Tag: Bricostore

  • Kingfisher a anunţat oficial preţul plătit pentru reţeaua Bricostore România

    Kingfisher a plătit 35 milioane lire sterline (41,5 milioane euro) cash pentru cele 15 magazine achiziţionate de la Bricostore România, la care se adaugă preluarea unor datorii de 35 milioane lire, care au fost stinse imediat, potrivit raportului.

    De asemenea, Kingfisher a preluat disponibilităţi cash de 7 milioane euro în cadrul aceleiaşi tranzacţii, astfel că suma totală plătită de compania britanică pentru magazine se ridică la 63 milioane lire (75 milioane euro).

    Kingfisher a anunţat în luna aprilie că a preluat de la compania franceză de retail Group Bresson cele 15 magazine Bricostore din România, cu vânzări de 131 milioane de euro anul trecut, şi ia în calcul posibilitatea creşterii afacerii pe termen lung la circa 50 de magazine.

    Kingfisher caută în continuare achiziţii la nivel internaţional şi ar putea avea opţiunea de cumpăra magazine din România şi Turcia ale lanţului austriac bauMax, a declarat în luna iunie şeful companiei, Ian Cheshire.

    Magazinele din Romania vor fi reconfirgurate în formatul Brico Dépôt, utilizat de grupul britanic în Franţa şi Spania.

    Kingfisher are aproximativ 1.050 magazine în nouă ţări din Europa şi Asia.

    Kingfisher a înregistrat vânzări de 10,57 miliarde de lire sterline (12,3 miliarde de euro) pentru anul fiscal încheiat în ianuarie, în scădere cu 2,4% faţă perioada similară a anului anterior.

    Compania Bricostore face parte din grupul Bresson, cu activităţi în sectorul de retail. Bresson deţine în prezent în Franţa supermagazinele alimentare Monoprix şi spaţiile comerciale But, destinate articolelor de mobilier.

    Kingfisher concurează pe piaţa românească cu retaileri precum Ambient, bauMax, Dedeman, Hornbach, Mr. Bricolage, OBI, Praktiker şi Leroy Merlin.

    În primul semestru al anului fiscal 2013-2014, încheiat pe 3 august, grupul britanic a avut vânzări de 5,7 miliarde lire sterline (6,7 miliarde euro), în urcare cu 4,3% faţă de nivelul din perioada corespunzătoare a anului trecut. Profitul operaţional a scăzut uşor, la 394 milioane lire (468 milioane euro).

  • Vin britanicii în bricolaj: 15 magazine Bricostore devin Brico Dépôt

    Grupul britanic Kingfisher, un gigant cu vânzări de 10,5 miliarde de lire sterline în 2012 şi peste 1.000 de magazine în Europa şi Asia, a ridicat un prim steag în piaţa locală de bricolaj, unde a preluat cele 15 magazine Bricostore deţinute de familia Bresson din Franţa.

    O piaţă în care erau aşteptate mai degrabă tranzacţii între jucătorii deja prezenţi, datorită nu­mărului mare de competitori, a reuşit să atragă atenţia grupului britanic, deşi investitorii din insulă nu au fost în ultimii 20 de ani printre cei mai activi de pe piaţa locală. Kingfisher a preluat o firmă cu 1.500 de angajaţi şi vânzări de 131 mil. euro, unul dintre primii cinci jucători din piaţă. Bricostore, dar şi alte afaceri din bricolaj, era de mai mult timp la vânzare, iar francezii de la Leroy Merlin erau consideraţi drept principalul candidat la realizarea unei achiziţii. Pe fir au intrat însă britanicii care speră că vor finaliza tranzacţia în decurs de două luni, după care vor monta sigla Brico Dépôt pe actualele magazine Bricostore.

    „Piaţa renovărilor de locuinţe din România are un potenţial solid de creştere şi magazinele pe care le cumpărăm se află în zone bune. Ne propunem să oferim prin reţeaua Brico Dépôt un format de magazine cu produse low-cost, uşor de cum­părat de către profesioniştii români serioşi din zona do-it-yourself“, afirmă referitor la tranzacţie Ian Cheshire, CEO al grupului Kingfisher.

