BusinessMagazin

Tag: British Petroleum

  • Christina Verchere, CEO / OMV Petrom

    Carte de vizită
    ¶ Christina Verchere este, de anul acesta, noul preşedinte şi director general executiv al OMV Petrom (SNP), cea mai mare companie industrială din România şi cea mai valoroasă companie listată la bursa de la Bucureşti
    ¶ La 46 de ani, are o experienţă de 19 ani în industria petrolieră, defăşurând activităţi în acest interval doar la British Petroleum (BP), unul dintre giganţii mondiali în acest domeniu
    ¶ Este absolventă a University of Aberdeen din Scoţia
    ¶ A crescut în Hong Kong, Tokio, SUA, dar şi în Marea Britanie şi are dublă cetăţenie, britanică şi americană 

  • Ce rezerve de petrol mai are România

    Cifra este identică cu cea din 2016, mai mare decât cea din 2007 (de 50 de milioane de barili), dar mai mică decât cea din 1997, atunci când fusese raportată o rezervă de 90 de milioane de barili de petrol.

    În 2017, producţia zilnică de petrol a României a fost de 76.000 de barili de petrol, cea mai mică producţie din ultimii zece ani. În 2007, de exemplu, erau produşi 100.000 de barili pe zi. De atunci, însă, producţia a scăzut gradual, în fiecare an. În 2010, producţia scăzuse la 90.000 de barili pe zi, în 2014 la 84.000, iar în 2016 la 79.000.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce rezerve de petrol mai are România

    Cifra este identică cu cea din 2016, mai mare decât cea din 2007 (de 50 de milioane de barili), dar mai mică decât cea din 1997, atunci când fusese raportată o rezervă de 90 de milioane de barili de petrol.

    În 2017, producţia zilnică de petrol a României a fost de 76.000 de barili de petrol, cea mai mică producţie din ultimii zece ani. În 2007, de exemplu, erau produşi 100.000 de barili pe zi. De atunci, însă, producţia a scăzut gradual, în fiecare an. În 2010, producţia scăzuse la 90.000 de barili pe zi, în 2014 la 84.000, iar în 2016 la 79.000.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cronică de film: Deepwater Horizon

    Chiar dacă are eticheta „bazat pe fapte reale“, Deepwater Horizon e structurat mai mult ca un „disaster movie“ – aşa cum am putut vedea în san andreas sau chiar the martian. Şi cu toate că în ultimii ani genul a fost mai mult ocupat de scenarii apocaliptice sau cu zombi, Deepwater Horizon face o treabă bună în a aborda acel gen de dezastru oarecum personal, pe care mulţi dintre spectatori probabil că şi-l amintesc foarte bine. Evident, scenariştii au fost extrem de atenţi la toate personajele poveştii, cu excepţia celor care aveau carte de muncă la bp.

    Filmul vorbeşte despre accidentul petrecut pe 20 aprilie 2010, atunci când o platformă petrolieră aparţinând British Petroleum (BP), care sonda lângă ţărmul Statelor Unite, a explodat cauzând cea mai mare scurgere de petrol din istoria Americii. Focul nu a putut fi stins, iar platforma s-a scufundat două zile mai târziu.

    Tratamentul pe care Hollywood‑ul îl aplică prin film companiei BP, care s-a chinuit să îşi revină după scandalul din 2010 când 11 muncitori şi-au pierdut viaţa şi 3 milioane de barili de petrol s-au vărsat în Golful Mexic în 87 de zile, este unul brutal. Asta în condiţiile în care chiar şi în 2016, şase ani după accident, rezultatele financiare continuă să fie afectate de scandalul din 2010; până acum, scandalul a costat pe British Petroleum 61 de miliarde de dolari.

    Dacă se va dovedi că va fi şi cazul Deepwater Horizon, gigantul din energie British Petroleum ar putea să se aştepte la evenimente importante în viitorul apropiat. Filmul Depwater Horizon a fost lansat în SUA în stilul clasic al Hollywoodului de a dramatiza evenimente reale, inspirate din scandalurile corporaţiilor, precum A Civil Action sau Erin Brockovich. Aceste filme adesea au schimbat opinia publică legată de anumite evenimente, chiar şi după ce companiile au cheltuit miliarde de dolari pentru campanii proprii de PR.

    Noul film, o producţie de 100 de milioane de dolari a Lions Gate, îi va avea în rolurile principale pe Mark Wahlberg şi Kate Hudson şi nu se sfieşte să îi portretizeze dur pe executivii companiei energetice, care ar fi fost mai interesaţi de bugete şi program decât de siguranţă. Regizorul Peter Berg era pregătit pentru orice reacţii la adresa noului film „Deepwater Horizon“. Chiar a mers la „şcoala de petrol“ pentru a învăţa despre afacere pentru a o face cât mai veridică.

