BusinessMagazin

Tag: branza

  • Cea mai apreciată brânză din lume a apărut dintr-o greşeală şi are un secret ciudat pe care nu îl poate explica nimeni

    Vasterbottensost este cea mai apreciată brânză din lume. Este servită la toate dineurile cu specific tradiţional, dar a ajuns şi în meniul nunţilor regale, al ceremoniei de decernare a premiilor Nobel sau al restaurantelor de lux din Copenhaga. Dramaturgul suedez August Strindberg a menţionat acest sortiment de brânză în scrierile sale, iar prinţul Hassan al Iordaniei a spus că este despre acesta că este ”ceea ce iubesc cel mai mult la Suedia”. Tocmai datorită cererii foarte mari, suedezii au încercat să mărească producţia. Fără succes însă. Această specialitate a apărut dintr-o greşeală şi, mai mult decât atât, are un secret care nu a putut fi descifrat nici cu teste ADN.

    Acest sortiment unic de brânză este produs într-o localitate din Suedia. O lăptăreasă a greşit reţeta în 1872, iar de atunci brânza din Burtrask a ajuns să fie o delicatesă servită la ceremoniile pentru decernarea premiilor Nobel sau la nunţile caselor regale din lume. Nimeni nu ştie însă de ce sortimentul nu poate să fie produs în altă parte.

    Cea mai apreciată brânză din lume a apărut dintr-o greşeală şi are un secret ciudat pe care nu îl poate explica nimeni

  • Rusia a impus embargo importurilor de brânză procesată din Polonia după “săptămâna brânzei”

    O varietate de brânză procesată provenind de la Ostrowia nu respectă “reglementările tehnice”, afirmă Rospotrebnadzor într-un comunicat postat luni pe site.

    Rusia a impus în august restricţii unei game largi de produse alimentare importate din Occident – inclusiv numeroase feluri de brânză, ca de exemplu parmezanul italienesc -, ca răspuns la sancţionarea Moscovei din cauza politicii faţă de criza din Ucraina. Însă brânza procesată era scutită de aceste sancţiuni, potrivit postului de radio Ecoul Moscovei.

    Embargoul impus brânzei poloneze a intrat în vigoare vineri, precizează Rospotrebnadzor.

    Agenţia rusă a postat comunicatul după “săptămâna brânzei”, o sărbătoare ortodoxă în timpul căreia se consumă clătite şi produse lactate, înainte de postul Paştelui, precizează ziarul.

    Polonia este unul dintre cei mai duri critici ai politicii Rusiei faţă de Ucraina. Între produsele supuse embargoului de către Moscova, în criza ucraineană, se află şi merele poloneze, care deţineau 40% din piaţa rusească de profil.

     

  • Danone distribuie brânza Leerdammer

    “Alături de reprezentanţii Bel Group, cu care suntem parteneri încă din 2011, anunţăm lansarea în România a unui alt brand Bel: Leerdammer, lider pe segmentul brânzeturilor feliate în Europa”, spune Roxana Tisăianu, director comercial al Danone PDPA.

    Brânza Leerdammer este un produs pe bază de lapte de vacă, are un conţinut de grăsime de 45%, fiind bogată în calciu. Leerdammer nu are adaos de conservanţi şi conţine mai puţin de 0,1% lactoză.

    „Produsul este vândut în felii pre-ambalate, în pachet resigilabil. Leerdammer este disponibilă în 4 arome: Original, Light life, o variantă mai uşoară care are cu 38% mai puţină grăsime decât varianta Original, Delacrème, cu o textură mai cremoasă, şi Caractère care oferă un gust mai puternic, datorită perioadei mai lungi de maturare”, a declarat Boyan Neytchev, managing director al Bel Central Europe.

    În 2013 grupul Bel a înregistrat vânzări de 2,7 miliarde euro, având în portofoliu mărci ca La Vache Qui Rit, Kiri, BabyBel, Leerdammer, Boursin, precum şi 20 de branduri locale.

    Produsele Bel se fabrică în 28 de centre de producţie şi se distribuie în peste 120 de ţări.

    În 2011, Bel Group şi Danone au încheiat un parteneriat strategic prin care liderul mondial pe piaţa iaurturilor a devenit distribuitor oficial în România a mai multor branduri de brânzeturi Bel.