    Din cele 15 magazine Bricostore patru se află în Bucureşti, unde compania are o prezenţă puternică. Pe de altă parte, grupul francez deţine în proprietate nouă spaţii, în timp ce şase magazine sunt în clădiri închiriate. Bricostore a realizat anul trecut un profit operaţional de cinci milioane de euro, potrivit datelor furnizate de Kingfisher.

    Surse citate de Bloomberg afirmă că valoarea tranzacţiei se ridică la aproximativ 75 mil. euro în condiţiile în care Bricostore avea şi credite de rambursat.

    Principalii competitori în această piaţă sunt firme precum Dedeman, Praktiker, BauMax sau Ambient, iar în următoarea perioadă ar mai putea avea loc şi alte tranzacţii.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro


  • De ce a ajuns Romania o piata-cheie pentru Bricostore

    nosc Romania foarte bine, toate ungherele tarii si chiar
    suburbiile oraselor din cele mai indepartate colturi ale tarii”,
    spune Philippe Bresson, (43 de ani), proprietarul Bricostore, o
    afacere pornita in 1849 si care a ramas, vreme de cinci generatii,
    in familie. “Suntem o afacere de familie si asa vrem sa ramanem”,
    afirma Bresson, care vine cel putin o data pe luna in Romania.
    Reteaua are aici 15 dintre cele 26 de magazine ale sale – alte noua
    sunt in Ungaria si doua in Croatia. Fiind o piata cheie pentru
    companie, cheful de cumparaturi al romanilor sau lipsa acestuia are
    mare importanta pentru proprietarii afacerii. Filiala locala a avut
    anul trecut vanzari cu 17% mai mici decat in 2009, ajungand la 140
    de milioane de euro, spune Isabelle Pleska, care este, din 2002, de
    la intrarea francezilor pe piata locala, director general al
    companiei. Scaderea vanzarilor este insa mai mica decat declinul
    pietei, care s-a plasat anul trecut, conform estimarilor, in jurul
    a 20 de procente.

    Cel putin trei sunt motivele, puncteaza Bresson, pentru
    minusurile din vanzari: cei mai multi clienti nu-si mai permit sa
    cheltuiasca pe amenajarea si renovarea locuintei, au scazut
    preturile produselor si competitia s-a ascutit. “In unele orase,
    precum Ploiesti sau Brasov, competitori de-ai nostri au deschis
    magazine chiar langa noi”, spune proprietarul Bricostore. El adauga
    insa ca se asteapta ca anul acesta rezultatele sa fie mai bune
    decat in 2010, iar vanzarile sa fie mai mari cu cateva procente
    bune. Un rol poate juca in ecuatie si deschiderea recenta a
    magazinului de la Drobeta Turnu-Severin in urma unei investitii de
    8 milioane de euro, dar si reamenajarea spatiului din Baneasa. Tot
    anul acesta compania si-a planificat sa inceapa reamenajarea
    magazinului pe care l-a deschis, in 2003, in cartierul bucurestean
    Pantelimon. “Este un spatiu invechit, care va fi extins, iar
    bugetul se plaseaza in jurul a 5-6 milioane de euro”, spune
    Bresson. Pentru modificari insa, magazinul nu isi va inchide
    portile, ci, la fel ca si in spatiul din Baneasa, unde reamenajarea
    a durat patru luni, va primi, in continuare, si clienti. Proiectul
    din Pantelimon este insa de o amploare mai mare – dovada si bugetul
    dedicat.

    In bugetele pentru 2011, doar o singura tinta mai apare pentru
    companie – Zagreb, unde ar urma sa fie deschis un nou magazin, care
    va costa 20 de milioane de euro. Investitiile totale in reteaua
    locala au ajuns la 170 de milioane de euro, cele mai multe spatii
    fiind insa in proprietate, o reteta preferata de la bun inceput.
    “Este mai ieftin decat sa inchiriezi”, spune Pleska. Familia
    Bresson s-a hotarat sa-si incerce norocul pe piata romaneasca mult
    inaintea altor retele de profil. “Desi primul magazin de aici a
    fost deschis in Chitila, in 2002, noi am cumparat primul teren in
    1999, dar la Brasov”, povesteste Bresson, care isi aminteste ca
    venise cu tatal sau la un seminar. “Tata a vazut atunci ca terenul,
    parcelat in trei, avea un mare potential comercial si am cumparat
    exact bucata din mijloc”, spune Philippe Bresson, care nu da
    detalii despre cat a costat, efectiv, terenul din Brasov, ci doar
    ca “a fost o afacere foarte buna”.

