Tag: BRD-SocGen

  • Topul băncilor din România cu cele mai mari reţele teritoriale

    Băncile cu cele mai extinse trei reţele teritoriale, care depăşesc individual 500 de unităţi, cumulau anul trecut aproximativ jumătate din totalul sucursalelor şi agenţiilor din sistemul bancar. Cumulat cele trei bănci au o reţea de 2.289 de subsidiare.

    Dacă luăm în calcul şi reţelele teritoriale ale Băncii Transilvania şi Raiffeisen Bank, reiese un total de 3.226 de sucursale şi agenţii pentru cele cinci bănci mari, repre­zen­tând peste 70% din totalul subsidiarelor din sectorul bancar.

    La nivelul întregului sistem bancar, numărul sucursalelor şi agenţiilor bancare a coborât la sfârşitul anului trecut la 4.555.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Topul celor mai profitabile bănci din România în 2017

    Profitul cumulat al celor mai mari trei bănci locale după active BCR, Banca Transilvania şi BRD a însumat 3,2 mld. lei anul trecut şi a reprezentat mai mult de jumătate din profitul pe întreg sistemul bancar.

    În 2016, Banca Transilvania a fost cea mai profitabilă, fiind urmată de BCR şi BRD.

    Pe locul patru în topul câştigurilor s-a plasat în 2017 ING Bank, iar următoarele două poziţii au fost ocupate de Raiffeisen şi UniCredit, ca şi în 2016.

    BRD-SocGen, a treia cea mai mare bancă din România, a raportat pentru 2017 cel mai mare profit din sistemul bancar românesc, de 1,38 mld. lei, câştig record şi pentru bancă.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Planurile noului şef al BRD

    „Am fost foarte norocos. Am lucrat în diferite ţări, pe poziţii diferite, în front office, în departamentul de control, în funcţii de conducere, am avut echipe mici sau mari, echipe internaţionale. Diversitatea a fost destul de importantă. Sunt un susţinător european convins. Cred că Europa are nevoie de România şi România are nevoie de Europa”, povesteşte François Bloch, francezul care a preluat la sfârşitul anului trecut conducerea BRD-SocGen.

    Al patrulea director al BRD după 2008 are experienţă internaţională, atât în retail, cât şi în investment banking, lucând în Franţa, Germania, SUA şi Rusia. Înainte de a ajunge în România, el a fost prim-vicepreşedinte executiv la Rosbank, subsidiara din Rusia a grupului francez Société Générale.

    Diversitatea pare să fie prezentă şi în arborele genealogic al familiei din care provine francezul François Bloch, care are, între altele, şi origini româneşti. „Vorbeam cu copiii mei… Dintre străbunicii lor, doar trei din opt au rădăcini franceze puternice, în timp ce cinci dintre ei sunt din diferite ţări din Europa, inclusiv din România. Sunt în mod fundamental un european. Sunt convins că Europa trebuie şi va fi puternică.”

    Noul CEO al BRD-SocGen a preluat banca pe profit. Anul 2016 a adus un câştig net de 728,3 milioane de lei pentru banca românească cu capital francez, cel mai bun rezultat anual de după 2009, evoluţia fiind susţinută de creşterea veniturilor, controlul strict al costurilor şi reducerea costului riscului. Câştigul de anul trecut a încurajat conducerea BRD să decidă acordarea unor dividende de 70% din profit pentru acţionari.

    Din momentul preluării în 1998 şi până în 2012, BRD a fost, poate, cea mai profitabilă achiziţie din istoria SocGen. Situaţia s-a complicat însă în mod neaşteptat în 2012, banca înregistrând şi doi ani de pierderi. BRD a reuşit să revină pe profit în 2014, şi în ultimii doi ani a rămas în teritoriul pozitiv.

    Pentru viitor, instituţia financiară îşi propune să finanţeze economia şi să-şi asume riscuri, însă „riscuri corecte”, astfel că urmează să aibă o abordare dinamică, dar prudentă, pe partea comercială, după cum susţine noul şef al BRD-SocGen. El anticipează pentru acest an creştere atât pe partea creditării şi a depozitelor, cât şi pe componenta tranzacţiilor. „Vom continua să avem această abordare prudentă, dar cu creştere. Credem că în România putem să fim în acelaşi timp prudenţi şi dinamici, în termeni de activitate comercială.”

