BusinessMagazin

Tag: Bucurestiul

  • Claudio Cisullo, One United: Bucureştiul are un mare potenţial de creştere datorită prezenţei companiilor internaţionale şi disponibilităţii terenurilor în zone centrale

    Bucureştiul prezintă în continuare potenţial mare de dezvoltare având în vedere că încă sunt terenuri disponibile în zonele centrale în timp ce în alte zone încă sunt foste platforme industriale care încă nu au fost transformate în proiecte imobiliare.

    „Avantajul în Bucureşti este că încă poţi construi în locaţii foarte bune. Încă 15 de ani cel mult se va mai putea acest lucru. Sunt mulţi cei care vor să ne vândă terenuri, iar noi acum analizăm oportunităţile şi analizăm şi alte zone din România care să se potrivească cu strategia noastră. Potenţialul din Bucureşti este unul ridicat, iar ţelul nostru este acela de a schimba acest oraş“, a spus Claudio Cisullo, preşedintele Consiliului de Adminis­traţie al One United Properties, cel mai activ dezvoltator de pe piaţa locală.

    Claudio Cisullo este fondator şi preşedintele al CC Trust Group AG, un business de familie activ la nivel internaţional, cu investiţii în sectoarele biotehnologiei, mărfurilor, agrementului, produselor farmaceutice, serviciilor profesionale, imobiliarelor şi tehnologiei. El are o experienţă de peste 30 de ani în finanţe corporative, M&A, capital de risc şi capital privat şi este investitor activ pe piaţa imobiliară rezidenţială şi comercială de câţiva ani.

    „În România prin ACC  Investment, parte a CC Trust Group am achiziţionat mai multe apartamente pe care le închiriem, atât pentru expaţi cât şi pentru români. Aşa am ajuns să îi cunosc pe cei de la One United. Am cumpărat de la mai mulţi dezvoltatori, însă aceştia m-au impresionat. În România mai avem şi compania IQ Chain cu 150 de angajaţi în Bucureşti, o companie de outsourcing care lucrează cu 23 de ţări de pe patru continente. Cunosc bine piaţa românească deoarece sunt în boardul Ringier România, companie media activă în România de 30 de ani. Aşa am ajuns la concluzia că România este interesantă şi din punct de vedere imobiliar“, a explicat Claudio Cisullo. El a subliniat că „România are deja pe piaţa locală branduri internaţionale, salariile cresc şi cu toţii vor o viaţă mai bună, o locuinţă mai bună. În Cehia şi Ungaria avem costuri cu forţa de muncă mai mari, din acest motiv şi randamentele sunt mai mici acolo şi mai mari aici“.

  • Bucureştiul a depăşit pragul de 50% de populaţie vaccinată

    Bucureştiul a depăşit rata de acoperire vaccinală de 50% din populaţia rezidentă eligibilă de peste 12 ani, anunţă coordonatorul campaniei naţionale de vaccinare, Valeriu Gheorghiţă. 

    Rata de acoperire vaccinală în Capitală a ajuns la 50,15%.

    Capitala este urmată de judeţul Cluj, care are o rată de acoperire vaccinală de 46,32%.

    40% din judeţe, incluzând aici şi Bucureştiul, au o rată de acoperire vaccinală de peste 30%.

    Aproximativ 55% dintre judeţe au o rată de acoperire vaccinală între 20 şi 30%.

    Mai sunt două judeţele – Giurgiu şi Suceava – unde nu s-a vaccinat încă 20% din populaţie.

    Cordonatorul campaniei naţionale de vaccinare, Valeriu Gheorghiţă, a anunţat şi că în acest moment există 581 de centre de vaccinare active cu peste 800 de fluxuri.

    În perspectiva administrării celei de-a treia doze de vaccin, centrele active revin la programul normal de 12 ore, iar cele suspendate se redeschid.

    Rata de infectare a ajuns marţi la 2,06 la nivel naţional. În Bucureşti rata de infectare a ajuns la 2,91 la mia de locuitori.

  • Bucureştiul se află pe locul 134 din 150 în topul celor mai bune oraşe din lume pentru familii. Oraşele de pe primele locuri. Care capitală este pe ultimul loc

    Oraşele din nordul Europei şi cele din Canada sunt cele mai bune oraşe din lume pentru familii, primele poziţii în clasament fiind ocupate de Helsinki (Finlanda), Quebec (Canada) şi Oslo (Norvegia), arată un raport al companiei germane Movinga, o platformă online specializată în mutări. La polul opus se află Bucureştiul, care ocupă locul 134 dintr-un total de 150 de oraşe din lume. Ultima poziţie e ocupată de Istanbul. Astfel, în timp ce capitala Finlandei este evaluată la 100 de puncte din 100, Bucureştiul este aproape la jumătate. Alte oraşe din regiune sunt poziţionate mai bine, cu Budapesta şi Varşovia pe locurile 126 şi respectiv 127 şi cu Praga la jumătatea clasamentului.