    Implicat in afacerea familiei din 1997, la acea vreme el lucra
    in Budapesta, un oras in care a stat 12 ani si unde i s-au nascut
    cei doi copii. Era la indemana, povesteste acum, sa calatoreasca in
    Romania si asa a ajuns sa cunoasca bine tara in care reteaua a
    pasit in 2002, cu cateva luni inainte de nemtii de la
    Praktiker.

  • Cel mai mare retailer roman. Cum sa tii piept concurentei strainilor

    Dragos Paval are studii de matematica, dar se fereste sa arunce cu cifre. Considera ca e mai bine asa, deoarece nu vrea sa le dea competitorilor motive sa se “mobilizeze”. Joaca intr-o piata care nu este deloc straina marilor companii europene, precum Praktiker, Bricostore, BauMax si, mai recent, OBI sau Hornbach. Dar, cu o strategie diferita de expansiune, va ajunge in acest an numarul unu in bricolaj, dupa ce a investit doar in ultimii doi ani, in plina criza, aproximativ 100 de milioane de euro pentru deschiderea a noua magazine noi.

    Planurile pentru viitor sunt la fel de ambitioase. Intrand pe site-ul companiei, la sectiunea “reteaua Dedeman” se afla o harta a Romaniei pe care sunt bifate cele 21 de magazine existente ale retelei, precum si alte 14 orase, colorate in portocaliu, reprezentand tintele pentru anii urmatori.

    “Pasul extinderii a fost facut la momentul potrivit. Ne-am dezvoltat concentric in jurul Bacaului si am mers din aproape in aproape. In cele 14 orase-tinta fie avem terenuri, fie lucram la achizitia lor. Procesul de due diligence poate dura cateva luni”, spune Dragos Paval, aflat in Bucuresti pentru o runda rapida de intalniri cu partenerii.

    Judetele Moldovei au fost acoperite integral cu magazine Dedeman, exceptie facand doar Galatiul, aflat in divizia “portocalie”. Daca anul trecut a ajuns in Bucuresti, in 2010 Dragos Paval si fratii sai, parteneri in afacerea Dedeman, au traversat tara, inaugurand magazine in Arad, Timisoara si Resita.

    Tot in acest an, Dedeman a ajuns in alte doua orase din grupul “best seven” dupa Bucuresti, respectiv in Craiova si Brasov, iar urmatoarea inaugurare este programata in Cluj, unde a cumparat in acest an un teren de la oamenii de afaceri Horia Ciorcila si Dorel Goia.

    In saptamana dinaintea interviului era in drum spre Resita, pentru deschiderea magazinului de acolo. “Nu construim magazinele pentru astazi. Resita este totusi un oras resedinta de judet, un vechi centru industrial important, la care se adauga si localitatile din imprejurimi. Si in acest gen de orase este nevoie de magazine de bricolaj: se mai strica un robinet, se mai casatoresc copiii”, spune Dragos Paval, un calator care acum e in Bucuresti, iar in cateva ore va pleca spre Bacau. In februarie cu siguranta va fi la Cluj, pentru a inaugura cel de-al 22-lea magazin Dedeman.

    Spre deosebire de Dragos Paval, alti jucatori din retail au spus pas investitiilor si au avut nevoie de timp pentru a se reorganiza si a calcula pierderile. Altii considera ca este matur sa fie mai conservatori. Dragos Paval a adoptat in schimb modelul agresiv practicat de Cora, Auchan, Kaufland sau Decathlon, care anunta cate o noua achizitie in mai fiecare luna. “Ne extindem acum tot din maturitate. Criza aduce oportunitati: terenuri la preturi mai bune, constructii mai ieftine. Oamenii care visau preturi fantasmagorice pentru terenuri au ajuns sa atinga pamantul cu picioarele. Nu as putea spune ca preturile au scazut, deoarece la valorile vehiculate inainte de criza nu se mai faceau tranzactii. Terenurile au inceput sa devina din nou disponibile”, explica Dragos Paval, care a inceput deja pregatirile pentru magazinele de anul viitor.

