Tag: BRAND STORY

  • Al cincilea centru RetuRO a fost deschis în judeţul Bacău

    150 de angajaţi lucrează în trei schimburi în cel de-al cincilea centru regional de numărare şi sortare al ambalajelor, deschis de RetuRO, administratorul Sistemului de Garanţie-Returnare (SGR), cel mai mare proiect de economie circulară din România. Până la finalul anului vor mai fi deschise încă cinci noi astfel de centre, pentru a facilita asigurarea ţintei proiectului: recuperarea a 65% dintre ambalajele de băuturi puse pe piaţă.

     

    98% dintre români cunosc proiectul de returnare a ambalajelor de băuturi derulat de RetuRO, administratorul Sistemului de Garanţie-Returnare, cel mai mare proiect de economie circulară din România. “Consumatorii, în general, au răspuns foarte bine la acest proiect. Facem studii prin care urmărim efectele şi ştim, în acest moment, că 98% dintre români ştiu sistemul, iar 4 din 5 români au returnat, cel puţin o dată, ambalaje SGR. Înseamnă că oamenii au certitudinea că ambalajele ajung unde trebuie”, declară Gemma Webb, CEO şi Preşedinte al Directoratului RetuRO.

    Până la finalul anului, RetuRO va opera zece centre de numărare şi sortare a ambalajelor SGR – în următoarele două luni vor fi deschise centrele din Prahova şi Dolj, iar până la finalul anului se vor alătura cele din Oradea, Suceava şi Constanţa. Cel mai recent inaugurat este cel deschis în localitatea Nicolae Bălcescu, judeţul Bacău. Aflat în incinta parcului industrial ELI Park Bacău, centrul gestionează şi procesează ambalajele de băuturi colectate atât manual, de la comercianţi, cât şi de la automatele de returnare (RVM-uri). Centrul integrează echipamente de ultimă generaţie pentru asigurarea unui proces eficient de sortare şi numărare pentru toate tipurile de ambalaje SGR. Cu o suprafaţă de aproximativ 8.000 de metri pătraţi, centrul din judeţul Bacău este al doilea hub regional din infrastructura de colectare dezvoltată de RetuRO (după cel din Otopeni, judeţul Ilfov), având o capacitate anuală de numărare de aproximativ 650 de milioane de ambalaje SGR şi o capacitate de sortare şi procesare pe tipuri de materiale (PET, metal, sticlă) de peste 1,2 miliarde de ambalaje SGR. Centrul RetuRO din Bacău numără 150 de angajaţi, care lucrează în trei schimburi, şi deserveşte, în principal, zona de nord-est a ţării, precum şi judeţele din proximitate.

    „Extinderea infrastructurii de centre de sortare şi numărare rămâne una dintre priorităţile noastre, în următoarea perioadă, pentru asigurarea funcţionării optime a Sistemului de Garanţie-Returnare. În prezent, cele cinci centre RetuRO operaţionale împreună cu centrele de numărare şi sortare pe care le operăm cu parteneri în mai multe zone ale ţării au o capacitate de procesare cumulată de aproape 6 miliarde de ambalaje anual. Prin deschiderea noului centru RetuRO, marcăm încă un pas în dezvoltarea infrastructurii celui mai mare proiect de economie circulară din România. În viitorul apropiat planificăm deschiderea unor noi centre în Prahova şi Dolj. Această extindere nu doar că va facilita procesarea unui număr mai mare de ambalaje, dar va contribui şi la crearea de locuri de muncă şi la stimularea economiei locale”, precizează CEO RetuRO.

    În cele cinci centre regionale deschise până în prezent sunt procesate ambalajele recuperate prin acest sistem şi sunt pregătite pentru trimiterea lor la reciclat. Ce înseamnă acest lucru? Ambalajele cu sigla SGR colectate manual trebuie numărate, operaţiune care nu mai este necesară pentru cele preluate prin automate, sticla este spartă în cele mai multe cazuri, sunt sortate pe tipuri de materiale – aluminiu, sticlă, PET (în cazul acestui material este realizată şi sortarea pe culori). Apoi aceste deşeuri sunt balotate şi trimise către companiile care le reciclează. Principiul pe care îl urmează Sistemul de Garanţie–Returnare în cele mai multe cazuri (fiind aplicat şi în alte 15 ţări europene) este că producătorul are acces la materiale de mult mai bună calitate pentru că nu este contaminat în niciun fel.

    Lansat în urmă cu şapte luni, Sistemul de Garanţie-Returnare a evoluat constant. În prezent, peste 1.000 de mijloace de transport sunt implicate în procesul de colectare zilnică a ambalajelor SGR. Aproximativ 90% din cantitatea de ambalaje colectată a fost deja direcţionată către unităţi de reciclare, ultima etapă a acestui mecanism complex.

    Conform aşteptărilor RetuRO, până la finalul lunii iulie, numărul de ambalaje returnate ar urma să depăşească pragul de 1 miliard de unităţi, conform Gemmei Webb. Până la finalul lunii iunie, 2,7 miliarde de ambalaje SGR au fost puse pe piaţă de către producători, dintre care 862 de milioane au fost returnate de consumatori.

    Obiectivul pentru primul an de funcţionare, pe toate tipurile de materiale, este colectarea a 65% din totalul ambalajelor SGR puse în piaţă. Conform prognozelor, acest număr total s-ar putea plasa în jurul a 6 miliarde de ambalaje, în condiţiile în care 90% dintre ambalajele din piaţă au deja sigla SGR, deşi mai pot circula în paralel şi cele fără această siglă până la sfârşitul anului. „De la lună la lună, au crescut ratele de colectare şi numărul de ambalaje. În decembrie, când a demarat proiectul, am recuperat 30.000 de ambalaje, iar în luna iunie am ajuns la 350 de milioane de unităţi colectate”, punctează Gemma Webb.

    Cel mai recent studiu de piaţă, realizat de compania de cercetare Kantar, în luna iunie 2024, pe un eşantion reprezentativ de consumatori, a arătat o creştere semnificativă a numărului celor care au adoptat Sistemul de Garanţie-Returnare (SGR). Potrivit sondajului, 4 din 5 români au returnat cel puţin o dată ambalaje SGR, reprezentând o creştere semnificativă faţă de luna martie 2024, când jumătate dintre cei chestionaţi afirmau acest lucru. Totodată, s-a îmbunătăţit şi percepţia pe care o au consumatorii faţă de RetuRO ca administrator al celui mai mare proiect naţional de economie circulară din zona de mediu. 81% dintre respondenţi percep RetuRO ca pe o companie care se implică şi le oferă pârghiile necesare ca să recicleze, în timp ce 75% o consideră drept cea mai bună soluţie pentru colectare şi reciclare eficientă a ambalajelor.

    RetuRO Sistem Garanţie-Returnare S.A. (www.returosgr.ro) este o companie ce funcţionează pe principiul not for profit – ceea ce înseamnă că eventualul profit realizat de companie în urma colectării de ambalaje de băuturi va fi reinvestit, exclusiv, în dezvoltarea SGR. Compania a fost creată de un consorţiu format din trei acţionari privaţi: Asociaţia Berarii României pentru Mediu (30%), Asociaţia Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate (30%) şi Asociaţia Retailerilor pentru Mediu (20%) şi un acţionar public, statul român, prin autoritatea centrală de mediu, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (20%).

    Prin prisma economiei circulare, RetuRO asigură întoarcerea materialelor în piaţă, precum şi transparenţa parcursului acestor materiale pe întregul lanţ, din momentul punerii pe piaţă, colectării, până la intrarea în staţiile de reciclare. Potrivit studiilor de caz, în ţările în care a fost implementat sistemul de garanţie-returnare, ratele de colectare au crescut până la 90%, într-un interval de 2-3 ani. “Toate sistemele de acest fel au nevoie de o perioadă de 18-24 de luni pentru a se aşeza. Nu putem vorbi după şapte luni şi jumătate despre un sistem perfect matur, sunt lucruri pe care încercăm să le îmbunătăţim din mers. În fiecare zi colectăm feedback şi încercăm să remediem cât mai rapid, să facem lucrurile să funcţioneze mai bine. Învăţăm împreună cu retailerii când sunt cele mai mari fluxuri de returnare a ambalajelor, cum trebuie dimensionate automatele şamd. Nimeni nu a ştiut exact cum va arăta sistemul. Cu siguranţă proiectul se va dezvolta”, conchide Gemma Webb, CEO RetuRO.

  • Brand story. Veriga lipsă din IT-ul românesc: produsul

    Sectorul IT din România este în continuare dominat de un model de piaţă bazat în principal pe outsourcing, dar care ar trebui să migreze spre unul axat pe produse şi servicii proprii, pentru a genera mai multă valoare adăugată. Care e veriga lipsă din acest peisaj? România are nevoie astăzi de o comunitate de product manageri şi product marketing manageri, iar compania de securitate cibernetică Bitdefender a lansat în 2024 programul Bitdefender Academy tocmai pentru a răspunde acestui vid.

     

    „Din experienţa noastră, procesul de dezvoltare a produselor şi introducerea lor în piaţă este linia centrală care defineşte succesul sau eşecul unei organizaţii. Companiile din România sunt tot mai interesate de această tranziţie spre produse, însă piaţa locală nu are suficienţi oameni specializaţi.

    Nu există o universitate care să te înveţe ce înseamnă product management sau product marketing. Înveţi să scrii cod, înveţi să vorbeşti o limbă străină, înveţi să faci marketing, dar nu există cineva care să le unească pe toate. Şi această nevoie se vede în piaţă. Şi nouă ne este greu să găsim oameni cu experienţă în zona aceasta”, a explicat Cristina Şerban, director de product marketing la Bitdefender şi coordonatoarea Bitdefender Academy. 

    Pornind de la această nevoie, producătorul global de soluţii de securitate informatică cu cartierul general în România a lansat în februarie 2024 programul educaţional Bitdefender Academy, prin care îşi propune să formeze o comunitate de profesionişti în management de produs şi marketing de produs.

    Programul a atras un număr impresionat de participanţi, în contextul în care peste 400 de persoane au aplicat pentru prima etapă. Înscrierea a fost gratuită, iar apelul Bitdefender Academy a fost lansat la nivel naţional. Dintre cei înscrişi în prima etapă, 120 de participanţi au fost invitaţi să-şi prezinte ideile de produse în evenimente regionale de tip Idea Jam, care s-au desfăşurat la sediile Bitdefender din Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara, dar şi online. 