    Despre actori nu sunt foarte multe de spus: îşi fac bine treaba, în special Hudson, şi reuşesc într-o bună măsură să transmită disperarea resimţită de cei care se aflau în acele momente pe platformă.

    Deepwater Horizon e un film binevenit, care aduce ceva prospeţime în peisajul tot mai fictiv de la Hollywood. Merită să îl urmăriţi, dar vă recomand să petreceţi înainte câteva minute citind ce s-a întâmplat cu adevărat acolo; după cum scriam la început, scenariştii nu au fost chiar obiectivi.
    NOTA: 7/10

  • Mikhail Danilin, director executiv Upstream şi director adjunct Nis Petrol România

    Mikhail Danilin a absolvit în 1999 facultatea de operaţiuni şi de dezvoltare a zăcămintelor petroliere la Universitatea din Udmurtia, în sud-estul Rusiei. Şi-a continuat studiile urmând o serie de cursuri de specializare în domeniul petrolier organizate de Shlumberger sau British Petroleum, precum şi cursuri de management de proiect şi management de risc la Universitatea George Washington din Statele Unite.

    După finalizarea studiilor tehnice, Mikhail Danilin şi-a început cariera în cadrul companiei petroliere Udmurt, unde a lucrat ca geolog timp de doi ani, după care a activat ca inginer de zăcământ la compania Belkamneft şi apoi la Centrul tehnic SIDANCO, în Ijevsk. În 2005-2008 a lucrat în cadrul subsidiarei British Petroleum, TMK-BP, acumulând experienţă în dezvoltarea zăcămintelor din vestul Siberiei, precum şi în alte ţări în care BP deţinea perimetre petroliere.

    Începând din 2009 a ocupat poziţia de director adjunct de dezvoltare a activităţilor de explorare în bazinul Panonic şi Serbia centrală şi evaluare a potenţialului petrolier în ţările sud-est europene, în cadrul NIS a.d. Novi Sad, subsidiară a Gazprom Neft. Mikhail Danilin a venit în luna mai 2014 la conducerea diviziei de explorare şi producţie a NIS Petrol România, unde se ocupă de explorările din perimetrele comunale din Periam şi Biled, din judeţul Timiş, suprafaţa pe care se desfăşoară operaţiunile fiind de 580 km pătraţi din aria localităţilor Cenad, Dudeştii Vechi, Valcani, Beba Veche, Tomnatic, Teremia Mare, Comloşul Mare, Gottlob şi Sânnicolau Mare

  • BP şi China National Offshore Oil Corporation vor semna un contract în valoare de 20 de miliarde de dolari

    British Petroleum va livra gaz natural lichefiat către compania chineză printr-un contract cu o durată de 20 de ani. Valoarea acestei înţelegeri se va ridica la peste 20 de miliarde de dolari, relatează cei de la BBC.

    “Este o înţelegere pe douăzeci de ani privind livrarea de gaz natural lichefiat”, a declarat Bob Dudley, director al BP. “Este un preţ corect pentru ei şi un preţ corect pentru noi. Acest contract reprezintă un pas înainte din punctul de vedere al comerţului între Marea Britanie şi China.”

    Dudley a întărit ideea că gigantul britanic nu este afectat de violenţele din Irak, deoarece operaţiunile companiei se desfăşoară la distanţe mari de zonele de violenţă. El a subliniat faptul că BP a retras din Irak oamenii care nu erau esenţiali pentru producţie.

  • British Petroleum a amanat testarea noului dispozitiv de stopare a mareei negre

    Amiralul Thad Allen, fost comandant al Pazei de Coasta
    americane, a declarat ca a luat hotararea de a amana testul, dupa o
    intalnire cu secretarul pentru Energie, fizicianul Steven Chu,
    laureat al Premiului Nobel, si cu alti experti de rang inalt.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Orizontul din adancuri

    Nu este prima data cand se intampla un accident industrial, insa
    cazul exploziei platformei Deepwater Horizon si a milioanelor de
    barili de titei care s-au scurs in Golful Mexic provocand un
    adevarat dezastru ecologic este oarecum special prin faptul ca este
    primul incident major care se petrece in “epoca internetului”. In
    plus, putem pune la socoteala faptul ca tara cea mai afectata este
    Statele Unite si avem viziunea unui alt dezastru: cel al imaginii
    publice a companiei BP (fosta British Petroleum), cea care exploata
    platforma si, prin urmare, este responsabila pentru pagubele
    produse.

    Ce vreau sa spun este ca democratizarea posibilitatilor de
    exprimare publica pe care internetul le-a facut posibile, conjugate
    cu posibilitatile de informare mult mai largi, cu faptul ca
    lucrurile se petrec intr-o tara in care internetul este accesibil
    pentru toata lumea, pot sa creeze un curent de opinie devastator
    pentru imaginea unei companii, fie ea si una de dimensiunile
    BP.