    In 2010 a deschis la fel de multe magazine ca principalii trei competitori la un loc – Praktiker, Bricostore si BauMax – care au finalizat cinci unitati. De fapt, doar BauMax a fost cu adevarat activ intre cele trei companii, inaugurand patru magazine in acest an, in timp ce Praktiker a deschis un singur magazin, in Botosani, iar Bricostore a amanat pentru 2011 singurul proiect de expansiune programat pentru acest an, cel din Turnu-Severin. “Noi inainte de criza ne-am extins cat a trebuit. Aveam 12 magazine cand a inceput criza. Daca ne extindeam in perioada de boom necontrolat, cum au facut altii, nu mai puteam sa ne extindem acum”, spune Dragos Paval.

  • Bricostore creste cu 100%

    Spre deosebire de majoritatea managerilor, Isabelle Pleska, director general al Bricostore Romania, nu are un mandat delimitat in timp; tine fraiele Bricostore inca de la primii pasi pe piata romaneasca, din 2001, dupa ce inainte a lucrat vreme de trei ani si jumatate in Ungaria.

    Perioada petrecuta in Romania este deja de doua ori mai lunga, dar directorul Bricostore spune, vorbind romaneste cu accent frantuzesc, ca nici nu se gandeste sa plece din Romania, mai ales ca urmeaza doi ani intensi pentru companie. Nu mai putin de zece deschideri sunt programate, cate cinci in fiecare an, ceea ce inseamna practic o crestere cu peste 100% fata de reteaua de opt magazine pe care le numara acum Bricostore.

    Compania franceza, ce ocupa acum al doilea loc in piata in functie de vanzarile anuale, dupa reteaua germana Praktiker, a realizat in 2007 o cifra de afaceri de 180 de milioane de euro, in crestere cu 30% fata de anul precedent, dupa ce a deschis un singur magazin, la Pitesti.

    „Aveam programate doua deschideri, dar una dintre ele a fost amanata, nefiind gata magazinul“, explica Pleska. Ca tinta pe termen lung, compania are o retea de 20 de magazine, dar „totul e legat de deschiderea de hipermarketuri alimentare“, magazinele retelei Bricostore fiind in parcuri comerciale sau in imediata apropiere a unor astfel de parcuri.

    „E de preferat ca in zona sa fie si un magazin de mobilier, pentru ca o oferta larga de produse polarizeaza atentia clientilor si sporeste traficul“, spune reprezentanta Bricostore. Pe langa varianta cresterii organice, „ne gandim si la posibilitatea de a prelua o alta retea de pe piata“, declara pentru BUSINESS Magazin Isabelle Pleska.

    Desi nu a dorit sa ofere amanunte, directorul Bricostore Romania a confirmat ca din acest punct de vedere cei mai interesanti sunt comerciantii romani de profil – iar aici ar fi vorba de Ambient Sibiu si Dedeman Bacau.

    O preluare are insa, pe langa avantajul imediat al acoperirii rapide a teritoriului tarii, si o serie de dezavantaje, mai ales la capitolul costuri. O preluare este costisitoare nu numai ca tranzactie, ci implica o serie de cheltuieli pentru alinierea magazinelor „atat in ce priveste amenajarea spatiului, cat si pentru reformarea oamenilor“, spune Pleska.

    Tot ea precizeaza insa ca nu se asteapta ca viitorul imediat – urmatoarele luni – sa aduca astfel de tranzactii pe piata de bricolaj. Apetitul pentru spatii comerciale depaseste in acest moment puterea dezvoltatorilor mai cu seama ca toate retelele de do-ityourself (DIY) accelereaza la maxim ritmul deschiderilor.

    In timp ce Bricostore vrea sa-si creasca numai anul acesta numarul de magazine cu peste 50%, Praktiker are inten- tii de a deschide cam tot atatea spatii noi ca si anul trecut, cand a inaugurat patru.