    După evenimentele Idea Jam au fost selectaţi 37 de participanţi pentru un bootcamp de trei zile în care au învăţat noţiuni de bază din sfera de product management şi marketing, au interacţionat cu o parte dintre mentorii Bitdefender implicaţi în program şi unde şi-au rafinat ideile de produse. În urma unui hackathon au fost selectaţi cei 25 de finalişti pentru cea de-a patra etapă a programului, cea de academie. 

    Începând cu finalul lunii iunie, cei 25 de câştigători vor aprofunda cunoştinţele de product management şi product marketing management, timp de şase luni. Cursurile sunt structurate în module lunare de weekend şi sunt predate de 15 mentori Bitdefender şi profesori universitari. 

    Programul oferă participanţilor cadrul necesar pentru a parcurge toate etapele dezvoltării unui produs, de la idee la realitate, mecanismele pe care le implică un astfel de proiect, precum şi opţiunile de dezvoltare şi extindere odată creat un aşa-numit MVP (Minimum Viabile Product). 

    „Sperăm să învăţăm împreună în aceste luni, iar ideile inovatoare nu vin doar din zona de cyber, ideile vin din orice domeniu. Vă încurajez să puneţi acele întrebări nefireşti pentru că veţi primi răspunsuri care vă vor provoca”, a declarat Ion Georgescu, country manager Bitdefender România şi Republica Moldova şi mentor în Bitdefender Academy, în faţa celor 25 de participanţi din etapa finală. 

    E nevoie de o nouă generaţie de specialişti 

    Lista celor 25 de participanţi din etapa finală a programului Bitdefender Academy cuprinde oameni din domenii variate: studenţi la licenţă sau la master la specializări precum informatică, automatică, marketing sau litere, dar şi ingineri, arhitecţi sau oameni cu experienţă în product management sau product marketing. 

    „M-am bucurat să discut cu participanţii despre ambiţiile lor şi pe lângă ideile prezentate, îmi place cât de variate sunt contextele din care provin. Asta e obiectivul proiectului, să dezvoltăm împreună produse de succes, sprijinind oameni de product management şi product marketing, iar dinamica mi se pare foarte bună”, a declarat Dan Berte, director IoT Security la Bitdefender şi mentor.

    Totodată, proiectele de tehnologie la care lucrează aceştia pe parcursul programului sunt diverse, de la soluţii B2B pentru IMM-uri sau pentru domeniul HoReCa şi până la platforme de sănătate şi nutriţie, echipate cu inteligenţă artificială. 

    Cristina Răileanu, 36 de ani, a venit la Bitdefender Academy cu proiectul OrderUP, un sistem de booking şi management al comenzilor pentru industria HoReCa. Ea a lucrat în mai multe domenii, de la cercetare de piaţă la IT şi în prezent îşi doreşte o carieră în product marketing. 

    „Pe lângă iniţiativele deja existente în sfera academică, prin lansarea Bitdefender Academy ne-am dorit să dezvoltăm un program de educaţie la nivel naţional. De aceea avem participanţi din toate oraşele mari ale României. Vrem să creăm acest mindset de învăţare continuă şi vrem să oferim din experienţa noastră comunităţii”, a declarat Cristina Şerban, director de product marketing la Bitdefender şi coordonatoarea Bitdefender Academy


    „Aş vrea să învăţ partea de strategie în academie. În etapele iniţiale am testat aşa puţin marea şi ne-au arătat câte puţin din ce înseamnă product management şi product marketing. Pe mine mă interesează partea de strategie şi toată partea de marketing cum funcţionează, cu cine interacţionezi, cum dezvolţi produsul, cum îl creşti, cum îl vinzi”, a spus Cristina.

    Daniel Valentin Gurguţă, 27 de ani, lucrează ca suport tehnic într-o companie şi este student la informatică, a doua facultate după cea de asistenţă socială. A venit în program cu proiectul Instructor.ro, o platformă care în primă fază vrea să pună în legătură oamenii care caută un stil de viaţă sănătos cu instructori calificaţi şi verificaţi pentru astfel de servicii.

    „Academia m-a ajutat să-mi definesc o direcţie a carierei. Eu am făcut anterior facultatea de asistenţă socială, am lucrat în domeniu, m-am reprofilat pe informatică şi cred că partea de product management le poate îmbina pe ambele, pot pune în practică şi abilităţile tehnice, dar şi pe cele sociale şi cele de marketing şi tot ce am învăţat până acum”, a explicat Daniel. 

    Bitdefender Academy nu îşi propune să fie un incubator pentru startup-uri, nu este un program în urma căruia să rezulte în fiecare an un flux direct de zeci de startup-uri care să iasă în piaţă. Este un program educaţional care urmăreşte să cultive mai mult logica unui produs de tehnologie şi să dea naştere unei comunităţi de specialişti. Unii dintre participanţi vor să fie antreprenori, dar alţii vor să înveţe product management şi product marketing.

    „Mi-aş dori să se cristalizeze în jurul proiectului această comunitate, pentru că este foarte mult zgomot acum când eşti un antreprenor tânăr sau un proaspăt absolvent de facultate şi vrei să afli lucruri, să faci parte din comunităţi. Sunt oameni care vor doar să se vândă, să-şi promoveze brandul personal. De aceea mă bucur că Bitdefender s-a implicat, pentru că vine din poziţia în care nu are nimic de dovedit”, a explicat Răzvan Costache, director B2C Innovation la Bitdefender şi mentor în Bitdefender Academy. 

    Bitdefender Academy nu este prima iniţiativă prin care compania încurajează formarea unei comunităţi a oamenilor de produs, întrucât Bitdefender a colaborat cu mai multe universităţi pentru a introduce astfel de cursuri în facultăţi. Printre exemple se numără Universitatea Politehnica din Bucureşti sau Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA). Mai mulţi profesori universitari sunt mentori şi parteneri ai proiectului Bitdefender Academy.

    „Pe lângă iniţiativele deja existente în sfera academică, prin lansarea Bitdefender Academy ne-am dorit să dezvoltăm un program de educaţie la nivel naţional. De aceea avem participanţi din toate oraşele mari ale României. Vrem să creăm acest mindset de învăţare continuă şi vrem să oferim din experienţa noastră comunităţii”, a completat Cristina Şerban, coordonatoarea programului.

    Începând cu finalul lunii iunie, cei 25 de câştigători din etapa hackathon vor aprofunda cunoştinţele de product management şi product marketing management, timp de şase luni. Cursurile sunt structurate în module lunare de weekend şi sunt predate de 15 mentori Bitdefender şi profesori universitari. 

  • People First. Cum inovăm comunicarea internă

    Într-o vreme în care accentul se pune, indiferent de domeniu, pe inovaţie, Allianz-Ţiriac Asigurări şi-a propus, împreună cu agenţia de employee experience Exploratist, să aducă acest trend şi în relaţionarea cu echipa, având ca scop deopotrivă îmbunătăţirea experienţei angajaţilor şi performanţa companiei. La ce metode poţi apela pentru a inova comunicarea internă?

    „Inovaţia în comunicarea internă îmbunătăţeşte calitatea experienţei angajaţilor în companie, creşte nivelul de implicare al acestora şi performanţele organizaţiei noastre. (…) În toate ipostazele vieţii lor, profesionale şi nu numai, oamenii vor să se simtă bine şi să relaţioneze cu ceilalţi. Astfel, şi comunicarea internă devine o experienţă. Iar angajaţii îşi doresc transparenţă, autenticitate şi flexibilitate în comunicare, vor să se simtă apreciaţi şi aproape de echipa de leadership”, spune Anelis Baciu, Communication Coordinator, Allianz-Ţiriac Asigurări.

    Împreună cu Exploratist, compania a dezvoltat soluţii de comunicare inovatoare şi de impact, sub forma unor evenimente de tip talk-show/town-hall şi podcast, realizate într-un spaţiu de tip studio, în format online sau hibrid. În cadrul acestora sunt tratate subiecte importante pentru angajaţi şi companie, cum ar fi retrospectiva anului anterior, comunicarea strategiei, a planurilor şi obiectivelor de business, dar şi măsurile şi iniţiativele ai căror beneficiari direcţi sunt, cum ar fi mutarea într-un nou sediu, noi servicii şi facilităţi şi altele. Anelis Baciu spune că, faţă de instrumentele clasice de comunicare, aceste evenimente se bucură, prin inovaţie, accesibilitate şi engagement, de o rată mult mai mare de participare, în comparaţie cu instrumentele clasice. „Astfel realizată, comunicarea internă atinge scopuri multiple. La nivel de echipă, sunt consolidate sentimentul de apartenenţă şi conexiunile dintre oameni. La nivel de companie, angajaţii înţeleg mai bine informaţiile de business, ceea ce asigură creşterea nivelului de engagement şi de implicare emoţională a angajaţilor în îndeplinirea obiectivelor companiei, precum şi alinierea acestora la valorile şi la cultura organizaţională. Elementul de creativitate al acestor evenimente a generat un scor NPS superior evenimentelor anterioare pe teme similare şi un grad de participare mai ridicat.”

    La aceste evenimente participă deopotrivă liderii companiei, speakeri motivaţionali şi moderatori cunoscuţi, iar printre discuţii sunt intercalate şi momente de divertisment. „Este eficient ca şi temele de business importante să fie abordate printr-o comunicare deschisă, informală, umană, care să-i facă pe angajaţi să se simtă incluşi, văzuţi, conectaţi, apreciaţi.”

    Pentru a desfăşura eficient aceste proiecte, compania a amenajat în noul sediu din Ţiriac Tower propriul studio, dotat cu echipamentul necesar. Evenimentele sunt filmate şi transmise, live sau înregistrate, prin platforma Vimeo sau Digital Stage – platforma digitală pentru evenimente online pusă la dispoziţie de Exploratist, care oferă o infrastructură adecvată pentru utilizarea a numeroase instrumente de engagement şi personalizare. „De exemplu, filmările pot fi realizate în chroma, ceea ce permite imaginarea unor decoruri virtuale diverse, adaptate scopului şi temei evenimentului. Colegii pot participa la quizuri şi le pot adresa speakerilor întrebări, live”, explică reprezentanta Allianz-Ţiriac Asigurări.