    Francezul susţine că banca are suficient capital pentru a oferi resurse pentru fiecare linie de afaceri, atât pentru retail cât şi pe corporate, astfel încât să continue tendinţa de creştere, precum şi o politică de risc dedicată fiecărui segment. „Avem lichiditate, capital, echipă, sistem, produse; clienţii vin la noi şi doresc să lucreze cu noi. Vedem potenţial de creştere.” Reţeaua teritorială extinsă şi cei circa 7.000 de angajaţi ai băncii se numără printre atuurile BRD aduse în discuţie de noul CEO al băncii.

    IT, automotive, aeronautică, agricultură sunt câteva exemple de sectoare unde şeful băncii vede potenţial de creştere şi necesar de investiţii, şi unde instituţia poate juca un rol important. „Dar nu voi uita alte sectoare, pentru că putem să găsim în fiecare domeniu, de fapt, unii clienţi care se potrivesc profilului nostru. Trebuie să avem produsele care sunt necesare acestor clienţi.”

    Anul trecut, soldul creditelor nete acordate de grupul BRD a crescut cu 3,2%, ajungând la 28,5 miliarde de lei, creşteri fiind înregistrate pe retail şi clienţi mari (corporaţii), segment în care BRD are o cotă de piaţă importantă. Pe segmentul persoanelor fizice soldul creditelor nete a crescut cu 5,3% faţă de 2015, ca urmare a avansului înregistrat de creditele de consum şi cele pentru locuinţe. Soldul creditelor pentru clienţi corporativi a păstrat tendinţa ascendentă, urcând anul trecut cu 6,6% faţă de 2015. Concentrarea pe clienţi, simplificare şi inovare sunt principalele obiective anunţate de noul şef al BRD.

    Bloch aduce în discuţie importanţa calităţii produselor, precum şi importanţa de a explica produsele clienţilor şi de a se asigura că acestea sunt înţelese, susţinând că niciodată nu este bine pe termen lung să fie vândut un produs unui client care nu-l înţelege. „Nu vrem să avem mai mulţi clienţi de dragul de a avea mai mulţi clienţi. Este important pentru noi să oferim produse şi servicii bune clienţilor.” El reiterează necesitatea ca reprezentanţii băncii să se asigure că toţi clienţii înţeleg produsele, susţinând că lucrurile variază destul de mult de la o ţară la alta. „Sunt ţări în care clienţii au un nivel de educaţie financiară mai ridicat decât în altele şi băncile trebuie să adapteze descrierile lor de produse şi explicaţiile la nivelul de înţelegere a clienţilor. Niciodată nu este bine să vinzi un produs unui client care nu înţelege. Niciodată nu este bine pe termen lung.”

    În opinia sa, reputaţia este importantă, pentru că de asta depinde loialitatea clienţilor, iar transparenţa este un element important.
    François Bloch mizează în perspectivă pe cartea creşterii organice a afacerii de care este responsabil, strategie similară celei adoptate şi de predecesorii lui. Crede că există potenţial mare de creştere, fără a exclude însă posibile achiziţii, în cazul în care vor fi „o bună oportunitate”.

  • Băncile din România care vor DISPĂREA. Anunţul pe care trebuie să îl ştie clienţii

    Francezul Philippe Lhotte, 55 de ani, care a preluat în toamna anului 2012 conducerea BRD-SocGen, iar acum se pregăteşte să predea ştafeta noului CEO anun­ţat, François Bloch, anticipează că pro­cesul de consolidare la nivelul sistemului bancar românesc va continua în anii următori şi vor rămâne 10-12 bănci mari.

    „Cred că procesul de consolidare va continua în anii următori pentru că va fi nevoie de investiţii semnificative, pe care nu cred că băncile mici şi le pot permite. La fel ca în multe alte ţări, cred că în România vor fi 10 până la 12 bănci mari, ceea ce este suficient pentru concurenţă, iar clienţii vor putea să aleagă“, a declarat şeful BRD într-un interviu acordat ZF.

    Băncile din România care vor DISPĂREA. Anunţul pe care trebuie să îl ştie clienţii

     

  • O comunitate de tineri vrea să pună piaţa financiară din România pe harta lumii

    Mult timp m-am gândit la existenţa unei «corelaţii» între numărul de CFA dintr-o ţară şi gradul de dezvoltare al pieţei financiare din acea ţară. Fără să fac nişte calcule prea elaborate, este evident că relaţia este una directă şi pozitivă: cu cât numărul de CFA este mai mare, cu atât ţara şi piaţa financiară respectivă sunt mai dezvoltate“, spune Ionuţ Revenco, CFA, 32 de ani, director de audit la BRD-SocGen, a doua mare bancă de pe piaţă.