    Piata de DIY, a carei valoare a depasit anul trecut 1 miliard de euro, conform estima rilor BUSINESS Magazin, este disputata atat intre lanturile internationale cu vechime – ca Praktiker si Bricostore –, cat si de numele romanesti ca Ambient, ce acopera zona vestica a tarii, si Dedeman Bacau, ce s-a concentrat pana acum pe zona Moldovei.

    La o scara mai mica sunt prezenti si alti comercianti romani de profil, ca Tiger Amira Bihor (nord-vest) si Stelcati Constant a (sud-est). Acestora li se adauga Arabesque, distribuitor de materiale de construct ii si finisaje, controlat de omul de afaceri Cezar Rapotan, cel ce a adus in Romania si reteaua de magazine Mr. Bricolage.

    BauMax s-a dovedit mai iute de picior, inaugurand intr-un an si jumatate nu mai putin de cinci magazine, toate in afara Capitalei. Reteaua austriaca Hornbach si-a facut si ea intrarea in piata la finalul anului trecut cu un magazin in Bucuresti, iar comerciantul german Obi a anuntat recent ca vrea sa deschida anul acesta cel putin doua magazine.

    Avantajul companiilor cu vechime in piata – ca Praktiker, Bricostore si retelele romanesti – este dat mai cu seama de costurile de operare mai reduse de care se bucura, cel putin pana in acest moment. Frenezia preturilor din domeniul imobiliar forteaza costurile sa urce spre praguri de neimaginat in urma cu 6-7 ani.

    Bricostore are in proprietate majoritatea spatiilor in care opereaza, dar tactica se schimba, pentru ca pretul terenurilor este deja foarte mare. In completare insa, „tot ce e legat de inchiriere este foarte scump si nu suntem prega titi sa acceptam orice pret cu orice chip numai pentru a ne extinde“, spune Pleska.

    Compania pe care o conduce a preferat politica pasilor marunti, mai ales ca „la inceput, cand am intrat pe piata din Romania, a trebuit sa ne autofinantam; nu era nicio banca dispusa sa ne acorde fonduri pentru investitii“. Asa se face ca reteaua Bricostore are acum opt magazine, in timp ce principalul sau competitor, Praktiker, are deja 20.

    Vanzarile pe magazin inclina insa balanta in favoarea francezilor, ce au inregistrat anul trecut o medie de 22,5 milioane de euro, fata de 12,5 milioane de euro in cazul germanilor. Fiind o afacere de familie, cu prezenta peste granite in Ungaria, Croatia si Romania, Bricostore nu s-a bucurat de suportul financiar al marilor grupuri comerciale ce si-au adus diviziile de DIY pe piata romaneasca.

    Cel mai recent exemplu este Obi, parte a grupului Tengelmann, prezent deja in Romania cu reteaua de magazine de tip discount Plus, care detine in piata germana pozitia de lider si care ataca acum piata romaneasca. Pentru Bricostore, accentul in extindere cade anul acesta pe provincie – deschideri la Arad, Focsani, Braila, Oradea si Suceava – dupa ce a preferat pana acum sa se concentreze mai mult pe Capitala.

    O sursa de crestere a afacerii este insa, in opinia Isabellei Pleska, si masa de orase medii si mici. „Nu avem nimic batut in cuie deocamdata, dar ne gandim sa continuam extinderea cu varianta unor magazine de dimensiuni mai mici, odata ce vom acoperi toate orasele mari“, spune directorul Bricostore.

    Toate magazinele pe care francezii le au deja pe piata sunt de dimensiuni mari, cu suprafete cuprinse intre 10.000 si 14.000 mp. Desi Bricostore este prima retea de DIY care se gandeste la extinderea si catre orase de dimensiuni medii, modelul n-ar fi tocmai o premiera pe piata romaneasca.

    Un corespondent se regaseste pe piata magazinelor alimentare: reteaua franceza de hipermarketuri Carrefour a intrat in segmentul supermarketurilor prin preluarea Artima. Pleska spune insa ca orasele medii nu sunt plasate deocamdata in varful listei de prioritati, unde orasele mari figureaza in continuare drept cele mai atractive tinte.