    „Creăm experienţe de comunicare internă autentică, prin care captivăm atenţia angajaţilor şi le trezim interesul pentru teme de business importante. Cum facem acest lucru? Mergem direct la inimă, ca să deschidem mintea: umanizăm discuţiile de business, conectăm valorile angajaţilor la obiectivele organizaţiei, construim relaţii strânse între colegi, creăm un dialog direct între lideri şi echipă. Astfel, angajaţii se identifică cu problematicile discutate, sunt încrezători în deciziile şi obiectivele organizaţiei, se simt incluşi şi valorizaţi, ceea ce îi motivează, îi energizează şi îi inspiră să contribuie în mod eficient la succesul comun. Rezultatele obţinute şi testimonialele entuziaste ale angajaţilor ne dau încrederea şi bucuria de a continua să inovăm şi să creăm cele mai bune soluţii de employee experience pentru clienţii noştri”, spune, la rândul său, Mirela Tănase, Senior Partner, Strategy & Sales, Exploratist.

    „În toate ipostazele vieţii lor, profesionale şi nu numai, oamenii vor să  se simtă bine şi să relaţioneze cu ceilalţi. Astfel, şi comunicarea internă devine o experienţă. Iar angajaţii îşi doresc transparenţă, autenticitate şi flexibilitate în comunicare, vor să se simtă apreciaţi şi aproape de echipa de leadership.”

    Anelis Baciu, Communication Coordinator, Allianz-Ţiriac Asigurări

    „Creăm experienţe de comunicare internă autentică, prin care captivăm atenţia angajaţilor şi le trezim interesul pentru teme de business importante. Cum facem acest lucru? Mergem direct la inimă, ca să deschidem mintea: umanizăm discuţiile de business, conectăm valorile angajaţilor la obiectivele organizaţiei, construim relaţii strânse între colegi, creăm un dialog direct între lideri şi echipă.”

    Mirela Tănase, Senior Partner, Strategy & Sales, Exploratist

  • BRAND STORY. Comunicarea internă, pilon în buna funcţionare a echipelor

    Dincolo de ofertele salariale şi pachetele de beneficii, un aspect important care contribuie la consolidarea relaţiei dintre o organizaţie şi angajaţi este comunicarea internă, menită să le ofere acestora o experienţă bună în cadrul companiei. Pentru planificarea şi implementarea unor experienţe pozitive pentru angajaţi, Coca-Cola HBC România colaborează cu un partener cu expertiză: Exploratist.

    „Pe lângă o foarte bună cunoaştere şi înţelegere a domeniului lor de activitate, o echipă externă a unei agenţii de employee experience are capacitatea de a dezvolta rapid soluţii eficiente, iar Exploratist completează în mod natural nevoia noastră de resurse în acest sens. De asemenea, agenţia ne oferă servicii integrate, având acces la o varietate de alte resurse, instrumente şi tehnologii”, spune Alice Nichita, Corporate Affairs & Sustainability Director, Coca-Cola HBC România.

    Potrivit ei, este important ca agenţia cu care lucrezi să înţeleagă obiectivele de business ale companiei şi să fie un partener real în îndeplinirea lor. În cazul comunicării interne, este nevoie de o înţelegere foarte bună a culturii organizaţionale şi a particularităţilor care definesc echipele interne – în cazul Coca-Cola HBC România existând 1.500 de colegi în toată ţara, care lucrează în vânzări, fabrici sau biroul din Bucureşti – pentru a putea dezvolta concepte de comunicare personalizate şi atractive pentru fiecare categorie de public intern şi adaptate pentru anumite canale. „Avem nevoie de expertiză, creativitate, inovaţie, rapiditate şi flexibilitate în implementarea proiectelor, ţinând cont de mediul dinamic în care ne desfăşurăm activitatea.”

    La rândul său, Mirela Tănase, Senior Partner Enterprise and Strategic Accounts, Exploratist, spune despre comunicarea internă eficientă că este „instrumentul cheie cu care creăm un brand de angajator credibil şi susţinem o cultură organizaţională bazată pe încredere, transparenţă şi dialog – elemente foarte importante pentru a asigura calitate în zona de employee experience, care să atragă talente de top şi să le ofere condiţii pentru a performa în organizaţie. Parteneriatul cu Coca-Cola HBC România ne oferă încă un cadru propice pentru a crea soluţii de employee experience eficiente şi ingenioase, sub umbrela unor valori comune.  Grija faţă de oameni ne face ca, împreună, să-i punem pe oameni pe primul loc, în fiecare zi!”

    „Comunicarea internă eficientă este instrumentul cheie cu care creăm un brand de angajator credibil şi susţinem o cultură organizaţională bazată pe încredere, transparenţă şi dialog – elemente foarte importante pentru a asigura calitate în zona de employee experience , care să atragă talente de top şi să le ofere condiţii pentru a performa în organizaţie.”

    Mirela Tănase, Senior Partner Enterprise and Strategic Accounts, Exploratist


    Alice Nichita mai subliniază că un brand puternic de angajator are la bază o foarte bună experienţă a angajaţilor în toate etapele pe care aceştia le parcurg în companie. „Comunicarea internă are un rol esenţial în tot acest parcurs. Comunicarea internă eficientă promovează valorile, misiunea şi viziunea organizaţiei şi creează o cultură organizaţională solidă, bazată pe încredere şi respect.”

    Este foarte important ca angajaţii să înţeleagă scopul companiei şi obiectivele de business. „Întotdeauna căutăm să-i informăm pe angajaţi despre proiectele şi iniţiativele noastre într-un mod care să le capteze atenţia, să le trezească interesul şi să-i determine să se implice şi să contribuie. Aşadar, comunicarea internă creşte calitatea experienţei angajaţilor în companie şi joacă un rol important în construirea unui brand puternic de angajator. Iar echipa Exploratist ne ajută să creăm  această comunicare de impact, care să-i inspire pe angajaţii noştri şi să-i aducă mai aproape de brandul şi de cultura Coca-Cola HBC.”

    Colaborarea dintre cele două companii a început din 2017. „Din anul 2022, Exploratist a devenit agenţia noastră şi considerăm că fac parte din echipa noastră extinsă, oferindu-ne suport în dezvoltarea a numeroase proiecte de employer branding şi comunicare internă menite să consolideze imaginea de angajator a companiei şi să le creeze angajaţilor o cât mai bună experienţă. În proiectele de employer branding, Exploratist a propus soluţii ingenioase şi eficiente pentru a promova  mediul nostru de lucru şi cultura internă, atât în social media, cât şi prin campanii de outdoor sau la târguri de locuri de muncă. Împreună am planificat şi organizat evenimente interne, cum ar fi cele de recunoaştere a meritelor sau de dezvoltare a carierei.” De asemenea, am lucrat împreună la dezvoltarea unor campanii integrate de comunicare specifice nevoilor anumitor departamente şi la implementarea unor proiecte speciale, pe  teme de interes precum sustenabilitatea şi învăţarea continuă.

    Un exemplu de colaborare de succes a fost Conferinţa Naţională de Vânzări şi Marketing „Fast and Curious”. „Acest eveniment a primit recunoaştere externă la Gala Romanian PR Award 2022, categoria Events, fiind desemnat cu Silver Award for Excellence şi, mai mult, a însemnat o experienţă inovatoare, unică şi memorabilă pentru colegii şi partenerii noştri.”

  • BRAND STORY. Biroul altfel

    Pe fondul schimbărilor majore legate de mediul de lucru apărute în ultima vreme, ALLIANZ-ŢIRIAC ASIGURĂRI a decis să implementeze un amplu proiect de back-to-office, realizat în parteneriat cu Exploratist. Care au fost paşii urmaţi pentru a uşura tranziţia angajaţilor companiei către întoarcerea la birou?

     

    „Un lucru e cert: mediul de lucru post-pandemic continuă să evolueze şi să ne provoace în a găsi soluţii inovatoare de adaptare. Iar astăzi suntem cu atât mai pregătiţi pentru provocări, pentru că ştim că acestea devin o sursă de inspiraţie, de creativitate şi de forţă. În acelaşi timp, suntem mai încrezători şi mai conştienţi de capacitatea noastră de a inova, de a performa şi de a avea grijă de angajaţii şi de clienţii noştri, deopotrivă”, spune Marilena Bârliga, Director Market Management şi Comunicare, Allianz-Ţiriac Asigurări.

    Potrivit ei, în urma experienţei lucrului de acasă, angajaţii acordă o atenţie mult mai mare calităţii spaţiului fizic în care muncesc şi, pe lângă preocuparea ca spaţiul de lucru să le ofere un mediu sigur şi igienic, aceştia au devenit mai conştienţi de beneficiile unui spaţiu adecvat. „Astfel, acum tendinţa este către spaţiile de lucru mai flexibile şi adaptabile, cu acces la echipamente şi tehnologii de calitate, cu lumină naturală, aer curat şi cu o atmosferă relaxată, care să stimuleze interacţiunea, lucrul împreună, sesiunile de colaborare şi co-design, inovaţia, creativitatea, conexiunea dintre colegi şi sentimentul apartenenţei la comunitatea din companie.” În acelaşi timp, adaugă Marilena Bârliga, angajaţii caută şi un cadru potrivit pentru rezolvarea sarcinilor de lucru individuale care presupun concentrare, de care unii dintre ei s-au bucurat în perioada lucrului de acasă, aşa că, în esenţă, birourile sunt configurate astfel încât, în funcţie de tipul de activitate, angajaţii să lucreze eficient şi să se simtă confortabil împreună. „Un astfel de spaţiu de lucru am creat în noul nostru sediu central, Ţiriac Tower, din Piaţa Victoriei. «Bucureştiul, chiar din inima lui» este un proiect pe care ne-am bucurat să-l implementăm. Suntem conştienţi de impactul pozitiv pe care un spaţiu de lucru creativ îl are asupra stării de bine a angajaţilor, a productivităţii, inspiraţiei şi angajamentului colegilor noştri, dovadă este si prezenţa lor la birou, într-un procent semnificativ.”

    Responsabilă de implementarea proiectului a fost echipa Exploratist, care a contribuit la crearea unei atmosfere plăcute, revigorante şi calde în spaţiile de întâlnire din noul sediu Allianz-Ţiriac Asigurări, pentru ca angajaţii şi clienţii companiei să se simtă relaxaţi, inspiraţi, bine primiţi, şi în acelaşi timp să fie ajutaţi să se orienteze mai uşor în spaţiu.

