BusinessMagazin

Tag: Brazilia

  • Povestea primăriţei de 25 de ani care a furat 4 milioane de dolari şi îşi conducea satul pe WhatsApp

    Lidiane Leite, fostă primăriţă a unei localităţi din Brazilia, a fost condamnată la 14 ani de inchisoare, scriu cei de la The Independent.

    În urma unei investigaţii care a durat doi ani şi jumătate, Lidiane Leite a fost găsită vinovată de delapirea a peste 5 milioane de euro din fondul dedicat Educaţiei.

    Lidiane Leite, cunoscută drept primarul WhatsApp, a devenit o emblemă a corupţiei din Brazilia. Tânăra de 25 de ani conducea micul sat Turi do Augusto, din municipiul Bom Jarim, ce se află în inima celei mai sărace regiuni a Braziliei, înainte de a fi arestată de autorităţi.

    “Înainte să devin primar eram săracă. Aveam un Land Rover, acum conduc o Toyota SW4. Poate ar trebui să-mi cumpăr o maşină mai luxoasă pentru că, mulţumesc lui Dumnezeu, am destui bani să fac asta”, scria ea pe Instagram. “Pot să-mi cumpăr tot ce vreau. O să-mi cheltuiesc banii pe ce vreau şi nu mă interesează ce zic oamenii”, se mai lăuda tânăra.

    Dar nu aceste declaraţii au atras atenţia autorităţilor asupra activităţii sale, ci faptul că şcolarilor nu li se oferea mâncare în timpul petrecut la şcoală, fapt reclamat de părinţii copiilor. Acum autorităţile cred că Leite ar fi furat, în perioada 2012-2014, 4 milioane de dolari din banii publici.

    CITITI MATERIALUL INTEGRAL AICI

     

     

     

     

  • Greta Thunberg, atacată dur de preşedintele Braziliei. Cum a insultat-o Jair Bolsonaro, după ce nu şi-a putut aminti numele activistei

    „Oamenii indigeni sunt pur şi simplu ucişi fără milă în timp ce încearcă să protejeze pădurile în faţa defrişărilor ilegale. Acest lucru se întâmplă în continuu”, a scris Thunberg pe Twitter. De asemenea, adolescenta a publicat şi imagini care arată urmările unui atac armat, în urma căruia doi lideri ai comunităţii amazonieni au murit.

    „Este ruşinos faptul că lumea tace în faţa acestor conflicte”, a mai adăugat activista în vârstă de 16 ani, potrivit The Guardian.

    Bolsonaro, care a fost acuzat de activişti că permite violenţe împotriva liderilor indigeni şi distrugerea pădurilor amazoniene, a reacţionat marţi. 

    „Greta a psus că indigenii mor pentru că protejează Amazonul”, a declarat zâmbind Bolsonaro, pentru jurnaliştii aflaţi la Palatul Prezidenţial din capitala Braziliei. 

    „Este uimitor câtă atenţie primeşte de la presă această răzgâiată”, a continuat Bolsonaro, folosind termenul portughez „pirralha” care s-ar mai putea traduce prin „parazit” sau „puşlama”. 

    Iniţial, preşedintele brazilian nu şi-a putut aminti numele activistei, referindu-se la ea drept „acea fată”. 

    Totuşi, Thunberg a primit insulta preşedintelui ca pe o medalie de onoare, schimbându-şi temporar biografia pe contul oficial de Twitter şi adăugând insulta în descriere.

    Greta Thunberg nu este singura care pune la îndoială măsurile lui Jair Bolsonaro, acestea provocând distrugerea pădurilor tropicale şi intensificând atacurile asupra comunităţii indigene încă din primul său an la şefia statului.

  • Pădurile amazoniene ard cu bani de la cei mai mari finanţatori ai lumii, care cer altora să fie mai responsabili