    Revenco este unul dintre cei 20 de absolvenţi ai celor trei examene foarte dure CFA, care au obţinut anul trecut şi diplomă de Chartered Financial Analyst, calificare administrată de CFA Institute SUA. Evoluţia pieţei financiare şi nivelul de dezvoltare al unei ţări sunt influenţate de o multitudine de factori. Printre aceştia, un rol foarte important, dar căruia nu i se prea acordă importanţă, este educaţia financiară şi economică. Iar corelaţia între gradul de dezvoltare al pieţei financiare dintr-o ţară, dar şi al ţării respective, şi numărul de persoane care au obţinut atestatul CFA este directă şi pozitivă.

    „În 2010, am avut ocazia să susţin Level 1 la centrul de testare CFA din Toronto, la acel moment locuind în Canada. M-am mirat când în dimineaţa examenului am observat că pe liste erau aproximativ 6.500 candidaţi  – un «Toronto-expo» plin. Următoarele două examene le-am susţinut la Bucureşti, numărul candidaţilor fiind ceva mai mic“, povesteşte Ionuţ Revenco, care s-a specializat pe partea de pieţe financiare şi finanţe-contabilitate, având o experienţă de peste 7 ani în domeniul bancar.

    El afirmă încrezător că numărul în creştere de CFA din România (20 noi titluri în 2014 vs. 9 în 2013) duce în direcţia bună atât ţara, cât şi piaţa financiară românească. Direcţia este bună, dar mai sunt multe de făcut pentru ca România să ajungă să aibă un nucleu de elite specializate în universul financiar şi economic.

    În România sunt peste 150 de absolvenţi ai nivelului III al CFA, care se alătură celor peste 100.000 de deţinători ai certificării CFA la nivel global. Examenele sunt destul de dificile şi nu pot fi trecute pe scurtături, volumul de informaţii fiind foarte mare. Totodată, aceste examene presupun o serie de compromisuri, deloc neglijabile, pe plan personal, după cum spun absolvenţii CFA, care par să nu regrete această alegere şi susţin cu tărie că merită efortul.

    „Cunoştinţele şi perspectivele pe care ţi le oferă calificarea CFA merită cu prisosinţă efortul substanţial pe care îl reclamă cele trei examene. Uneori ţi se pare foarte greu să găseşti un echilibru între muncă, studiu şi viaţa personală, cea din urmă fiind de fapt şi cea pe care candidaţii CFA o sacrifică pentru a creşte şansele să obţină calificarea. În final, sacrificiile făcute merită atât prin prisma cunoştinţelor vaste pe care le dobândeşti, cât şi datorită noilor oportunităţi ce ţi se deschid“, afirmă Raluca Florea, CFA, analist în echipa de cercetare pentru piaţa de capital la BCR şi fost jurnalist financiar.

    Certificarea CFA reprezintă cea mai înaltă calificare profesională recunoscută la nivel internaţional în domeniul analizei fundamentale şi administrării portofoliilor de investiţii, susţine Monica Croitoru, CFA, 28 de ani, fund manager la SAI ErsteAsset Management.

    Un profesionist certificat CFA nu are doar perspective bune pentru carieră, dar aduce şi o plusvaloare prin standardele etice şi profesionale la care aderă simultan cu calificarea. O masă critică de profesionişti ce deţin certificarea CFA pot să accelereze instituţionalizarea acestor standarde profesionale, cât şi să crească vizibilitatea pieţelor financiare din România în rândul comunităţii internaţionale, crede Monica Croitoru, care a absolvit în 2009 Universitatea Columbia din New York City, specializarea Economie şi Matematică.

    „Abilităţile dobândite sunt nenumărate – de la a stăpâni concepte şi noţiuni pe care nu le-am folosit până atunci la metode de analiză şi evaluare, corelaţii, asset management, performance attribution, sunt foarte multe aspecte pe care nu le-am cunoscut înainte de a începe pregatirea pentru CFA“, afirmă Alexandra Duma, CFA, 33 de ani, care momentan nu este angajată.

  • Cea mai mare oferta pentru preluarea Asiban, 350 mil. euro

    Lupta pentru preluarea Asiban, cel de-al treilea jucator de pe piata locala a asigurarilor, le-a adus oferte-record actionarilor, cu valori cuprinse intre 310 si 350 de milioane de euro, au declarat pentru ZF surse din piata.

    Cele patru banci care detin fiecare cate 25% din Asiban – BCR, BRD-SocGen, Banca Transilvania si CEC – au primit la sfarsitul saptamanii trecute cinci oferte angajante pentru preluarea asiguratorului de la grupurile AXA (Franta), Groupama (Franta), Eureko (Olanda), Aegon (Olanda) si Generali (Italia).

    Click aici pentru a citi mai multe amanunte.