    „Creativitatea face parte din ADN-ul nostru, iar Allianz -Ţiriac Asigurări ne oferă mereu oportunitatea de a fi creativi, ceea ce este o bucurie şi o provocare pentru noi. De fiecare dată căutăm să împingem limitele posibilului şi să creăm soluţii inovatoare, care să surprindă, să inspire şi să-i facă pe oameni să aspire la mai mult. Livrăm soluţii care îi pun pe oameni pe primul loc şi îi aduc mereu mai aproape de spiritul brandului şi de cultura companiei. Astfel, angajaţii sunt fericiţi şi performanţi, iar clienţii sunt mulţumiţi. Îi suntem recunoscători companiei Allianz-Ţiriac Asigurări pentru încredere şi îi asigurăm că vom continua să le oferim soluţii personalizate şi de impact”, spune Silviu Andrei Petran, Managing Director, Exploratist.

    Original şi captivant, proiectul „Bucureştiul, chiar din inima lui” include decorarea sălilor de conferinţe din sediul Ţiriac Tower cu picturi de mari dimensiuni realizate de Mădălina Ţânţăreanu, descrisă de Marilena Bârliga drept o artistă cu un talent deosebit în a ilustra caracterul inedit şi familiar al atmosferei unui oraş. „Astfel, fiecare din cele 22 de săli de şedinţe le oferă o experienţă unică celor care au bucuria de a lucra acolo, prin expunerea unui tablou reprezentativ pentru istoria şi cultura Bucureştiului, căruia sala îi poartă numele. Un QR code stimulează curiozitatea celor prezenţi de a afla informaţii inedite despre originea şi povestea simbolului bucureştean reprezentat în sala respectivă.”

    Împreună cu echipa Exploratist, Allianz-Ţiriac Asigurări a ales astfel simbolurile culturale ale Bucureştiului care să fie ilustrate în spaţiile de birouri ale companiei şi a realizat proiectul de simbolistică aferent. „Astfel, angajaţii noştri au posibilitatea să revină la birou şi să lucreze împreună într-o atmosferă creativă, care le spune povestea oraşului într-un mod artistic. Ne-am dorit ca oamenii noştri să se simtă valorizaţi şi parte din aceeaşi poveste – povestea echipei care lucrează din inimă, a lor şi a Bucureştiului, pentru clienţii din toată ţara, de care avem grijă împreună, în fiecare zi”, spune Marilena Bârliga, Director Market Management şi Comunicare, Allianz-Ţiriac Asigurări.

    „Creativitatea face parte din ADN-ul nostru, iar Allianz-Ţiriac ne oferă mereu oportunitatea de a fi creativi, ceea ce este o bucurie şi o provocare pentru noi. De fiecare dată căutăm să împingem limitele posibilului şi să creăm soluţii inovatoare, care să surprindă, să inspire şi să-i facă pe oameni să aspire la mai mult. Livrăm soluţii care îi pun pe oameni pe primul loc şi îi aduc mereu mai aproape de spiritul brandului şi de cultura companiei. Astfel, angajaţii sunt fericiţi şi performanţi, iar clienţi sunt mulţumiţi. Îi suntem recunoscători companiei Allianz-Ţiriac pentru încredere şi îi asigurăm că vom continua să le oferim soluţii personalizate şi de impact.”

    Silviu Andrei Petran, Managing Director, Exploratist


  • BRAND STORY. Cum îi urezi „Bun venit!” angajatului în noua eră a muncii

    Prezentă de cinci ani pe plan local, platforma de tranzacţionare online CAPEX.com şi-a dezvoltat o cultură axată pe expertiză, inovare, performanţă, învăţare continuă, ambiţie şi crearea unei comunităţi căreia angajaţii să simtă că îi aparţin. În sprijinul acestei strategii, compania a decis să apeleze şi la serviciile de employer branding şi employee experience oferite de Exploratist, având ca rezultat un proces de onboarding personalizat, care evidenţiază importanţa noilor membri ai echipei în primul rând ca OAMENI, şi nu doar ca resurse umane. Ce implică un astfel de program?

    „Prin programul de onboarding ne-am dorit să aducem împreună latura umană şi tehnologia, prin automatizarea taskurilor de rutină. Prin urmare, în prima săptămână le facilităm cunoaşterea – colegilor, managerilor, spaţiului de lucru, elementelor reprezentative pentru structura organizaţională, toate acestea cu ajutorul unui ghid (buddy) cu care noul nostru coleg face cunoştinţă în prima zi şi care îi va rămâne alături pe tot parcusul procesului de onboarding”, descrie Cătălina Bădici, Head of HR, CAPEX.com, prima etapă a acestuia.

    Ulterior, în săptămânile ce urmează, angajaţii noi sunt familiarizaţi cu tot ceea ce înseamnă sistemele şi programele de lucru ale companiei, inclusiv platformele pentru evaluare, compensations & benefits ori security training. „Ne dorim ca acest suport să acţioneze precum o busolă pentru fiecare angajat care face primii paşi în cadrul companiei noastre. Suntem conştienţi că pot exista greşeli sau neclarităţi la început, de aceea noi încurajăm activ adresarea întrebărilor: vrem să fim deranjaţi, ca să spun aşa, pentru că, până la urmă, doar aşa putem afla răspunsuri: întrebând.”

    Parteneriatul cu Exploratist a fost ales în baza unui set de valori comune. „Pentru noi, partenerul potrivit este unul care corespunde viziunii pe care o avem şi anume orientare către investiţia în angajaţi, tehnologie, educaţie şi muncă susţinută. Ne-am bucurat să regăsim în colaborarea cu echipa Exploratist toate aceste elemente, alături de expertiza necesară derulării unui proiect atât de ambiţios şi de amplu.” Cât priveşte echipa CAPEX.com, cu toate că în general sunt cooptaţi toţi membrii acesteia, pentru acest program organizatorii desemnaţi au fost reprezentanţii departamentelor de HR, Project Management, Operations, Customer Support şi Administrativ.

    „Pasiunea echipei CAPEX.com pentru performanţă şi inovaţie este un teren fertil pentru expertiza Exploratist şi ne-a oferit posibilitatea de a propune şi implementa idei noi, soluţii autentice şi originale, care să susţină o calitate a experienţei angajaţilor aflată în linie cu cultura companiei şi să creeze sinergiile necesare îndeplinirii obiectivelor tot mai ambiţioase ale organizaţiei”, spune Mirela Tănase, Senior Partner Enterprise and Strategic Accounts, Exploratist.

     

    „Pasiunea echipei CAPEX.com pentru performanţă şi inovaţie este un teren fertil pentru expertiza Exploratist şi ne-a oferit posibilitatea de a propune şi implementa idei noi, soluţii autentice şi originale, care să susţină o calitate a experienţei angajaţilor aflată în linie cu cultura companiei şi să creeze sinergiile necesare îndeplinirii obiectivelor tot mai ambiţioase ale organizaţiei.”

    Mirela Tănase, Senior Partner Enterprise and Strategic Accounts, Exploratist


    Baza performanţei: munca în echipă, competitivitatea, adaptabilitatea şi autonomia

    Cătălina Bădici spune că Employee Value Proposition-ul CAPEX.com a pornit, practic, din dorinţa de a sublinia cât mai bine valorile care definesc echipa. „Totodată, ne-am propus să încurajăm astfel o cultură ce implică aportul fiecărui angajat în parte. Ne dorim ca ideile lor, activităţile dar şi proiectele în care sunt angrenaţi să continue să aducă plusvaloare organizaţiei noastre, ca până acum. Challenge yourself, challenge the future este atitudinea şi stilul nostru şi nu doar un motto.” Potrivit ei, echipa CAPEX.com e propulsată de curiozitate, adaptabilitate şi rezilienţă, competitivitate, autonomie şi lucru în echipă, „şi tocmai de aceea ne-am decis să încurajăm un employee-experience cât mai apropiat acestor valori. Susţinem în mod continuu această experienţă prin programe work-life-balance orientate către posibilitatea lucrului de acasă, traininguri dedicate pentru pregătirea şi evoluţia în cadrul companiei cât şi evenimente periodice de wellcare”. Pentru echipa CAPEX.com, Cătălina Bădici spune că principalele elemente aşezate la baza EVP-ului companiei sunt munca în echipă, competitivitatea, adaptabilitea şi autonomia. „Acesta ar trebui să unească echipele, să elimine neclarităţile, nelămuririle, dubiile şi să facă loc unei comunicări clare şi directe între angajaţi.” Employee Value Proposition-ul companiei este structurat astfel pe patru piloni: Global Career Evolution, Professional Hyper Growth, Connecting & Belonging şi Reward & Recognition.

    „Când sunt conectate printr-o abordare holistică, sistematică şi creativă EVP-ul si procesul de onboarding devin instrumente strategice de employee experience şi de employer branding. Acestea contribuie în mod esenţial la crearea unui mediu de lucru pozitiv, la formarea în organizaţie a unei comunităţi bazate pe un sentiment de apartenenţă şi aderare la valori comune, cu efect asupra atragerii de talente, a retenţiei angajaţilor şi, implicit, asupra nivelului lor de implicare, creativitate şi dedicare”, susţine Mirela Tănase.

  • Un singur abonament pentru toate nevoile pacientului

    Prezente deja de aproape trei decenii pe plan local, abonamentele medicale continuă să câştige teren, din ce în ce mai accelerat, în rândul companiilor şi al angajaţilor acestora, mai ales că aduc un avantaj major în bunăstarea personalului şi în bunul mers al businessurilor: prevenţia. Ce rol joacă MedLife în expansiunea acestei categorii de servicii medicale private şi cum a reinventat abonamentul medical, printr-o abordare 360 a sănătăţii, pentru a răspunde tuturor nevoilor pacientului?

    „Încă dinaintea pandemiei, abonamentele medicale erau al doilea cel mai dorit beneficiu extrasalarial, după tichetele de masă, iar includerea acestora în oferta de angajare este deja parte din normalitate”, spune Mirela Dogaru, Director Comercial, MedLife. Potrivit ei, abonamentele au devenit o alternativă complementară sistemului public de sănătate, orientat cu precădere spre tratare, unde cheltuielile pentru prevenţie erau doar 1,4% din cheltuielile de sănătate la nivelul anului 2018, comparativ cu procentul de 2,8%, reprezentând media cheltuielilor destinate serviciilor de prevenţie la nivelul UE.