  • Amprente genetice pe brânză

    Industria elveţiană a brânzeturilor, care a realizat anul trecut exporturi de 604 milioane de franci elveţieni (659 milioane dolari), a recurs la metoda analizei ADN în condiţiile în care producătorii de Emmental estimează pierderile generate de falsificarea produsului la 20 de milioane de franci.

    Produsele contrafăcute contribuie la declinul veniturilor acestei industrii, afectate deja de costurile mari de producţie şi de aprecierea francului elveţian, care face ca brânzeturile elveţiene să devină mai scumpe în străinătate.

    Circa 10% din brânza etichetată ca Emmental aflată pe rafturile magazinelor este contrafăcută, potrivit asociaţiei Switzerland Cheese Marketing.

  • Amprente genetice pe brânză

    Industria elveţiană a brânzeturilor, care a realizat anul trecut exporturi de 604 milioane de franci elveţieni (659 milioane dolari), a recurs la metoda analizei ADN în condiţiile în care producătorii de Emmental estimează pierderile generate de falsificarea produsului la 20 de milioane de franci.

    Produsele contrafăcute contribuie la declinul veniturilor acestei industrii, afectate deja de costurile mari de producţie şi de aprecierea francului elveţian, care face ca brânzeturile elveţiene să devină mai scumpe în străinătate.

    Circa 10% din brânza etichetată ca Emmental aflată pe rafturile magazinelor este contrafăcută, potrivit asociaţiei Switzerland Cheese Marketing.

  • Brânză de la Braşov, peste oceane

    Doar 20% dintre produse ajung în prezent în gospodăriile autohtone, cea mai mare parte a vânzărilor fiind destinate exporturilor, pentru ţările din Europa Centrală şi de Est. Ţinta companiei însă este ca “în timp cât mai scurt”, conform reprezentanţilor companiei, să ajungă în rafturile magazinelor din Europa de Vest şi chiar în SUA, o piaţă consacrată pentru grupul grecesc Olympus.

    Compania a inaugurat spre finalul anului trecut fabrica de la Braşov, în urma unei investiţii de 55 de milioane de euro din surse proprii. Acum compania a semnat un acord de împrumut de 30 de milioane de euro cu Black Sea Trade and Development Bank, pentru continuarea investiţiilor. Un punct cheie al acestor investiţii este creşterea capacităţilor de producţie din fabrica braşoveană.

    Olympus foloseşte în fabrică doar lapte colectat de la fermierii români, declară oficialii companiei, care apreciază că firma este cel mai mare colector de lapte de capră şi oaie de pe piaţa locală. Olympus este prezent pe piaţa din România din 1999, grupul grec având în prezent operaţiuni în 34 de ţări.

  • Încă nu ştiţi să faceţi brânză?

    Se poartă, de pildă, ca oamenii să-şi prepare în casă mascarpone, mozzarella sau alte tipuri de brânzeturi. Au apărut, drept urmare, şi companii care au pus în vânzare truse de făcut brânzeturi, la preţuri de 20-30 de dolari, ce conţin forme pentru brânză, pânză de bumbac pentru scurgerea produsului rezultat şi termometru necesar pentru anumite sortimente, scrie The Wall Street Journal.

    Există chiar şi temerari care se aventurează la produse lactate obţinute sub acţiunea unor culturi de bacterii, cum ar fi kefirul sau sortimente mai complicate de brânză. Cei care şi-au descoperit pasiunea pentru brânzeturi şi iaurturi de casă spun că acestea sunt mai sănătoase şi mai bune la gust decât cele care se găsesc într-un magazin obişnuit, fiindcă nu conţin stabilizatori de gust sau arome identic naturale. Lactatele de casă sunt apoi folosite la diverse feluri de mâncare.

    Specialiştii în chimie alimentară avertizează însă amatorii de brânzeturi de casă să fie atenţi la laptele folosit, recomandându-le să opteze pentru cel pasteurizat, de teama apariţiei unor bacterii nedorite în laptele proaspăt, care nu-şi manifestă prezenţa prin modificări ale gustului acestuia. Fireşte însă că, indiferent de laptele folosit, reuşita produselor preparate în casă nu este garantată.

    Pe lângă entuziaşti mai sunt şi cei cărora li se pare distractiv procesul în sine de preparare a lactatelor de casă şi care organizează petreceri cu prietenii, la care cu toţii vin cu lapte şi apoi se pun pe treabă la făcut brânzeturi simple, gen mozzarella sau ricotta.