    Bătălia contra defrişărilor în Brazilia preşedintelui extremist Jair Bolsonaro este o luptă împotriva reţelelor criminale şi corupţiei, contra politicienilor, miliţiilor şi cartelurilor de droguri. Este, de asemenea, o luptă contra capitalismului pur.
    În frunte cu Franţa şi Germania, G7, grupul celor mai industrializate naţiuni din lume, s-a angajat să contribuie la protejarea pădurii amazoniene în timp ce incendiile continuau să distrugă unul dintre cele mai importante ecosisteme din lume.
    Însă G7 nu poate finanţa cu succes protecţia pădurilor Amazoniei în timp ce băncile şi investitorii din aceste ţări continuă să finanţeze distrugerea lor, scrie EUobserver.
    În timp ce Emmanuel Macron şi Angela Merkel au reuşit să strângă de la G7 un sprijin modest de 22 milioane de dolari, pe care Brazilia preşedintelui extremist Jair Bolsonaro l-a respins, companiile financiare din aceste ţări finanţează fermele de bovine şi culturile de soia la o scară de miliarde de dolari în fiecare an.
    Deutsche Bank, cea mai mare bancă germană, BNP Paribas, una dintre cele mai mari bănci franceze, şi fondurile americane de investiţii BlackRock şi Vanguard deţin cumulat mai mult de 1,1 miliarde de dolari în datorii la cei mai mari cultivatori de soia şi la cei mai mari trei crescători de bovine şi au în portofoliu acţiuni în valoare de 6 miliarde de dolari la aceste companii. Preşedinţii BlackRock şi Vanguard sunt membri ai acum celebrei Business Roundtable, organizaţia liderilor din business din SUA care spune că responsabilitatea companiilor ar trebui să fie şi faţă de angajaţi, clienţi şi societate, nu doar faţă de acţionari.
    Sute de alte instituţii financiare mari din ţările G7 sunt acţionari importanţi şi creditori la firme care schimbă peisajul în Amazonia. Prin aceste participaţii şi deţineri de datorii, companii financiare din Franţa, Germania, SUA şi alte state mari finanţează aceste afaceri care se bazează pe defrişarea padurii amazoniene şi pe alterarea ecosistemelor învecinate la o scară de 2.000 de ori mai mult decât oferta de sprijin a G7.
    Zonele de pădure din Brazilia au fost incendiate intenţionat pentru a oferi terenuri pentru producţia agricolă. Totuşi, această producţie nu ar fi posibilă fără creditarea şi investiţiile venite din partea instituţiilor financiare de anvergură globală.
    Finanţatori şi investitori de talia BlackRock, BNP Paribas şi Deutsche Bank continuă să finanţeze companiile care beneficiază de defrişarea Amazonului, în ciuda dovezilor privind legăturile companiilor cu defrişările şi planurile viitoare de extindere a producţiei în zonele forestiere.
    Iată un exemplu: JBS, cel mai mare ambalator de carne din Brazilia, cu legături cunoscute cu despăduriri violente şi corupţia şi acuzat că foloseşte forţă de muncă în regim de sclavie, primeşte peste 20 miliarde de dolari sub formă de finanţare a datoriei de la instituţii financiare internaţionale. Numai Deutsche Bank deţine acţiuni în valoare de peste 38 mililoane de dolari la JBS.
    Finanţarea operaţiunilor de bovine ale JBS continuă chiar şi în condiţiile în care JBS are în plan noi instalaţii de ambalare a cărnii, încurajând extinderea creşterii animalelor pentru sacrificare în Amazonia şi biomul – complex de ecosisteme vast – Cerrado, extrem de important pentru planetă.
    Deşi producţia de bovine şi soia joacă un rol important în economia Braziliei, cercetările arată că există suprafeţe suficiente de terenuri potrivite pentru producţia agricolă, dar degradate, care ar putea permite  o producţie extinsă fără a sacrifica pădurile sau savanele. Finanţarea continuă a companiilor precum JBS vine în ciuda angajamentelor băncilor investitoare de a rezolva problema defrişărilor pentru producţia de materii prime precum soia şi carnea de vită.
    Spre exemplu, Deutsche Bank  are un cadru de politică socială şi de mediu care arată că este „de preferat” ca producătorii de soia şi bovine să aibă operaţiuni durabile.
    Însă o simplă preferinţă nu este suficientă. Atât timp cât activitatea de finanţare va continua să se îndrepte către companii care defrişează pădurea amazoniană şi alte zone valoroase pentru mediu, companiile vor continua să taie pădurile.
    Larry Fink, directorul executiv al BlackRock, companie care are sub administrare investiţii de 6.000 de miliarde de dolari, ţine ca publicul să ştie că îşi foloseşte influenţa enormă pentru a presa companii să „servească unui ţel social”. El le-a scris anul trecut firmelor în care fondul său investeşte să ia în considerare „impactul pe care-l au asupra mediului” şi ameninţările schimbărilor climatice.