    Mirela Dogaru subliniază că popularitatea abonamentelor medicale se bazează pe utilitatea acestui instrument, care oferă posibilitatea accesării unui număr mare de servicii de prevenţie, într-o reţea extinsă de unităţi moderne, la nivel naţional. „În sine, acordarea unui abonament medical este şi un act de educaţie pentru prevenţie, pe care îl facem în mod constant alături de companii. Progresele pe care le-am făcut au fost accelerate pe fondul pandemiei, care a reprezentat un adevărat «wake up call» pentru companii şi angajaţi.

    Acesta a fost momentul în care ei au înţeles, mai bine ca niciodată, cât de importantă e să aibă grijă de sănătatea lor la timp, pentru a evita forme mai grave de boală, şi implicit valoarea acestui instrument.” Totuşi, adaugă ea, chiar dacă vorbim despre o piaţă matură, de un grad de awarenewss ridicat, educaţia pentru adoptarea unui comportament preventiv rămâne o misiune pe termen lung, pentru că înseamnă răsturnarea paradigmei de a merge la doctor în ultima clipă, ce domină sistemul medical românesc de prea mult timp.

    Creştere multidirecţională

    Deşi abonamentele medicale există pe piaţă de aproape 30 de ani, ultimii 10 ani au marcat o evoluţie accelerată, dictată de dezvoltarea sistemului de sănătate privat, dar şi de traiectoria economiei naţionale. Mirela Dogaru subliniază că în 2021 piaţa abonamentelor medicale s-a ridicat la 140,5 milioane de euro, reprezentând 4,5% din piaţa serviciilor private de sănătate, în creştere cu 13% faţă de 2020, iar la momentul actual, peste 1,8 milioane de români sunt beneficiari ai sistemului de abonamente medicale private. „Aproape 800.000 de angajaţi, din 8.000 de companii, se află în grija medicilor şi asistenţilor MedLife, iar faptul că un număr atât de mare de businessuri ne-au ales ca partener de sănătate ne-a ajutat să ajungem liderul pieţei de abonamente medicale.”

    Pe lângă creşterile la nivelul volumului şi al valorii, evoluţia pieţei abonamentelor înseamnă şi diversificarea portofoliului de servicii oferite companiilor. „În ultimii ani, am remarcat un interes tot mai ridicat pentru aceste beneficii în rândul microîntreprinderilor, schimbările din piaţa muncii fiind resimţite în egală măsură sau poate chiar mai mult de către acestea.

    De aceea, am creat abonamente medicale dedicate IMM-urilor, cu trei opţiuni de pachete pentru care micile businessuri pot opta.” Totodată, pandemia a redefinit modul în care oamenii au grijă de sănătatea lor, aceştia fiind tot mai preocupaţi de starea lor de bine, care înseamnă nu doar un corp sănătos, dar şi o minte sănătoasă şi un stil de viaţă echilibrat. „Pornind de la această realitate şi de la obiectivul nostru de a contribui în mod continuu la îmbunătăţirea calităţii vieţii pacienţilor, am făcut un pas mai departe, către o abordare 360 a sănătăţii.

    Ne-am propus să devenim un furnizor integrat de abonamente de asistenţă medicală preventivă, mişcare şi nutriţie, în completarea serviciilor de diagnostic şi tratament pe care le oferim la nivel naţional şi astfel am creat cel mai complet abonament de sănătate de pe piaţă. Pe lângă consultaţii, screening-uri şi servicii de imagistică acesta include layere noi, cum ar fi cel de wellness, printr-un abonament la sălile de fitness Sweat, asigurarea de sănătate NN Care, precum şi abonament pentru servicii stomatologice la DENT ESTET.”

    Potrivit reprezentantei MedLife, cele mai accesate servicii medicale în rândul abonaţilor sunt analizele de laborator şi consultaţiile, acestea fiind, de altfel, cele mai comune investigaţii ce pot fi efectuate în scop preventiv. Dintre analizele de laborator, principalele categorii accesate de abonaţi sunt cele de biochimie, în timp ce, în topul specialităţilor clinice, ginecologia ocupă primul loc, urmată de dermatovenerologie, cardiologie, ORL şi oftalmologie. Alături de controale şi analize, abonaţii apelează şi la servicii de imagistică, cele mai căutate fiind ecografiile, iar într-o pondere mai mică sunt efectuate radiografii, RMN-uri sau CT-uri, aceste investigaţii fiind necesare de obicei în cazul pacienţilor cu o simptomatologie mai complexă. Cea mai activă categorie de pacienţi în rândul abonaţilor MedLife sunt femeile, peste 55% dintre accesări fiind realizate de femei cu vârste cuprinse între 18 şi 50 de ani. Doar în ultimii 5 ani, aproape 200.000 de femei au folosit abonamentul medical pentru prevenţia diferitelor tipuri de cancere sau a unor boli genitale. Acestea au efectuat peste 350.000 de consultaţii ginecologice şi aproape 500.000 de analize de laborator.

     

    Sănătatea angajaţilor, reflectată în rezultatele de business

    În ceea ce priveşte impactul pe care abonamentele medicale îl au în performanţa angajaţilor şi, automat, a unei companii, Mirela Dogaru spune că este bine cunoscut faptul că problemele de sănătate ale angajaţilor pot conduce la un număr ridicat al absenţelor, un engagement mai scăzut la locul de muncă, creşterea nivelului de stres, lucruri care afectează în mod direct productivitatea şi generează costuri suplimentare pentru firmă. „Dacă mâine un angajat se îmbolnăveşte, e scos din producţie, iar în perioada în care e absent sau până cel care îl înlocuieşte dobândeşte aceeaşi expertiză, productivitatea companiei scade în lanţ până la nivelul economiei naţionale.” Ea subliniază că impactul financiar al concediilor medicale se poate ridica la sume foarte mari pentru o companie. „De exemplu, pentru o firmă cu 3.000 de angajaţi, impactul poate ajunge la peste 20 de milioane de lei anual, iar pentru o companie cu 7.000 de angajaţi, la peste 61 de milioane de lei anual. De aceea, businessurile care investesc în angajaţi au de până la 11 ori mai puţin impact negativ la nivelul productivităţii, determinate de aceste zile de concedii medicale.” Un alt fenomen cu care se confruntă companiile şi pe care Mirela Dogaru îl menţionează este prezenteismul, adică situaţia în care o persoană merge la muncă, chiar dacă este prea bolnavă sau stresată pentru a putea fi productivă. „Dacă angajaţii vin la muncă, dar condiţia lor fizică nu este suficient de bună pentru a-şi desfăşura activitatea, acest lucru se poate reflecta negativ în rezultatele companiei. Studii realizate la nivel internaţional arată că un angajat aflat într-o condiţie de sănătate nefavorabilă generează o pierdere de 18 zile de muncă şi 40% dintre cei aflaţi într-o astfel de situaţie interacţionează mai puţin cu taskurile.” Aşadar, notează ea, o afacere sănătoasă şi un profit sănătos înseamnă în primul rând o echipă sănătoasă. „Grija pentru sănătatea angajaţilor se dovedeşte a fi o realitate din piaţa muncii, nu doar un slogan din strategia de employer branding. Atunci când oamenii se simt bine, atât din punct de vedere fizic, dar şi emoţional, ei sunt mai implicaţi, creativi şi productivi, reuşind să contribuie prin munca lor la îndeplinirea obiectivelor setate.” Cât priveşte domeniile în care e nevoie ca organizaţiile să ofere abonamente medicale angajaţilor, ea subliniază că acestea au aplicabilitate indiferent de profilul de activitate al unei companii, căci fiecare industrie are asociate anumite boli profesionale. „Indiferent că vorbim de corporaţii unde se efectuează preponderent muncă de birou, fabrici unde angajaţii sunt implicaţi în producţie, sau mici întreprinderi, axate pe servicii, abonamentele medicale rămân un instrument util, cu o adresabilitate largă prin gama complexă de servicii medicale pe care pacienţii le pot accesa în scop preventiv. În cadrul MedLife, colaborăm cu firme din domenii de activitate foarte diverse, precum IT, banking, HoReCa, retail, telecomunicaţii, transport şi curierat, agricultură, comerţ, textile industria mobilei şi nu numai.”

    În încheiere, Mirela Dogaru clarifică diferenţa dintre abonamentele medicale şi asigurările medicale. Astfel, „abonamentul medical şi asigurarea de sănătate sunt două produse complementare prin care un angajator poate avea grijă de sănătatea echipei sale. Abonamentul este un instrument de prevenţie, care oferă acces la o gamă variată de consultaţii, investigaţii şi analize, în timp ce asigurarea e un instrument financiar ce intervine în cazul unor probleme medicale neprevăzute. Abonamentul are grijă să nu te îmbolnăveşti, asigurarea are grijă să ai cu ce să plăteşti intervenţii chirurgicale sau tratamente costisitoare şi neaşteptate.”

  • Beneficiile tranzacţiei de peste 2 miliarde de dolari ale integrării Fitbit în ecosistemul Google

     

    În noiembrie 2019, la aproape un deceniu de la deschiderea primului birou în România, Google anunţa oficial că a încheiat un acord pentru achiziţionarea brandului Fitbit, lider global în industria de wearables. În ianuarie 2021 se anunţa finalizarea tranzacţiei în valoare de 2,1 miliarde de dolari, în urma căreia Bucureştiul devenea centru de cercetare şi inovare pentru tehnologiile gigantului american, iar soluţiile şi serviciile dezvoltate în România erau încorporate în smartwatch-uri, trackere sau telefoane distribuite în toate colţurile lumii. Ce a urmat după această achiziţie?

     

    „Integrarea celor două companii globale, Google şi Fitbit, a avut ca scop stimularea inovaţiei la nivelul produselor wearables Made by Google. Pe termen mediu şi lung, scopul comun este acela de a ajuta tot mai mulţi oameni să facă alegerile potrivite în viaţa de zi cu zi, contribuind activ la îmbunătăţirea sănătăţii lor”, răspunde Lavinia Neagoe, Director of Engineering & Bucharest Technology Site Lead, Google, unul dintre personajele cheie ale acestei transformări. Google a deschis primul birou pe plan local, cu câţiva angajaţi care lucrau într-un spaţiu de coworking din Bucureşti, în 2010, primele produse anunţate local fiind legate de Google Maps: funcţia de navigaţie şi primele imagini Street View din România. La 12 ani distanţă, compania are un nou birou în Capitală, după integrarea producătorului de ceasuri şi brăţări inteligente Fitbit, în februarie 2021, în portofoliul gigantului american. În urma acestui pas, Google România, care are în prezent o echipă de peste 350 de specialişti, a devenit cel mai mare centru al Google de dezvoltare pentru dispozitive „wearables” (dispozitive purtabile – n.red) din Europa, Orientul Mijlociu şi Africa (EMEA). Bucureştiul a ajuns astfel un centru de inovare pentru tehnologiile Google, prin prisma faptului că soluţiile şi serviciile care se dezvoltă în România sunt încorporate în smartwatch-uri, trackere sau telefoane comercialziate apoi în toată lumea.