  • Obi ataca Praktiker in Romania

    Nu e vorba de Obi, personajul din Razboiul Stelelor, ci de o noua retea de magazine. Interesul lor pentru piata romaneasca de DIY (do-it-yourself) nu este chiar o noutate, compania inregistrandu-si marca inca din 2006 la Registrul Comertului, "pentru a o proteja". Intre timp, planurile companiei "au devenit concrete", declara pentru BUSINESS Magazin Johanna Meessen, head of corporate communications.

    Pe termen mediu, Obi, care face parte din grupul de retail Tengelmann, prezent deja in Romania cu reteaua de magazine de tip discount Plus, isi vede reteaua de pe piata romaneasca ajungand la 20 de magazine. Primele deschideri sunt planificate pentru 2008, unul dintre primele spatii putand fi in complexul comercial de la Deva, a carui prima faza va fi inaugurata in acest an.

    "Pozitia de lider de piata este tinta noastra, indiferent unde suntem prezenti", spune Sergio Giroldi, CEO al Obi, care afirma ca in urmatorii ani cifra de afaceri a companiei va creste cu peste 50% (fata de 5,8 miliarde de euro in anul fiscal 2007/2008), datorita planurilor agresive de expansiune.

    Pe piata romaneasca, pozitia de lider este inaccesibila insa in acest moment, daca Obi va miza doar pe dezvoltarea de proiecte greenfield si nu ia in considerare preluarea unei retele ce a castigat deja teren. Piata DIY este disputata intens atat intre lanturile internationale cu vechime – ca Praktiker si Bricostore – cat si de numele romanesti ca Ambient, ce acopera zona vestica a tarii, si Dedeman Bacau, ce s-a concentrat pana acum pe Moldova.

    La o scara mai mica, si alti comercianti romani de profil, ca Tiger Amira Bihor (nord-vest) si Stelcati Constanta (sud-est), ridica pretentii asupra pietei. Acestora li se adauga Arabesque, distribuitor de materiale de constructii si finisaje, controlat de omul de afaceri Cezar Rapotan, cel ce a adus in Romania si reteaua de magazine Mr. Bricolage.

    Desi piata, ce a atins pragul de 1 miliard de euro anul trecut, conform estimarilor, este una dintre cele mai dinamice, principalele motoare de crestere fiind boom-ul din domeniul constructiilor – atat in segmentul rezidential, cat si in cel de birouri.

    Chiar daca piata de DIY a marcat cresteri de 30-40% in ultimii trei ani, este inca departe de punctul de saturatie, pentru ca bricolajul, ca forma de comert organizat, are inca o pondere redusa in totalul vanzarii de materiale de constructii, finisaje si decoratiuni. Pietele traditionale consacrate in vanzarea materialelor detin inca partea leului din aceasta piata.

    Transferul vanzarilor in comertul modern inflameaza planurile de afaceri ale oricarui nou pretendent la piata. Cu varste mai fragede pe piata romaneasca, ridica insa pretentii la cote de piata si alte nume straine, ca bauMax, ce a deschis deja cinci magazine in numai un an si jumatate, sau Hornbach, care are acum doar un magazin si mizeaza pe dimensiunea spatiilor sale de vanzare, mai mari in medie de doua ori fata de cele ale concurentilor.

    Cu tot spatiul de actiune pe care il mai permite (inca) piata romaneasca de DIY, pozitia de lider pentru un nou-venit se poate dovedi inaccesibila, cel putin pe termen mediu. Asul din maneca s-ar putea dovedi insa o preluare, la nivel international, a unei retele ce si-a asigurat deja si in Romania o cota de piata confortabila.

    Cine este Obi

  • Auchan si Bricostore vin la Iulius Mall Suceava

    La Iulius Mall Suceava, Auchan si Bricostore vor ocupa 10.500 mp, respectiv 10.100 mp din cei 45.000 mp inchiriabili disponibili in noul mall. Construit pe trei niveluri, Iullius Mall Suceava are o suprafata totala desfasurata de 132.000 mp, din care 67.500 mp suprafata construita.