    „Ca experţi în mutarea familiei, noi la Movinga ştim ce îşi doresc părinţii şi copiii lor, aceştia având alte nevoi şi aşteptări faţă de oamenii care se mută singuri într-un oraş nou. Studiul analizează 16 factori diferiţi pentru a descoperi care sunt cele mai bune oraşe pentru familii“, spun analiştii platformei. Printre indicatorii analizaţi se numără educaţia, rata şomajului, piaţa imobiliară şi preţurile (cât de accesibil financiar este un oraş). Au fost luate în calcul şi alte aspecte precum legislaţia în domeniul familiei, suma pe care o primesc mamele când intră în concediu maternal sau posibilitatea unor familii formate din părinţi de acelaşi sex. Au fost incluse totodată opiniile unor familii care au experimentat viaţa şi traiul în aceste oraşe.

    Bucureştiul a primit cele mai multe puncte pentru siguranţă şi deschiderea oamenilor către familii. La polul opus, nu există deschidere către diversitate, respectiv către familiile cu părinţi de acelaşi sex, iar sistemul medical nu este bine pus la punct.

  • Bucurestiul petrece de 1 Decembrie in stil romanesc, cu fasole, muzica de fanfara si parade

    Cele mai multe primarii de sector au renuntat in acest an la
    manifestarile dedicate Zilei Nationale a Romaniei din cauza lipsei
    de fonduri, doar Primariile sectoarelor 2 si 6 pastrand traditia
    petrecerilor in stil romanesc si invitand bucurestenii la fasole cu
    costita sau cu carnati si la tuica fiarta.Sectorul 2 al Capitalei
    s-a pregatit de sarbatoare cu meniu ostasesc, dar si cu defilari in
    acordurile fanfarei militare.Manifestarile incep la ora 12.00, in
    fata Centrului Administrativ al Sectorului 2, din apropierea
    Parcului Obor, cu salutul garzii de onoare, ridicarea drapelului si
    intonarea Imnului de Stat al Romaniei. Momentul va fi marcat si
    prin eliberarea unor porumbei, in acordurile “Odei Bucuriei”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bucurestiul, motor in doi timpi

    In competitia cu restul tarii, Bucurestiul se situeaza pe pozitii fruntase in orice clasament economic. Interesul investitorilor si fondurile europene vor reduce decalajele, dar avansul luat de Capitala este practic imposibil de depasit.

     

    In Bucuresti exista, cred un grup de cercetatori de la Loughborough University, „cateva dovezi“ care indica faptul ca orasul tinde sa devina un asa-numit „world city“ – o aglomerare urbana de importanta mondiala. Pe acelasi plan cu capitala Romaniei se afla Detroit, Bratislava, Rotterdam, Seattle sau Haga, iar pe palierul imediat inferior se afla, printre altele, Edinburgh, Glasgow, Marsilia, Sankt-Petersburg sau Cape Town.

     

    Studiul universitarilor britanici, grupati in GaWC (Globalization and World Cities Study Group) defineste un „world city“ (sau „global city“) drept un oras a carui existenta influenteaza ceea ce se intampla in restul lumii in mod „direct si tangibil“, in plan social, economic, cultural sau politic. In topul GaWC se afla Londra, New York, Paris si Tokio, ca jucatori majori, urmati de San Francisco, Bruxelles, Zürich sau Moscova. Varsovia si Budapesta, pentru a plati si obolul comparatiei cu estul Europei, fac parte din categoria  superioara „minor world cities“.

     

    Ratiunile invocate de GaWC pentru statutul de „world city“ in cazul Bucurestiului se leaga de centrele de afaceri care s-au construit dupa 1989, de numarul destul de ridicat de companii de importanta mondiala prezente pe malurile Dambovitei sau de manifestarile culturale permanente sau ocazionale gazduite aici. Dar, probabil, cel mai interesant argument pentru includerea in clasamentul GaWC este numele orasului si recunoasterea sa internationala: nimeni nu va stalci niciodata Paris sau Londra, dar Budapesta si Bucurestiul vor suferi, pe mai departe, de o inevitabila infratire prin confuzie. 