     

    Tehnologia cu impact direct în sănătate. În prezent, echipa Google din Bucureşti proiectează şi dezvoltă Google Wearables Health Experiences şi Fitbit Consumer Services, alături de zona de Google Research şi soluţiile de infrastructură Google Cloud. Multe dintre serviciile şi funcţionalităţile dezvoltate în România se găsesc pe dispozitivele wearable de la Google, precum aplicaţia de electrocardiogramă (EKG), funcţionalităţile de analiză a somnului sau management al stresului.

    Potrivit Laviniei Neagoe, Fitbit este un pionier în industria globală de wearables, care a reuşit să construiască în cincisprezece ani o comunitate de zeci de milioane de utilizatori activi în toată lumea, iar dispozitivele wearables Made by Google pot ajuta la prevenirea unor boli grave prin detectarea şi corelarea semnalelor timpurii ale manifestărilor acestor boli şi la conştientizarea importanţei sănătăţii, prin încurajarea constantă a utilizatorilor de a fi activi. „Aceste dispozitive inteligente evoluează şi devin din ce în ce mai accesibile şi mai performante, de la an la an. Tehnologia redefineşte modul în care oamenii îşi gestionează sănătatea şi starea de bine, atât prin dispozitive cât şi prin servicii tot mai precise şi mai rafinate. (…) Începând cu această toamnă, alături de produsele Sense şi Versa, deja consacrate, am lansat Google Pixel Watch, un dispozitiv inteligent nou, primul din această gamă, care încorporează tehnologiile de sănătate şi fitness de la Fitbit cu ecosistemul inovator al aplicaţiilor Google.”


    Rădăcini româneşti

    Tranzacţia de peste 2 mld. dolari prin care brandul Fitbit a fost achiziţionat de Google o succede pe o alta, din 2017, în care Fitbit a cumpărat, cu 15 milioane de dolari, start-up-ul românesc de ceasuri inteligente Vector Watch.


    Un alt exemplu specific şi concret îl reprezintă, spune ea, lansarea funcţionalităţii „Profile de somn”, care de la lansarea din luna iulie a acestui an şi până în prezent a fost folosită de 6,35 milioane de utilizatori ai produselor Google wearables.  Aminteşte, de asemenea, şi de ceasul inteligent de sănătate şi fitness de la Google, Fitbit Sense 2, care include instrumente de gestionare a stresului şi noi modalităţi de a monitoriza sănătatea inimii, inclusiv o aplicaţie EKG pentru a evalua ritmul cardiac şi semne de fibrilaţie atrială (FibA). De asemenea, spune că cel mai recent tracker, Fitbit Inspire 3, a adus un design şi funcţii îmbunătăţite, la un preţ mult mai accesibil „pentru ca tot mai mulţi oameni să poată descoperi şi beneficia de aceste inovaţii”. Potrivit ei, produsele Fitbit by Google permit oamenilor să vizualizeze modificările variaţiei ritmului cardiac, ale ritmului respirator şi ale saturaţiei de oxigen din sânge, având un impact transformaţional pentru cei interesaţi de starea lor de bine. „Sunt dispozitive ce se adresează utilizatorilor de toate vârstele, de la copii la vârstnici. Avem o comunitate cu zeci de milioane de utilizatori de wearables în întreaga lume, care folosesc produsele noastre zi de zi. Acest lucru reprezintă o motivaţie extrem de puternică pentru a continua să inovăm, să descoperim şi să ne susţinem utilizatorii în parcursul lor de îndeplinire a obiectivelor de sănătate şi a stării de bine, direct din  hubul nostru tehnologic din Bucureşti.”

     

    Competitia pentru specialistii din zona STEM, acerbă. La capitolul „forţă de muncă”, potrivit Laviniei Neagoe, România are o bază solidă de angajaţi foarte bine pregătiţi în zonele STEM. Cu toate acestea, subliniază ea, competiţia este foarte mare în a atrage talentele atât din ţară, cât şi din regiunea geografică în care ne aflăm. În ceea cce priveşte compania pe care o reprezintă, Neagoe spune că „ne diferenţiem şi suntem atractivi pentru viitorii noştri colegi prin nivelul de profesionalism al echipelor, prin misiunea noastră şi potenţialul impact asupra calităţii vieţii a miliarde de oameni”. În plus, adaugă ea, jucătorul susţine comunitatea de IT din România prin programe de formare, atât pentru începători cât şi pentru avansaţi, dar şi prin sponsorizarea frecventă de cursuri de programare pentru Embedded, Mobile şi Backend. De asemenea, „realizăm career workshops unde angajaţi Google vorbesc despre experienţa unui interviu în cadrul companiei sau împărtăşesc bune practici din industrie. Suntem în parteneriat şi susţinem mediul academic prin programe de internship, proiecte de diplomă şi cercetare.”

    Întrucât Google şi Fitbit „au avut întotdeauna valori comune şi misiuni complementare”, procesul de integrare dintre cele două companii povesteşte că a fost unul cât se poate de natural şi de rapid. „Armonizând obiectivele, cele două culturi organizaţionale s-au îmbinat coerent şi eficient. În prezent vorbim despre o singură echipă puternică, ce colaborează strâns pentru a dezvolta servicii şi produse inovatoare în segmentul de wearables. Hubul tehnologic regional din Bucureşti susţine acum tot ciclul de dezvoltare al produselor Google din acest segment: Engineering, Product Management şi UX.”  Ca angajat al Google, Lavinia Neagoe spune că ai ocazia să dezvolţi produse care să ajute oamenii din toata lumea să fie „mai sănătoşi, mai fericiţi şi să-şi atingă obiectivele oriunde s-ar afla”, lucru care reprezintă o mare responsabilitate, dar care totodată „ne inspiră şi ne motivează în fiecare zi să ţintim către excelenţă în dezvoltarea produselor şi serviciilor noastre”.

    Potrivit ei, pachetele de beneficii centrate în jurul angajaţilor şi familiilor acestora sunt concepute pentru a le susţine confortul fizic, financiar şi emoţional. „Am conceput programe locale şi am adoptat tendinţe globale pentru a oferi accesul la o educaţie continuă în zona tehnică şi de abilităţi interpersonale. Suntem hotărâţi să încurajăm şi să creştem o cultură bazată pe incluziune şi diversitate.” Neagoe menţionează aici şi programul „I am Remarkable”, o iniţiativă Google care susţine femeile şi alte grupuri subreprezentate pentru a-şi celebra realizările la locul de muncă şi nu numai, şi al cărei facilitator a fost ea însăşi. O altă strategie implementată de companie este modelul de lucru hibrid, „asigurând o tranziţie uşoară către munca la birou postpandemie, dar şi un echilibru cât mai armonios între viaţa de la birou şi cea personală”.

    Lavinia Neagoe susţine că achiziţia de talente este un mediu competitiv. „Ne dorim să avem alături de noi oamenii cei mai pasionaţi din ramurile tehnologiei, motivaţi să aibă un impact transformativ, deschişi şi determinaţi în a se îmbunătăţi ca indivizi, profesionişti şi coechipieri. Pe lângă abilităţile caracteristice poziţiei, ne concentrăm în a descoperi şi susţine potenţialul fiecărui candidat care îşi doreşte o carieră într-un domeniu atât de efervescent şi inovator cum este domeniul IT.” Potrivit ei, compania caută oameni cu spirit intraprenorial, care să lucreze şi să colaboreze foarte bine în echipe regionale sau globale. „Încurajăm inovaţia, cât şi posibilitatea de a experimenta continuu. Orice experiment înseamnă sute de încercări nereuşite, iar aceasta este calea către o posibilă descoperire şi totodată oportunitatea dezvoltării personale.” Însă cel mai important lucru spune că rămâne împărtăşirea unor valori comune: „respectul pentru utilizator, pentru oportunitate şi respectul reciproc”. În rolul pe care îl au, şi care are impact în vieţile a miliarde de oameni, angajaţii companiei spune că trebuie să asculte cu respect şi curiozitate, să dezbată, să decidă şi apoi să meargă mai departe ca o echipă unită.

     

     

    Lavinia Neagoe

     

    Œ Absolventă a Universităţii Politehnica Bucureşti, Lavinia şi-a început cariera în 2005 în cadrul Ixia, unde a avut poziţii diverse, de la Software Engineer, Team Leader şi ulterior Engineering Manager;

     În perioada 2014-2017 a fost Head of Architecture and Development Credit Risk la una dintre cele mai mari instituţii bancare din piaţa locală;

    Ž În 2017 s-a alăturat Fitbit, formând o echipă responsabilă cu dezvoltarea şi susţinerea platformei de servicii a companiei (arhitecţi software, dezvoltatori, ingineri devops, SREs);

     Ulterior, s-a concentrat pe crearea şi dezvoltarea ecosistemului de aplicaţii pentru dispozitivele Fitbit, având o contribuţie
    majoră în lansarea globală a tuturor produselor wearable din ultimii trei ani.

    „Este un domeniu foarte flexibil, deschis, în care este încurajată autonomia si nu se pune foarte mare pret pe ierarhiile standard. Tehnologia este într-o permanentă evolutie, iar inovatia tehnologică are impact pentru milioane sau chiar miliarde de consumatori. Nu te vei plictisi niciodatà si satisfactiile profesionale vor fi pe măsura impactului creat.”

    „Ne dorim sã avem alãturi de noi oamenii cei mai pasionţi din ramurile tehnologiei, motivaţi sã aibã un impact transformativ, deschişi şi determinaţi în a se îmbunãtãţi ca indivizi, profesionişti şi coechipieri.”