    Hipermarket-ul pe care Auchan il va deschide la Suceava reprezinta al doilea parteneriat cu grupul Iulius Mall, dupa ce lantul francez de retail a inchiriat 14.000 de metri patrati si in cadrul centrului comercial din Cluj. „Parteneriatul de la Cluj cu Auchan este un succes. Intentionam, ca pe viitor, sa dezvoltam si sa consolidam relatiile cu actualii parteneri de afaceri si sa realizam un mix de chiriasi atractiv, cu brand-uri puternice” a declarat Oana Diaconescu, Senior Leasing Manager al Iulius Group.

    Celor unitati Auchan si Bricostore li se vor alatura alte 150 de magazine, mall-ul urmand sa cuprinda si o zona de foodcourt cu o capacitate de 1200 de locuri, care va cuprinde 10 restaurante apartinand unor operatori nationali si internationali si un cinematograf multiplex. . „Iulius Mall Suceava este un proiect foarte important pentru compania Iulius Group si am ales aceasta locatie datorita potentialului sau economic ridicat” a precizat Iulian Dascalu.

    Investitia in Iulius Mall Suceava s-a ridicat la aproximativ 100 de milioane, acesta fiind al patrulea mall dezvoltat de catre omul de afaceri Iulian Dascalu, dupa cele din Iasi, Timisoara si Cluj. In plus, grupul are in dezvoltare si proiectul mixt Palas, situat in Iasi, care va cuprinde mai multe blocuri de locuinte, o zona comerciala, cateva cladiri de birouri, hoteluri de 4 si 5 stele si un parc de 50.000 de metri patrati. Proiectul, care se va intinde pe o suprafata de 25 de hectare in centrul istoria al orasului Iasi, va atrage investitii totale de 200 de milioane de euro.

    Mall-ul pe care compania il va deschide in aceasta toamna la Suceava va fi al treilea din oras, dupa ce fondul britanic de investitii North Real Estate va inaugura Suceava Shoping City, cu o suprafata de 50.000 de metri patrati, iar Globe Trade Center va livra centrul comercial Galleria Suceava, care va avea o suprafata de 10.000-12.000 metri patrati.

  • Dezvoltatorul Baneasa se extinde

    Metro, IKEA, Mobexpert, Carrefour, Bricostore sunt cele cinci mari lanturi de retail care au ocupat o buna parte a noului cartier care se profileaza in zona Baneasa. Urmeaza un mall si un show-room auto, care vor completa zona comerciala ce ocupa cam un sfert din cele 220 de hectare ale proiectului Baneasa. Michael Lloyd, artizanul proiectului, actualmente managing partner al Baneasa Investments, vrea sa replice modelul si in alte mari orase.

    Grupul de firme din jurul Baneasa Investments are in proiect cateva parcuri de retail, similare celui din Baneasa, dar fara partea de birouri si constructii rezidentiale. Practic, parcurile comerciale vor urma extinderea in teritoriu a retailerului suedez IKEA, in conditile in care Moaro Trading, firma care detine franciza pentru Romania a retailerului de mobila, este controlata de acelasi grup de investitori. „Oriunde merge IKEA, noi vom construi in jurul magazinului. IKEA este un magnet pentru cumparatori“, explica Lloyd pentru BUSINESS Magazin.

    Pana acum, rezultatele obtinute de primul IKEA deschis in Romania, in martie, sunt excelente, magazinul inregistrand in primele sase luni de operare vanzari de cat estimau oficialii pentru intreg anul – 40 de milioane de euro. Dezvoltarea celor 6-7 proiecte de retail din marile orase va incepe de anul viitor, sustine Michael Lloyd. „Inca lucram la proiecte, nu le-am definitivat“, spune el, adaugand ca finalizarea acestora ar putea avea loc in prima parte a anului viitor.

