BusinessMagazin

Tag: brutarie

  • Bilanţul luptei cu evazioniştii din panificaţie: sancţiuni de 21,7 mil. lei şi marfă confiscată de 6,5 mil. lei

    Urmare a rezultatelor obţinute în cursul anului 2013, şeful Poliţiei Române a dispus, în luna februarie, continuarea controalele pentru prevenirea şi combaterea ilegalităţilor ce se comit în domeniul producerii, prelucrării, depozitării şi comercializării produselor cerealiere şi de panificaţie.

    În acest sens, în ultimele şase luni au fost efectuate 93.520 de controale, dintre care 22.304 la societăţi comerciale şi 14.887 la persoane fizice, fiind verificate şi 56.326 de mijloace de transport. De asemenea, o amplă acţiune de verificare a mărfurilor transportate se desfăşoară, în prezent, şi în Portul Constanţa, una dintre cele mai importante zone cu specific comercial.

    În urma activităţilor desfăşurate, au fost constatate 1.369 de infracţiuni, dintre care 986 prevăzute de Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, de comiterea cărora sunt bănuite 1.239 de persoane, a informat Poliţia Română.

    Pentru neregulile constatate, poliţiştii au aplicat 44.748 de sancţiuni contravenţionale, dintre care 9.895 la Legea 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite, 111 la O.U.G. 12/2006 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei pe filiera cerealelor şi a produselor procesate din cereale şi 34.742 la alte acte normative, valoarea totală a sancţiunilor aplicate fiind de aproximativ 21.767.840 de lei.

    Valoarea totală a bunurilor care au fost indisponibilizate în cadrul dosarelor penale şi a celor ridicate în vederea confiscării este de aproape 6.500.000 de lei.

    De asemenea, au fost confiscate sau indisponibilizate 55 de mijloace de transport, în valoare de 905.750 de lei, iar în urma neregulilor constatate, a fost suspendată/oprită activitatea la 44 de unităţi de morărit şi panificaţie.

    La acţiune au participat şi reprezentanţi ai organismelor de inspecţie şi control din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Regionale, Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier.

  • Boulangers de Bucarest

    Inainte de micul dejun, francezii coboara la “boulangeria” de la
    colt pentru o bagheta proaspata. Painea nu este un simplu
    accesoriu, ci mai degraba unul dintre alimentele fara de care masa
    nu ar mai fi “française”. La Paris exista chiar cateva destinatii
    tematice, obligatoriu de bifat de turisti, incluzand brutariile
    Poilane, cu o traditie care incepe in 1932, sau patiseriile
    Ladurée, nume de care e legata inventarea unui alt simbol francez,
    “macarons” (pricomigdale).

    Anul 2009 ar putea fi numit in Bucuresti anul painii frantuzesti,
    avand in vedere magazinele si bistrourile care au asezat painea in
    centrul conceptului lor comercial. Pe strada Ion Campineanu s-a
    deschis Boutique du Pain, iar in Floreasca Rue du Pain. Indiferent
    ca s-au pozitionat ca bistro, restaurant sau magazin de paine,
    fiecare incearca sa atraga bugetul amatorilor de delicatese apeland
    la ideea de brutarie frantuzeasca. “Bucurestiul devine un oras tot
    mai cosmopolit si avand in vedere ca in trecut era numit Micul
    Paris, ne-am gandit ca este o oportunitate perfecta sa lansam
    conceptul pe piata. Filozofia noastra este sa combinam mancarea si
    traditia franceza. Ne-am gandit la o noua formula de business – un
    bistro prietenos de familie”, a declarat pentru BUSINESS Magazin
    Olivier Le Compte, unul dintre proprietari. Intregul concept al
    bistroului are legatura cu painea, de la spicele de grau asezate in
    ghivece de flori la culoarea bej a interiorului. Pe pereti sta
    scrisa cu caractere de mana istoria painii. Boutique-ul de 150 mp a
    fost impartit in doua – partea de de magazin si cea de bistro.
    Meniul include 50 de produse, printre care patiserie si macarons,
    iar Le Compte spune ca l-a gandit in asa fel incat sa fie atractiv
    pe tot parcursul zilei, de la micul dejun pana la cina.

    Omul de afaceri spune ca si-a propus sa atraga clientii prin
    degustari zilnice in boutique. “Ideea a fost sa ii familiarizam pe
    oameni cu diferite gusturi si forme de paine si judecand dupa
    vanzari, putem confirma ca romanii sunt deschisi sa experimenteze.
    In general, cel mai mare succes il au produsele clasice, precum
    croissantele, pain au chocolat, baghetele si prajiturile cu
    ciocolata. Dar ii incurajam pe clienti sa testeze si gama de
    macarons si pateurile cu fructe.”


    Le Compte a adaptat si o alta idee care in strainatate are
    succes – conceptul de gustare dupa birou. “In fiecare joi vom
    organiza un eveniment, , prin care speram sa ii atragem pe oamenii
    de afaceri sa se intalneasca intr-un mediu relaxat la un pahar de
    vin si o gustare.” Le Compte spune ca a dezvoltat conceptul astfel
    incat sa poata fi extins prin franciza, pentru care deja a incheiat
    cateva contracte atat in Romania, cat si in afara. Un alt loc de pe
    “drumul painii” prin Bucuresti este Rue du Pain, care s-a
    pozitionat ca prima brutarie artizanala din oras. “Dupa un proces
    anevoios care a durat aproape opt luni, am inceput sa intelegem de
    ce nu a deschis nimeni o astfel de brutarie. Motivele sunt multiple
    si tin pe de o parte de infrastructura orasului (a fost nevoie de
    electricitate suplimentara, gaz etc.); pe de alta parte este
    descurajant sa faci productie din cauza hatisului legislativ”,
    sustine Oana Lapadat, administratorul Rue du Pain.

  • Marirea si decaderea baghetei

     

    Steven Kaplan, un profesor de istorie a Europei de la Universitatea Cornell din New York, considerat un mare cunoscator al produselor de brutarie frantuzesti, ii acuza pe brutarii din Hexagon ca, in loc sa apere o veche traditie de preparare a baghetei, prefera sa raspunda cererii consumatorilor pentru produsele moi in defavoarea celor crocante – o tendinta evidentiata la nivel mondial.
     
    Dupa ce a studiat si a savurat produsele de panificatie frantuzesti vreme de multi ani, Kaplan a constatat ca incepe sa dispara coaja crocanta, candva semn distinctiv al baghetelor, care le diferentia de cele comercializate in Anglia sau SUA. Profesorul american sustine ca explicatia prozaica a fenomenului este ca brutarii francezi au redus timpul de copt al baghetelor, care, in mod normal, este de pana la douazeci si doua de minute la o temperatura de 250 pana la 260 de grade Celsius.
     
    La randul lor, brutarii se apara, explicand ca ei nu strica traditia, ci doar se adapteaza cerintelor pietei, deoarece tot mai mult clienti solicita baghete mai putin rumene, drept pentru care au inceput sa nu le mai coaca atat de mult. Ei afirma ca nu isi pot obliga cumparatorii sa accepte un produs cu coaja tare, cand multa lume traieste cu ideea ca mancarea buna trebuie sa se topeasca in gura. Expertul american insa ii indeamna sa opuna rezistenta, considerand ca toti brutarii care tin la produsul lor au datoria de a-si educa pe cat posibil clientii si ca aceasta e posibil daca exista vointa la nivel de bransa.