     

    Pana sa ajunga oras de importanta mondiala, capitala Romaniei ocupa lejer pozitia de prim oras al tarii, din toate punctele de vedere: cu mai putin de zece procente din populatie, zona Bucurestiului produce o cincime din produsul intern brut si a atras in jur de jumatate din investitiile straine directe. PIB/locuitor este in cazul bucurestenilor dublu fata de cel national, chiar daca la jumatatea mediei europene. Din cele aproape 4.000 de companii inovatoare care activeaza in Romania, 21% se afla in Bucuresti, care concentreaza peste 41% din cheltuielile nationale de inovare.

     

    Iar tendinta de evadare din pluton a Bucurestiului se va mentine si in urmatoarea perioada. Cauzele actualei situatii sunt usor de intuit, cum relativ facila pare si anticiparea evolutiei regiunilor romanesti si a zonei Capitalei. Situatii asemanatoare sunt comune celor mai multe state ale lumii, unde orasele importante, de regula capitalele, dar nu numai acestea, au concentrat crema investitiilor, a puterii financiare si a vietii culturale.

     

    Ion Ghizdeanu, presedintele Comisiei Nationale de Statistica, spune ca disparitatile regionale si judetene care se inregistreaza in Romania sunt de natura istorica. „Dezvoltarea economica a fiecarei regiuni depinde in primul rand de cerere si in al doilea rand de starea infrastructurii, de toate tipurile, care sa faciliteze relatia productie-cerere“, spune Ghizdeanu.

     

    Bucurestiul, adauga Viorel Bitu, managing partner la compania de consultanta Synergizer, s-a dezvoltat incepand din perioada interbelica, dar mai ales in perioada ceausista. „Daca analizam unele planuri de genul «Bucuresti, port la Marea Neagra», putem constata ca ritmul imprimat de dictator s-a estompat dupa Revolutie. Totusi, dupa 1990 a existat o perioada in care interesul investitorilor s-a numit Bucuresti, ceea ce a dus la o accentuare a discrepantei pe fondul decaderii altor zone industrializate mai mult decat din cauza dezvoltarii Capitalei.“

     

    Raportul dintre interes si decadere invocat de Viorel Bitu este o caracteristica a economiilor din statele foste comuniste. De altfel, si cercetatorii de la GaWC au constatat ca ascensiunea Varsoviei, a Pragai sau a Budapestei, nu numai a Bucurestiului, a fost accentuata si de declinul economic general al tarilor respective, inregistrat dupa 1990; cu atat mai evident a fost, pe acest fond, avansul inregistrat de zonele aflate „pe val“.

     

    Bucurestiul pare a fi, in prezent, cea mai „pe val“ regiune europeana; cel putin asa cred analistii companiei de servicii imobiliare Jones Lang Lasalle, care calculeaza un indice european de crestere regionala, publicat in fiecare an. Studiul din 2006 indica Bucurestiul drept orasul european cu cea mai mare rata de crestere pentru urmatorii cinci ani, peste media celor 91 de orase europene analizate. Capitala Romaniei, cuprinsa in studiu pentru prima data, este trasa in jos, pe locul 58 in clasamentul Jones Lang Lasalle, de valoarea redusa a PIB/locuitor (in comparatie cu restul Europei) si de coeficientul privind mediul de afaceri.

     

    Asadar, premise si perspective bune pentru Bucuresti. Dar cum a actionat si cum va influenta Bucurestiul restul Romaniei? „Cred ca Bucurestiul este mai mult un motor decat o frana. E drept, un motor in doi timpi si nu in patru, ca Budapesta sau chiar Belgradul“, crede Viorel Bitu. Presedintele Comisiei Nationale de Prognoza spune ca Bucurestiul este pentru restul Romaniei ce a fost Germania pentru Europa, adica o adevarata locomotiva. „Dezvoltarea accelerata a zonelor cu potential, precum Bucurestiul sau zona Timisoarei, se propaga in celelalte regiuni, prin cererea adresata acestora pentru produse mai competitive sau forta de munca. In timp, investitiile devin mai scumpe in aceste zone si incep sa se orienteze catre regiunile adiacente“, comenteaza Ion Ghizdeanu.

     

    Oricum, pentru urmatorii ani, „locomotiva in doi timpi“ va continua sa isi pastreze statutul fruntas, chiar daca este de asteptat o reducere a decalajelor. „Zonele economice se dezvolta in raport cu potentialul acestora si nu in functie de statutul lor administrativ. Zona Timisoara–Arad este poate cea mai reprezentativa. Nu putem spune cand, dar este posibil sa se formeze si in Romania zone tip megalopolis, ca pe coasta de est a SUA. Iar prima va fi cea din jurul Bucurestiului“, apreciaza Ghizdeanu.