    „Pentru Baneasa am lucrat un an si jumatate la masterplan. De data asta nu ar trebui sa dureze la fel de mult, dar abia peste sase luni cred ca vom avea ceva despre care chiar sa discutam.“ Pana atunci nu vrea sa dea prea multe detalii, pentru ca, „din experienta mea, este foarte dificil sa construiesti ceva mare, dar e foarte usor sa-l darami“. Planurile initiale vizau deschiderea unui al doilea magazin IKEA pana la finele anului viitor, dar Lloyd nu este sigur ca acest lucru se va materializa.
    „Dureaza mai mult decat speram. Dar, daca nu il deschidem anul viitor, cu siguranta va fi foate curand dupa aceea, la inceputul lui 2009“. Pentru ca, spune Lloyd, nu este vorba doar de o activitate de real estate si de constructie a spatiului, ci si de training al oamenilor si de gasirea catorva sute de angajati pentru fiecare magazin.

    Reprezentantul Baneasa nu a precizat care sunt orasele in care grupul vrea sa dezvolte aceste parcuri, explicand totusi ca tinteste orase cu peste 300.000 de locuitori. „Vrem sa mergem unde sunt banii si unde sunt clientii, adica, in general, in orasele mari.“ Pentru fiecare parc de retail, investitia necesara ar fi cam de 300 de milioane de euro, estimeaza Lloyd. Fiind vorba de 6-7 proiecte, investitiile grupului vor depasi doua miliarde de euro. Planurile ar viza deschiderea cate unui nou magazin in fiecare an. In acelasi timp, Lloyd se concentreaza si pe constructia de imobile de birouri in Bucuresti.

    In aceasta perioada se finalizeaza primele doua imobile din parcul de afaceri din zona Baneasa – care ofera 26.000 de metri patrati. „Vrem sa mai deschidem inca 50.000 mp cat de repede posibil.“ In plus, construct ia mall-ului Baneasa Shopping City, o investitie de 150 milioane de euro, a intrat in ultima faza. Centrul comercial de 85.000 de metri patrati este inchiriat in totalitate, iar chiriasii au inceput sa-si amenajeze spatiile. De asemenea, de anul viitor va incepe constructia unei noi faze rezidentiale, cu alte 600 de apartamente, care se vor adauga celor 227 din prima faza.

    In total, proiectul Baneasa, a carui finalizare este preconizata pentru 2014, va „inghiti“ circa 1,8 miliarde de euro, cu 50% mai mult decat estimau oficialii companiei la lansarea proiectului (1,2 miliarde de euro). Investitia a fost suplimentata ca urmare a extinderii unor sectiuni ale planului, dar si pe fondul cresterii accelerate din ultimii doi ani a costurilor de constructie. In acelasi timp, activitatea dezvoltatorului imobiliar trece de cele peste 220 de hectare ale proiectului Baneasa, firmele grupului fiind implicate in mai multe investitii imobiliare.

    De altfel, chiar Michael Lloyd spune ca, in prezent, grupul detine aproximativ 20 de loturi de teren pentru dezvoltare, cu o suprafata totala de 300-350 de hectare. Pe unele dintre acestea se vor construi parcurile comerciale mentionate deja, pe altele sar putea sa nu se construiasca nimic.
    Recent, Ali Ergun Ergen, administratorul Baneasa Developments (compania care se ocupa de administrarea mall-ului din Baneasa), a anuntat ca firma va construi un mall de circa 50.000 mp in centrul Bucurestiului. El nu a precizat unde anume va fi amplasat acesta, dar a mentionat ca terenul a fost deja achizitionat.

    In plus, Baneasa Investments este implicat intr-un consortiu (alaturi de Comnord, Practic SA si Procema) in proiectul de constructie a unui mall pe actualul amplasament al pietei Obor. Un plan controversat ca, de fapt, mai multe investitii ale grupului de investitori.
    Proiectul Baneasa, de exemplu, a fost extrem de criticat mult timp dupa ce a fost anuntat. La fel si incercarea de a dezvolta un complex multifunctional in locul Strandului Tineretului. Lloyd spune ca incearca deja de cinci ani sa obtina autorizatiile de constructie, explicand ca planul depus include o imbunatatire a actualelor facilitati sportive. Dar, cum spune si Lloyd, „toate marile proiecte vor avea atasate si scandaluri“. El nuanteaza totusi afirmatia: „este normal ca dezvoltarile de mari dimensiuni sa fie discutate, sa fie o interactiune cu publicul, pentru ca o constructie imobiliara afecteaza multi oameni“.