    „Stakeholderii presează companiile să se implice în chestiuni politice şi sociale sensibile, mai ales când guvernele nu reuşesc să o facă eficient”, le-a comunicat investitorul firmelor.
    Astfel, problema finanţării conservării ecosistemelor alimentate de Amazon şi a combaterii incendiilor devine cum să se definanţeze distrugerea pădurii. Băncile şi toate instituţiile de finanţare trebuie să adopte politici mai puternice pentru a solicita companiilor să funcţioneze sustenabil.
    Profitând de nevoia de a avea acces la împrumuturi şi capital de afaceri fundamental, o bancă sau instituţie de finanţare poate face ca o companie să se confrunte cu presiuni pozitive pentru a adopta practici de aprovizionare şi producţie durabile.
    De asemenea, consumatorii joacă un rol indirect în finanţarea acestor companii prin intermediul fondurilor de pensii. Fondul de Pensii Canadian, de exemplu, deţine o participaţie de 40% în Glencore Agriculture, un trader de materii prime imens care defrişează cu bună ştiinţă pentru a produce soia în Amazonia, conform Bloomberg.
    A da vina doar pe fermieri pentru incendiile care distrug pădurea Amazonului înseamnă să ignori sistemul economic mai larg care închide ochii la, sau chiar recompensează, tăierea pădurilor.
    Dacă finanţatorii şi, la rândul lor, companiile pe care le finanţează ar solicita sisteme de asigurare pentru a împiedica aducerea pe pieţe a produselor care au legătură cu  defrişarea, implicaţiile ar fi resimţite pe întregul lanţ de aprovizionare, până la fermierii din teren.
    Aceşti finanţatori au puterea nu numai de a lăsa fără finanţare activităţile de defrişare, ci pot oferi stimulente financiare pentru o producţie durabilă. În timp ce o acţiune internaţională este necesară, în special din partea G7, leadershipul ţărilor ca Franţa şi Germania trebuie să fie însoţit şi de acţiunea comunităţii financiare din aceste ţări. În caz contrar, istoria se va repeta.
    După cum scrie Washington Post, crescătorii de bovine din Brazilia „şi-au împins efectivele în Amazon, defrişând complet şi arzând pădurea pe măsură ce avansează” pentru a răspunde cererii crescânde de carne de vită exportată de firmele braziliene în China, Iran, Egipt, Rusia şi Statele Unite.
    Aproximativ o treime din carnea de vită este exportată de JBS. În SUA, unul din importatori este chiar guvernul. Dar, chiar dacă Fink a cerut public liderilor de afaceri să ia în considerare impactul lor asupra mediului, BlackRock şi-a mărit participaţia la JBS cu 41 de milioane de dolari între 2016 şi 2018, conform cercetărilor publicate de Prietenii Pământului.
    Din documente reiese însă şi că BlackRock a votat contra alegerii a cinci din nouă directori ai JBS anul trecut în urma unui scandal de corupţie.
    Biroul pentru Jurnalism de Investigaţie, The Guardian şi Repórter Brasil au arătat în februarie că o companie gigant de ferme de bovine a fost amendată pentru defrişări în pădurea amazoniană a livrat sute de animale crescute în Amazonia altor ferme pe care firma le deţinea pentru îngrăşat. Bovinele au ajuns apoi la abatoarele JBS.
    BlackRock nu este singurul care a găsit oportunităţi de investiţii în fermele amazoniene. Cei mai mari 20 de investitori europeni şi americani ai JBS deţin aproape 500 de milioane de acţiuni la această companie, evaluată la 2 miliarde de dolari.
    Însă, alături de BlackRock, Capital Group, Fidelity Investments şi Vanguard au cele mai importante participaţii.
    În august, Business Roundtable, asociaţia executivilor multora dintre cele mai mari corporaţii americane, şi-a schimbat enunţul privind „scopul unei companii“. Astfel, spun liderii de business, deciziile nu ar mai trebui să ia în considerare doar cum să fie realizat profit pentru acţionari, ci să-i ia în calcul pe toţi cei care au interese la companie, adică pe angajaţi, clienţi şi societatea în general – stakeholderii.
    Amazonia a fost lovită de peste 74.000 de incendii de vegetaţie anul acesta, număr în creştere cu peste 80% faţă de aceeaşi perioadă din 2018. Multe dintre incendii sunt sezoniere, dar pentru o parte din ele au fost identificaţi ca vinovaţi crescători de vite care, încurajaţi de retorica anticonservaţionistă a preşedintelui Jair Bolsonaro, au folosit focul pentru a curăţa terenurile. Defrişările s-au accelerat de când Bolsonaro a preluat preşedinţia, notează Financial Times. De asemenea, de la venirea lui Bolsonaro agenţia guvernamentală care a amendat compania gigant pentru defrişare şi-a pierdut un sfert din finanţare. Preşedintele, fost ofiţer în armată cu înclinaţii de extremă dreapta, este poreclit „Căpitanul Drujbă”.