    Lavinia Neagoe, Director of Engineering & Bucharest Technology Site Lead, Google

     

    O industrie în care experimentezi continuu. Lavinia Neagoe spune că a ales să lucreze în această industrie deoarece este una inovativă, antrenantă, pionier pentru dezvoltare la nivel global. „Ai şansa să participi direct la schimbări care influenţează o lume întreagă.” Mai mult, spune că la Google ai oportunitatea de a lucra într-un mediu care încurajează şi susţine diversitatea. „Împărtăşesc acest lucru pentru că există o serie de programe pe care le lansăm pentru creşterea domeniului STEM (Science, Technology, Engineering, and Mathematics) în România, cum ar fi programele Grow Romania with Google, Mind The Gap, I am Remarkable. Totodată, am avut ocazia să învăţ foarte multe lucruri nu doar prin ceea ce fac zilnic, ci şi prin oamenii cu care interacţionez, atât pe plan local cât şi internaţional. Eşti încurajat să creşti şi îţi poţi găsi mentori şi colegi excepţionali care să te ghideze în acest proces.” Ea mai spune că este un domeniu în care poţi avea o dezvoltare continuă, foarte importante fiind pasiunea, perseverenţa şi dorinţa de a crea lucruri noi. „Este şi un domeniu foarte flexibil, deschis, în care este încurajată autonomia şi nu se pune foarte mare preţ pe ierarhiile standard. Tehnologia este într-o permanentă evoluţie, iar inovaţia tehnologică are impact pentru milioane sau chiar miliarde de consumatori. Nu te vei plictisi niciodată şi satisfacţiile profesionale vor fi pe măsura impactului creat.” În prezent, echipa lucrează într-un format hibrid, „care încurajează flexibilitatea şi creativitatea în echipă”. Lavinia Neagoe spune că acest format de lucru este util mai ales pentru industria în care activează „şi am observat că productivitatea colegilor a crescut, deoarece fiecare îşi alege stilul de lucru cel mai potrivit pentru sine”.

    În ceea ce o priveşte, consideră că este esenţial să aloce timp celor mai importante activităţi. De aceea, din calendarul său nu lipsesc intervale de timp recurente dedicate pentru strategia organizaţională şi strategia de produs, definirea şi alinierea la nivel interdepartamental a viziunii şi strategiei asigură succesul organizaţiei pe termen lung şi discuţiile cu echipa pentru a propaga viziunea şi a clarifica planurile de execuţie sunt parte componentă a modului de lucru zilnic. „Spaţiul nostru de lucru nu este doar un loc de săli de întâlnire şi birouri.” Se întâlnesc, de asemenea, şi în contexte informale, pentru „a ne cunoaşte mai bine şi pentru a sărbători realizările întregii echipe”. Provocarea cea mai mare cu care ea şi echipa sa se confruntă este să prioritizeze zilnic „între atâtea idei şi proiecte revoluţionare”, fiecare cu plusurile şi minusurile lor, pentru a păstra un echilibru între viteza de execuţie, aşteptările utilizatorilor şi resursele disponibile la un anumit moment în companie. „Lucrul într-o companie globală de tehnologie de top vine cu o deschidere pentru a experimenta continuu, iar câteodată poate însemna să începi un proiect de la zero sau să refaci totul bazat pe noi premise. Această deschidere îţi creează contextul şi capacitatea de a gândi la scară largă, de a te detaşa de frica unui eşec, şi de a dezvolta produse şi servicii de succes pentru piaţă. Una dintre cele mai mari satisfacţii ale sale este că a construit în Bucureşti o echipă de leadership puternică, capabilă să susţină continua dezvoltare a centrului tehnologic regional. „Este un privilegiu pentru mine să am în echipă oameni atât de inteligenţi, care au un impact real în industrie.” Acum, odată cu fuziunea celor două echipe sub aceeaşi umbrelă, a Google, se declară convinsă că „vom continua să creştem împreună şi să ne inspirăm unii pe alţii”. În opinia Laviniei Neagoe, pentru un tânăr la început de drum este important să caute oportunităţi de mentorat, atât în cadrul companiei unde lucrează, cât şi prin accesarea programelor de accelerare şi mentorship din domeniu. „Îi încurajez pe tineri să caute oportunităţi variate şi să experimenteze pentru a putea găsi aria profesională ce le aduce cea mai mare satisfacţie. Nu aş ignora nici decizia de a-ţi găsi o nişă. Dacă devii foarte bun în ceea ce faci şi eşti consecvent, oportunităţile pot veni către tine cu uşurinţă.”

     

     

    Daniel Rizea


    Are o experienţă de peste 10 ani în companii globale de tehnologie şi start-up-uri, dezvoltate în industria de wearables, wellness şi fitness;

     Din rolul actual coordonează grupul de Health şi Wellbeing Experiences din cadrul Google, cu departamente de ingineri aflate în birourile din Bucureşti şi Mountain View, sediul central al Google din Statele Unite;

    Ž Printre cele mai noi reuşite ale echipelor sale se numără lansarea experienţelor de monitorizare continuă a stresului şi noul mod de prezentare al stagiilor de somn, proiectate pentru Fitbit Sense 2;

     Daniel este un susţinător al ecosistemului de start-up-uri, fiind mentor în cadrul programelor de accelerare pentru acestea;

     Este absolvent al Universităţii Politehnica Bucureşti, cu o licenţă în Computer Engineering (2012) şi un Master în Arhitecturi Avansate de Calcul.

    „Ader la filosofia de «servant leader». Rolul meu este să creez contextul propice astfel ca echipele să aibă succes în cadrul organizatiei. Cred cu convingere că trebuie să existe o aliniere între obiectivele individuale, ale echipelor si ale companiei pentru ca împreună să putem genera un impact relevant.”

    Daniel Rizea, Software Engineering  Director, FitBit

    Un „servant leader” cu 10 ani de experientă la activ. Un alt rol esenţial în dezvoltarea ecosistemului de produs al companiei îl are Daniel Rizea, Software Engineering Director, Fitbit, care coordonează grupul de Health şi Wellbeing Experiences din cadrul Google, cu departamente de ingineri aflate în birourile din Bucureşti şi Mountain View, sediul central al Google din Statele Unite. În copilărie, lui Daniel îi plăcea să construiască diverse proiecte lego, piesă cu piesă, până când obţinea construcţia finală. „Industria de dezvoltare software este similară: porneşti de la o idee, scrii cod şi poţi crea un produs ce poate avea un impact global în viaţa oamenilor sau a altor companii. Un alt avantaj este partea de flexibilitate, deoarece poţi lucra de oriunde din lume pentru diverse proiecte internaţionale.”

    Din agenda sa zilnică nu lipsesc întâlnirile cu echipa, care „asigură o conexiune şi o aliniere între membrii echipei, mai ales în contextul de lucru hibrid”. Potrivit lui, partea de timp alocat pregătirii individuale este importantă pentru realizarea unor strategii de succes pentru proiectele aflate în desfăşurare şi cele viitoare. „Astfel se pot anticipa şi adresa în timp util riscuri sau identifica oportunităţi adiţionale.” Din rolul actual, cele mai mari provocări întâmpinate au fost legate de partea de creştere şi conducere a unui departament global, cu membri în mai multe birouri şi culturi diferite. În schimb, dacă e să ne raportăm la cele cu care s-a confruntat încă de la începutul carierei, „aş menţiona o provocare pe care o au majoritatea inginerilor când vor să facă un start-up şi anume să dezvolte produsul fără a valida anterior necesitatea acestuia pe piaţă. E foarte important să testezi soluţia propusă cu un grup relevant de potenţiali clienţi, acest lucru având rolul de a preveni probleme sau iteraţii ulterioare.” Pe de altă parte, una dintre cele mai mari reuşite spune că a fost formarea departamentului de Health & Wellbeing Experiences, echipele din cadrul acestuia ocupându-se cu dezvoltarea şi livrarea experienţelor aplicaţiilor mobile Fitbit, dedicate îmbunătăţirii stilului de viaţă al utilizatorilor.  Un alt reper profesional la care Daniel se raportează este dezvoltarea primelor produse wearables din familia Ace, dispozitive  dedicate copiilor cu vârsta de şase ani sau mai mari. „Totodată, menţionez crearea infrastructurii software pentru serviciul Fitbit Premium, un nou model de business la care au lucrat echipe din Bucureşti şi care s-a dovedit a fi un produs de succes.” În ceea ce priveşte stilul său de leadership, Rizea spune că aderă la filosofia de „Servant Leader”. „Rolul meu este să creez contextul propice astfel ca echipele să aibă succes în cadrul organizaţiei. Cred cu convingere că trebuie să existe o aliniere între obiectivele individuale, ale echipelor şi ale companiei pentru ca împreună să putem genera un impact relevant.” Pe cei aflaţi la început de carieră, el îi încurajează să fie cât mai curioşi şi să înveţe sau să activeze în diverse zone de dezvoltare, cum ar fi mobile development cât şi backend căci în timp, acest lucru va contribui la creşterea expertizei profesionale. „Totodată, este bine ca aceştia să înţeleagă cum pot aduce valoare prin ceea ce fac, şi cum acele linii de cod scrise ajung să se integreze în produsul final. Această curiozitate îi poate duce din ce în ce mai sus pe scara organizaţiei sau, de ce nu, să-şi pornească propria companie. Nu în ultimul rând, este important ca aceştia să acorde atenţie şi dezvoltării abilităţilor de comunicare şi leadership, ce pot juca un rol hotărâtor în definirea traiectoriei lor profesionale.”