     

    „Totusi, discrepante vor exista mereu, dictate in principal de competitia preturilor, de economia de masa. Pretul benzinei nu poate fi mult diferit in Lotru fata de cel din Bucuresti, totusi diferenta de pret nu poate acoperi diferenta de profitabilitate, mult mai mare in Bucuresti datorita volumului vanzarilor. Ceea ce face ca decizia de a infiinta o benzinarie in Bucuresti sa fie mai atractiva decat investitia din Lotru“, explica Viorel Bitu. Prin urmare, conchide el, „in urmatorii 100 de ani nu cred ca alt oras din Romania va lua locul de lider al Bucurestiului“.

     

    Cat de mult conteaza pozitionarea geografica a afacerii? Nu prea, daca esti reprezentat in Bucuresti, spune Gheorghe Ciubotaru, directorul general si proprietarul companiei botosanene Electroalfa: filiala de productie din Bucuresti este cea mai activa si dezvoltata financiar din cele 11 pe care le detine compania. „Adaptabilitatea manageriala“ a permis Electroalfa sa depaseasca localizarea din extremul nordic al Romaniei si neajunsurile legate de aceasta, adevarata problema constituind-o in prezent forta de munca, de oriunde ar fi aceasta: in provincie, sustine Ciubotaru, exista bariere mentale care blocheaza relocarea fortei de munca si mobilitatea oamenilor. Pe de alta parte, crede el, provincia va acapara cea mai mare parte a investitiilor viitoare. Aceasta opinie se intemeiaza pe mai multe aspecte. In primul rand, investitiile din Bucuresti sunt mai scumpe si greu de realizat, pentru ca spatiile si forta de munca sunt putine si scumpe. In al doilea rand, planurile de dezvoltare a infrastructurii au ca tinta in principal provincia: aproape toate aeroporturile au devenit internationale, se dezvolta retele rutiere din Transilvania sau Moldova, se dezvolta parcuri tehnologice in mai toate orasele mari.

     

    Provincia, cum explica mai plastic brasoveanul Iuliu Miklos, patronul grupului de firme Mikim, iti permite sa „vezi lucrurile mai curat“, lipsite de cenusiul cu care este de multe ori asociat Bucurestiul. „Transilvania va deveni o tinta predilecta a investitorilor, din cauza apropierii geografice, dar si de mentalitati, cu vestul Europei“, apreciaza Miklos, care plaseaza Brasovul, intr-un top al dezvoltarii potentiale, pe locul al treilea dupa Timisoara si Cluj, la egalitate cu Constanta.

     

    Topul realizat de Iuliu Miklos se refera la mari aglomerari urbane romanesti, care au intrat oricum in atentia investitorilor, a marilor lanturi de retail sau a publicitarilor. Ce facem cu restul? „La o prima analiza s-ar parea ca principala solutie pentru reducerea decalajelor o reprezinta alocarea cu prioritate catre zonele sarace a resurselor financiare, atat publice, cat si europene. Dar poate mai important este climatul de afaceri, in care includem si atitudinea proinvestitionala a autoritatilor locale“, spune Ion Ghizdeanu.

     

    „Totusi, romanii se dovedesc repetenti la capacitatea de a dezvolta si sustine programe, deci personal sunt sceptic ca exista o sansa practica de a sustine prin programe politice dezvoltarea unor zone“, spune Viorel Bitu de la Synergizer. Scepticismul lui Bitu nu este impartasit de Gheorghe Ciubotaru sau de Iuliu Miklos, care mizeaza fie pe initiative locale si cresterea gradului de independenta administrativa, fie pe deplasarea naturala a interesului investitorilor, mereu in cautare de ceva mai convenabil pentru afacerea lor.

     

    Inima economica a Europei o constituie o zona denumita Blue Banana, care incepe undeva in sudul Marii Britanii si coboara spre Milano. Zona, care nu tine cont de granite sau separari de orice alta natura, include Londra, Bruxelles, Frankfurt, Basel si Zürich si inseamna una din cele mai mari concentrari mondiale de bani, industrie si oameni. Concentrarea activitatilor este o realitate dovedita chiar si de simpla reprezentare pe harta a PIB/capita realizat de diversele regiuni: cu cat este mai mare distanta fata de inima economica a Europei, cu atat indicatorul scade. Iar din acest punct de vedere, asa-numitul indicele de perificitate al Romaniei – cat de periferica este pozitia sa in raport cu nucleul economic al continentului – este aproximativ acelasi cu cel al Spaniei. Foarte frumos deci. Cand se vor apropia si restul indicatorilor?