  • Toyota, Volkswagen şi General Motors se extind în Brazilia

    Toyota a anunţat, joi, că va investi un miliard de reali brazilieni (243,29 milioane de dolari) pentru extinderea fabricii sale din statul brazilian Sao Paulo, unde va crea 300 noi locuri de muncă, alăturându-se astfel producătorilor auto Volkswagen şi General Motors care şi-au majorat investiţiile

    Noile fonduri vor permite uzinei Sorocaba, unde sunt construite sedanurile Etios şi Yaris, să producă un noul model de vehicul.

    Statul Sao Paulo a fost mult timp centrul industriei auto din Brazilia, dar recent şi-a pierdut din importanţă din cauza subvenţiilor masive acordate de alte state pentru a-i atrage pe producătorii auto.

    Toyota mai are încă două unităţi în Brazilia.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Brazilia a respins oferta din partea G7 pentru salvarea Pădurii Amazoniene

    Oficialii brazilieni nu au oferit un motiv clar pentru respingerea ofertei, dar preşedintele brazilian Jair Bolsonaro a acuzat Franţa că tratează Brazilia ca pe o colonie.

    Fernando Azevedo e Silva, ministrul Apărării din Brazilia, a anunţat că incendiile de vegetaţie din Pădurea Amazoniană sunt sub control. Ministrul a transmis că peste 44.000 de soldaţi au fost trimişi în zonă pentru a combate incendiile şi infracţiunile de mediu din zonă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Brazilia respinge ajutorul de 22 milioane de dolari oferit de ţările din G7 pentru salvarea Pădurii Amazoniene

    Guvernul brazilian a respins marţi suma de 22 de milioane de dolari oferită de liderii ţărilor din G7 pentru stingerea incendiilor de vegetaţie şi salvarea Pădurii Amazoniene, relatează BBC.

    Oficialii brazilieni nu au oferit un motiv clar pentru respingerea ofertei, dar preşedintele brazilian Jair Bolsonaro a acuzat Franţa că tratează Brazilia ca pe o colonie.

    Fernando Azevedo e Silva, ministrul Apărării din Brazilia, a anunţat că incendiile de vegetaţie din Pădurea Amazoniană sunt sub control. Ministrul a transmis că peste 44.000 de soldaţi au fost trimişi în zonă pentru a combate incendiile şi infracţiunile de mediu din zonă.

    Onyx Lorenzoni, consilier al preşedintelui brazilian, a declarat marţi că Brazilia ar putea oferi lecţii oricărei ţări în ceea ce priveşte protejarea pădurilor şi a respins oferta lansată de G7.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Jair Bolsonaro va trimite armata pentru a ajuta la stingerea incendiilor din Pădurea Amazoniană

    Denarium a declarat pentru reporteri că preşedintele brazilian Jair Bolsonaro a semnat un ordin pentru a trimite armata în Pădurea Amazoniană.

    Jair Bolsonaro este vizat de critici internaţionale din cauza incendiilor care afectează Pădurea Amazoniană. Liderul brazilian, considerat un politician populist, este acuzat că a relaxat reglementările, facilitând defrişările.

    Deşi a recunoscut că Brazilia nu dispune de echipamentele necesare stingerii miilor de incendii de vegetaţie, Jair Bolsonaro a părut să respingă ofertele de ajutor străin. “Ţările care trimit bani aici nu o fac din filantropie. Vor să interfereze asupra suveranităţii noastre”, a declarat Bolsonaro, citat de agenţia Reuters şi de publicaţia The Hill. Bolsonaro a anunţat că analizează posibilitatea mobilizării armatei pentru a stinge incendiile de vegetaţie.

  • Numărul incendiilor în Pădurea Amazoniană a crescut cu 85% faţă de 2018

    “Nu este nimic anormal în ceea ce priveşte clima de anul acesta sau precipitaţiile din regiunea Amazoniană, care este doar cu puţin sub medie”, a informat cercetătorul Alberto Setzer, din cadrul INPE.

    “Sezonul uscat crează condiţii favorabile pentru folosirea şi extinderea focului, însă aprinderea focului este un act realizat de oameni, fie intenţionat, fie ca accident”, a adăugat acesta.