    Daca in cazul Amoco Cadiz – care a afectat coasta franceza in 1978
    – informatia venea doar din mass-media, in cazul BP avem de-a face
    cu o reactie publica mult mai ampla si mai angajata. De exemplu,
    pagina “Boycott BP” din Facebook are deja peste 700.000 de fani
    care indeamna lumea intreaga sa boicoteze produsele BT si ale
    marcilor detinute de aceasta (printre care Castrol si Aral).

    Tot internetul a facut publice si initiative asemanatoare din
    partea unor celebritati (formatia Korn, Lady Gaga, Creed) sau ale
    unor grupuri ecologiste, in frunte cu Greenpeace, ai carui
    activisti au afisat la sediul BP un steag cu sigla companiei
    manjita cu petrol si cu inscriptia “British Polluters”. Chiar daca
    boicotul nu va fi masiv, el vine intr-un moment in care compania
    cheltuieste sume uriase pentru a curata Golful Mexic (peste 1,5
    miliarde de dolari, dupa unele date nu foarte recente), dupa care
    vor urma foarte probabil sanctiuni si despagubiri imense. O
    situatie deloc de invidiat.

    Faptul ca internetul a jucat un rol foarte important in acest caz o
    dovedeste chiar reactia serviciilor de relatii publice ale BT, care
    au pornit o campanie de salvare a blazonului sifonat tot pe
    internet. Surprinzator – dar logic din perspectiva companiei – BT a
    utilizat serviciul de publicitate Google AdSense/AdWords, cumparand
    practic majoritatea expresiilor pe care publicul de foloseste in
    cautari referitoare la catastrofa: “Deepwater Horizon”, “Oil
    Spill”, “BP” si altele asemenea. In felul acesta, in fruntea listei
    de rezultate la cautari bazate pe astfel de expresii apare un anunt
    BP cu titlul “BP Oil Spill Response” care invita vizitatorii sa
    urmeze link-ul catre site-ul companiei pentru a afla mai multe
    despre eforturile pe care le face BP pentru a opri scurgerea,
    pentru a curata golful si pentru a-i ajuta pe cei afectati.

    Aceeasi campanie se deruleaza si prin serviciul similar de la
    Yahoo!, in paralel cu alte cateva initiative in web. Deoarece
    achizitionarea cuvintelor-cheie la Google AdWords se face printr-un
    sistem automat de licitatie, pretul expresiilor cumparate de BP a
    crescut simtitor (explicabil si prin interesul public crescut), asa
    ca sumele platite de companie in aceasta campanie se ridica dupa
    estimarile analistilor la circa 10.000 de dolari pe zi.
    Specialistii in marketing si relatii publice sunt de parere ca
    miscarea este inteligenta si ca merita fiecare cent – sistemul de
    plata este pay-per-click, deci pretul platit este proportional cu
    numarul vizitatorilor care au urmat link-ul, deci au avut ocazia sa
    afle si “vestile bune”.

    Insa campania purtata prin sistemele de publicitate contextuala nu
    a fost scutita de critici si suspiciuni (destul de explicabil,
    avand in vedere starea opiniei publice americane). Unii spun ca BP
    ar fi facut mai bine sa foloseasca acesti bani pentru a ajuta pe
    cei afectati in mod direct de dezastru, dar acest gen de reactii
    este oarecum tipic. Altii au pus in discutie aspectele etice. Este
    corect ca opinia “acuzatului” sa fie cea mai vizibila in zonele
    cele mai populare ale internetului? Cu atat mai mult cu cat
    studiile au dovedit ca o buna parte din public nu prea face
    diferenta intre rezultatele sponsorizate si cele obisnuite
    furnizate de motoarele de cautare… In fine, au fost si unii care
    s-au indoit chiar de modul in care BP a folosit serviciile de
    publicitate pentru a fi cat mai vizibili si pentru a atenua vocile
    critice.

    Pana la urma, BP nu a facut altceva decat sa cheltuiasca in cel mai
    eficient mod posibil o suma foarte modesta (circa 50 de milioane)
    pentru a salva ceva mult mai scump: valoarea brandului.

  • Directorul British Petroleum renunta la gestionarea catastrofei ecologice din Golful Mexic

    “Tony Hayward s-a deplasat la fata locului imediat dupa
    explozie”, si, dupa ce s-a ocupat opt saptamani de gestionarea
    situatiei, “va preda gestionarea operatiunilor lui Robert Dudley”,
    a declarat Svanberg. Dudley este membru al Consiliului de
    Administratie al BP, responsabil de activitatile din America si
    Asia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Costurile catastrofei din Golful Mexic au depasit 1,6 miliarde de dolari

    BP a efectuat 26.500 de plati, in valoare totala de 62 milioane
    de dolari, pentru daune legate de consecintele exploziei din 20
    aprilie, dupa ce au fost inregistrate 51.000 de plangeri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro