deficit la 7% în 2021, ceea ce înseamnă o reducere în valoare nominală de 24 mld. lei faţă de anul trecut. O ajustare extrem de dificilă, având în vedere că se bazează pe o speranţă a creşterii veniturilor cu 31 mld. lei şi o creştere a cheltuielilor bugetare cu numai 7 mld. lei, în condiţiile în care sindicaliştii din sistemul bugetar se pregătesc să rupă gardurile de la Palatul Victoria din cauza îngheţării salariilor, iar cei 5 milioane de pensionari sunt la rândul lor nemulţumiţi că nu ştiu cu cât le va mai creşte pensia. Şi oricum, speranţele pentru o creştere de 40% sunt irealizabile.

    BNR, care susţine guvernul prin scăderea dobânzii de referinţă astfel încât Ministerul Finanţelor să se poată împrumuta mai ieftin, a avertizat public asupra incertitudinilor bugetare legate de consolidarea fiscală , un termen extrem de preţios folosit de economişti pentru a justifica necesitatea reducerii deficitului bugetar, scăderii cheltuielilor şi creşterii veniturilor.

    România, ca de altfel toată Europa, se va confrunta în primul trimestru cu o recesiune economică intervenită ca urmare a reînchiderii economiilor Europene şi a semnelor de întrebare legate de rapiditatea vaccinării populaţiilor.

    În cazul României, companiile pierd 200 mil. euro pe zi din cauza încetinirii revenirii economice. Dacă guvernul ar accelera vaccinarea, care costă 2 mil. euro pe zi, businessul ar putea să-şi revină mult mai repede.

    Temerea cea mai mare este că îngheţarea salariilor la buget s-ar putea să nu fie de ajuns pentru obţinerea deficitului bugetar de numai 7% din PIB, adică de 78 mld. lei , dacă cele 31 mld. lei în plus la venituri nu se vor realiza.

    Este bine să reamintim că preşedintele Băsescu şi guvernul Boc au tăiat salariile la buget cu 25% în mai 2010, când bugetul nu se închidea cu 4 mld. lei.

    În următoarele zile vom vedea bugetul pe 2021 pe care îl va prezenta guvernul Cîţu, pentru a vedea cât de realist este făcut.

    PSD, în opoziţie, a prezentat propriul buget pe 2021, o însăilare de date frumos prezentate într-un Power Point, dar care arată mai optimist decât şi optimismul guvernului Cîţu.

    Niciun guvern nu va putea să închidă într-un mod rezonabil bugetul pe 2021 având în vedere situaţia economică, datele din piaţă, modul de construcţie bugetară, unde cheltuielile fixe mănâncă toate veniturile fiscale.

    Să nu ne amăgim că altcineva ar putea obţine rezultate bugetare mai bune sau ar putea strânge mai multe venituri din economie. Doar dacă nu vrea să majoreze taxele şi impozitele sau să reducă salariile şi pensiile, sau să vândă la foc automat companiile de stat, licenţele 5G etc.

    Ca să încheiem anul 2020, mai trebuie să vină situaţia datoriei publice, ca să vedem cum a arătat explozia.

    În ultimii 5 ani, guvernele Grindeanu, Tudose, Dăncilă, Orban şi acum Cîţu au lăsat câte o bombă bugetară în economie.

    Să vedem în capul cărui guvern vor exploda.

    Oricum, victimele vor fi companiile şi noi.

  • Buget 2021: Guvernului îi mai scade optimismul şi mizează pe o creştere economică de 4,3%, o revizuire în jos de la 4,5%, estimarea iniţială din decembrie

    Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) a publicat luni prognoza de iarnă 2021, pe care guvernul îşi construieşte bugetul pentru 2021. Finanţele mizează pe o creştere economică de 4,3% în 2021, după o revizuire în jos de la un plus de 4,5%, dar care rămâne optimistă prin comparaţie cu alte prognoze ale analiştilor economici şi instituţiilor internaţionale.

    Aurelian Dochia, analist economic, este de părere că prognoza guvernului pentru evoluţia economiei este încă una optimistă şi că bugetul va fi revizuit pe parcursul anului în funcţie de evoluţia economiei.

    „Bugetul va fi construit în baza unor astfel de prognoze care şi de data aceasta probabil că sunt mai opti­miste decât scenariile mai aproape de realitate. Au fost progn­oze inclusiv din partea instituţiilor internaţionale care arătau o creştere mai mică. Bugetul va fi unul care se va închide pe hârtie şi vor veni rectificări de-a lungul anului care să aducă încet, încet mai aproape de realitate prognozele“, a spus Aurelian Dochia.