    Fumul degajat în urma unui astfel de incendiu a acoperit complet cerul în oraşul Sao Paolo din Brazilia.

    INPE a descoperit de asemenea că numărul defrişărilor din Brazilia a crescut anul acesta. La începutul lunii august, INPE a informat că aproximativ 1.330 de metri pătraţi de pădure tropicală lipsesc încă din luna ianuarie.

    Publicarea acestor statistici a adus critici la adresa preşedintelui brazilian Jair Bolsonaro. Bolsonare, care susţine dezvoltarea agriculturii şi mineritului în regiunea Amazoniană, a declarat că aceste numere nu sunt reale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2019 – Voicu Vuşcan, director general Elit Cugir

    Voicu Vuşcan, în prezent director general al Elit, s-a alăturat companiei în anul 2002, în calitate de achizitor de materii prime din Europa, Canada, SUA şi Brazilia, fiind responsabil şi de comercializarea acestora în România.„În 2013, am preluat în administrare compania“, povesteşte Voicu Vuşcan.

    „Acesta a fost primul moment-cheie din cariera mea, când am trecut de la conducerea unei divizii de business la conducerea întregii activităţi a companiei. Al doilea moment-cheie a fost în 2018 odată cu achiziţia Elit de către Smithfield Foods, când am început coordonarea integrării Elit în cadrul celui mai mare grup de carne din lume, ţinând cont de strategia de dezvoltare la nivel european a grupului Smithfield.“

    În ultimii ani, rezultatele companiei au menţinut un trend crescător, atât din perspectiva cifrei de afaceri, cât şi a profitului înregistrat. Voicu Vuşcan a absolvit Facultatea de Studii Europene din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. După terminarea facultăţii a urmat cursuri de masterat în studii europene la Universitatea Marne la Valée, din Paris. „În 2002, în contextul în care România era la început de drum în parcursul de integrare în Uniunea Europeană, am considerat că există posibilităţi semnificative de dezvoltare profesională în ţară. Nu regret decizia luată. Doresc să îmi dezvolt cariera în România“, spune el.

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2019 – Cristina Costache, Privacy Manager Strauss Group

    Începând cu anul acesta, Corina Costache îşi împarte timpul între funcţiunea locală de legal manager şi cea de privacy manager al diviziei de cafea Europa, în cadrul căreia are opt ţări în subordine (Germania, Rusia, Ucraina, Serbia, Polonia, România, Elveţia şi Olanda).   „Este o provocare imensă coordonarea mai multor jurisdicţii şi echipe şi plierea unor principii derivate din legislaţii restrictive precum GDPR-ul în afara EEA”, îşi descrie ea responsabilităţile.  Din rândul celor mai recente realizări, menţionează coordonarea unui proiect de protecţie a datelor, respectiv integrarea acestei noi funcţiuni în cadrul departamentului pe care îl coordonează, alături de toate celelalte domenii pe care le gestionează: corporate, commercial, regulator, proprietate intelectuală, litigii etc. Corina Costache şi-a început cariera juridică sub îndrumarea mamei ei, de profesie tot avocat. În 2006, şi-a început activitatea în cadrul unei case de avocatură şi a avut primul contact cu consultanţa de business. De-a lungul timpului, a lucrat ca şi consultant în dezvoltare imobiliară, documente expaţi, asistenţă clienţi multinaţionale în diverse proiecte de fuziuni şi achiziţii, conflicte de muncă, relaţia cu autorităţile. Lucrează în cadrul grupului Strauss în departamentul juridic de mai bine de 11 ani. Din rândul proiectelor sale, enumeră achiziţia mărcilor Amigo de către grupul Strauss, în care a coordonat partea juridică. „Pe lângă complexitatea tranzacţiei, aceasta a atras multe domenii:  proprietate intelectuală, concurenţă, comercial, corporate, au fost implicate părţi din aproape toată lumea: de la aprobări din Japonia, semnatari din Brazilia, România, Israel, Olanda, la bănci şi avocaţi din  Londra.” În ceea ce priveşte experienţa internaţională, spune: „Este o experienţă fantastică atât din punct de vedere profesional, cât şi personal. Oportunitatea de a vizita mai multe locaţii şi de a întâlni, colabora şi împărtăşi experienţe cu oameni din diferite culturi este de nepreţuit din punctul meu de vedere. Te ajută să vezi lumea cu alţi ochi”.