     

     

    Rafaela Voiculescu


    Œ Coordonează mai multe echipe de ingineri din biroul local şi, împreună cu echipele sale, este responsabilă de dezvoltarea experienţei de onboarding pentru produsele wearable ale companiei;

     Este pasionată de tehnologie, educaţie şi oameni şi a fost membră a unor organizaţii nonprofit unde a lucrat cu copii din medii defavorizate, a dezvoltat cursuri de programare pentru liceeni şi a fost un promotor activ al multor evenimente ce susţin diversitatea în domeniul tehnologiei;

    Ž Obiectivul său este să creeze şi să facă parte din echipe care, „cu pasiune, respect şi încredere”, dezvoltă produse utile pentru oameni din toată lumea;

     Este absolventă a studiilor de masterat în Computer Engineering în cadrul Technical University of Denmark (2014) şi a Universităţii Politehnica Bucureşti, cu o licenţă în Computer Engineering (2012)

    „Pentru a avea succes într-un rol de management este necesar să ne crestem capacitatea de a fi flexibili. Fiecare proiect, fiecare echipă, fiecare persoană cu care lucrăm sunt diferite. Este important să înţelegem ce nevoi apar în fiecare caz si să rezolvăm problemele pe care le avem în faţă, nu pe cele cu care suntem obisnuiti din experienţa anterioară”

    Rafaela Voiculescu, Engineering Manager, Google

    Industria tech, locul în care rezolvi probleme reale la scara largă. La rândul său, Rafaela Voiculescu, Engineering Manager, Google, coordonează mai multe echipe de ingineri din biroul local şi, împreună cu acestea, este responsabilă de dezvoltarea experienţei de onboarding pentru produsele wearable ale companiei. „Sunt şi am fost mereu o persoană curioasă. Privesc problemele pe care le avem de rezolvat ca pe nişte puzzle-uri şi mă bucur de fiecare dată de momentul acela când apare soluţia creativă pe care o căutam. Îmi doresc ca soluţiile pe care le găsim să nu fie simple răspunsuri ale unor întrebări teoretice, ci ale unor situaţii de care se lovesc oamenii zi de zi. Pentru mine industria tech a reprezentat fix oportunitatea de a rezolva probleme reale la scară largă. Cred că este o industrie antrenantă în care creativitatea în gândire este foarte apreciată, care permite flexibilitate în modul în care lucrăm, iar atunci când facem o treabă bună putem vedea uşor cum rezultatele muncii noastre aduc un plus în viaţa altora”, descrie Rafaela Voiculescu, Engineering Manager, Google, într-o frază, motivele care au convins-o să îşi construiască o carieră în industria tehnologiei. Ea ne-a mai povestit că preferă să aibă agenda organizată astfel încât să minimizeze schimbarea de context. „Ce înseamnă acest lucru? Prefer să îmi grupez în timpul zilei, pe cât posibil, şedinţele care au legătură cu o anumită temă. Acest lucru mă ajută să evit oboseala cognitivă adiţională cauzată de trecerea de la un subiect la altul în succesiune rapidă.” Ce nu lipseşte niciodată din agenda sa zilnică sunt intervalele de timp blocate pentru munca individuală. „Majoritatea timpului particip la şedinţe împreună cu diferite grupuri de oameni, dar nu aş putea fi productivă în aceste sesiuni fără să îmi aloc timp pentru aprofundarea subiectului ce urmează să fie dezbătut. De asemenea, am timp blocat în fiecare săptămână pentru discuţii unu la unu cu cei din echipa mea, iar această practică este pentru mine cea mai importantă, stând la baza unei colaborări eficiente.” La începutul carierei, Rafaela Voiculescu spune că cea mai dificilă lecţie pe care a trebuit să o înveţe a fost să renunţe la a găsi „soluţia perfectă”, cea care „în realitate nu există. Am învăţat  să merg pe o soluţie care să fie suficient de bună pentru contextul în care ne aflăm, pe baza informaţiei pe care o avem la momentul respectiv”.  În rolul actual, crede că provocarea vine din a se asigura că există o propagare corectă şi eficientă a informaţiilor către şi dinspre echipele sale. „O comunicare defectuoasă poate duce la amânarea lansării unui produs sau, în cazuri extreme, la anularea lui. În această perioadă în care munca în format hibrid devine noul normal, este foarte important să ne redefinim obiceiurile de comunicare.”  Ea îşi descrie stilul de management drept unul adaptiv, şi este de părere că pentru a avea succes într-un rol de management este necesar să îţi creşti capacitatea de a fi flexibil. „Fiecare proiect, fiecare echipă, fiecare persoană cu care lucrăm sunt diferite. Este important să înţelegem ce nevoi apar în fiecare caz şi să rezolvăm problemele pe care le avem în faţă, nu pe cele cu care suntem obişnuiţi din experienţa anterioară.” La oamenii care se alătură echipei sale caută integritatea, capacitatea de a oferi şi primi feedback şi dorinţa de a învăţa lucruri noi. „Acestea sunt calităţile pe care eu le consider esenţiale pentru a lucra în echipă şi a avea o traiectorie frumoasă atât în carieră, cât şi în viaţă.” Şi, dacă ar putea oferi un singur sfat cuiva care este la începutul carierei, acesta ar fi să îşi definească obiective aliniate cu valorile personale pentru a putea depăşi mai uşor obstacolele ce inevitabil vor apărea. „Nu cred în reţete. Cred, în schimb, că e important ce îţi doreşti şi cât eşti dispus să investeşti în tine pentru a putea obţine acel lucru. Nu este uşor. Este vorba de multă muncă, de timp alocat dezvoltării tale în direcţia dorită, de momente în care motivaţia dispare sau în care următorul pas nu este clar. Toate acestea sunt o parte firească a procesului. Diferenţa o face capacitatea fiecăruia dintre noi de a ne da un pas înapoi şi de a ne reaminti care este scopul nostru. Dacă am pornit cu un motiv suficient de bun, unul care rezonează cu cine suntem, atunci nu ne vom abate de la drumul ales pentru mult timp.”

  • Retenţia cadrelor medicale din România este susţinută activ de sistemul privat de sănătate

    Anestezia, terapia intensivă, epidemiologia, pediatria, medicina de laborator sau microbiologia se numără printre specialităţile deficitare din ţara noastră, pe lângă cei 50.000 de asistenţi medicali necesari în plus pentru a face faţă provocărilor sanitare. Ce poate opri acest fenomen? Investiţiile constante ale mediului privat în tehnologie medicală de ultimă generaţie, infrastructură şi în specializarea cadrelor medicale încetinesc fenomenul migraţiei personalului medical.

     

    Numai în ultimii 10 ani, Reţeaua de sănătate REGINA MARIA a investit aproape 200 milioane euro în dezvoltarea sistemului medical din România, în modernizarea sau extinderea locaţiilor deja existente, dotarea acestora cu cea mai nouă aparatură, dar şi deschiderea de noi unităţi. O contribuţie semnificativă la toate acestea a avut-o abonamentul medical, sursă de finanţare pentru sistemul medical, cu un real impact în economie, şi cel mai important instrument de prevenţie.

    Andreea Minuţă, directorul executiv al Diviziei de abonamente Reţeaua de sănătate REGINA MARIA, explică rolul abonamentului pentru medicina modernă, în beneficiul tuturor pacienţilor.

     

    Cum contribuie sistemul privat de sănătate la dezvoltarea infrastructurii medicale?

    După 26 de ani de la lansarea primelor abonamente medicale de pe piaţă, putem afirma cu certitudine că sistemul medical din România s-a dezvoltat direct proporţional cu cererea pentru acest produs  de prevenţie. Veniturile obţinute din abonamente sunt reinvestite în construirea de noi spitale, în achiziţionarea de aparatură medicală modernă, digitalizare şi în reţentia cadrelor medicale, în contextul exodului masiv al acestora. În acest moment, Regina Maria este cea mai digitalizată reţea medicală din România, ceea ce permite medicilor un schimb mai eficient de bune practici, consultare interdisciplinară pentru cazurile complexe şi, deci, soluţii de tratament mai bune pentru pacienţi. Accesul la tehnologie şi asigurarea unor standarde medicale de elită sunt un alt plus: suntem singurul furnizor medical cu trei roboţi chirurgicali, ceea ce înseamnă că şi echipele noastre chirurgicale au şansa să se specializeze constant.

    Tot pentru formarea profesională continuă a cadrelor medicale, susţinem Clubul Regal al Medicilor, Surgical Training Institute şi am deschis Academia Internaţională pentru Asistenţi Medicali, singura de acest fel din ţară.

    Conform studiului EY „Piaţa abonamentelor medicale: analiza impactului economic şi social în România”, sistemul privat de servicii medicale a investit peste 2,8 miliarde de euro în infrastructura medicală. Mai mult, fiecare 1 euro investit în piaţa abonamentelor medicale generează 3 euro valoare adăugată brută în economia României, contribuind astfel concret la economia locală şi crearea de noi locuri de muncă.

    Potrivit aceluiaşi studiu, în 2020 piaţa abonamentelor medicale din România numără peste 1,62 milioane de abonaţi şi genera un impact de 776 milioane euro la nivelul veniturilor pe lanţul valoric. Totodată, un loc de muncă nou-creat pe piaţa abonamentelor medicale conduce la crearea a altor două locuri de muncă la nivelul economiei.

     

    Ce rol joacă prevenţia într-o ţară în care cheltuielile pentru acest palier sunt sub media cheltuielilor înregistrate la nivelul UE?

    Îndrăznesc să spun că abonamentul medical este cel mai accesibil, dar şi cel mai accesat instrument de prevenţie disponibil în sectorul medical din România.

    Aşa cum ştim, România este pe ultimele locuri în Europa în privinţa mersului la medic şi în diagnosticarea precoce a unor afecţiuni care pot pune viaţa în pericol. Uitându-ne însă la gradul de utilizare a abonamentului, observăm însă că există un trend pozitiv, în care populaţia tânără, activă, începe să înţeleagă importanţa prevenţiei, a screeningurilor anuale, a analizelor efectuate măcar o dată pe an. Iar ce e îmbucurător e că aleg să-şi aboneze şi membrii familiei, aşadar abonamentele pătrund şi către alte categorii de public. În plus, noi ne-am asumat rolul de a face educaţie şi de a oferi constant conţinut medical actual şi de calitate, validat de specialişti, nu doar către baza noastră de abonaţi, ci către oricine are o întrebare medicală. Pe lângă miile de articole de pe site-ul nostru, avem interviuri live cu medicii, unde oamenii pot adresa întrebări în scris, webinarii şi workshopuri şi o serie de alte programe de educaţie şi prevenţie.

    În ultimii doi ani, prevenţia s-a dovedit a fi esenţială pentru abonaţii noştri, care au înţeles importanţa accesului la servicii medicale de calitate, rolul vizitelor la medic înainte să apară problemele de sănătate, dar şi cum îi poate ajuta un abonament medical în aces sens.

    Dacă ne uităm la cifre, segmentul abonamentelor medicale REGINA MARIA a crescut în 2021 cu peste 15%, faţă de anul precedent, la fel şi nivelul de accesare a serviciilor incluse. Companiile au optat pentru abonamente mai scumpe, premium, cu mai multe servicii incluse, atât pentru angajaţi, cât şi pentru familiile acestora, tendinţă care se va menţine şi în perioada următoare. Tot datele ne arată că 70% dintre cei mai mari angajatori din România oferă abonamente medicale angajaţilor.

    De asemenea, în ultimul an au intrat în portofoliul Reţelei peste 1.000 de astfel de companii care nu mai oferiseră până atunci beneficii de sănătate angajaţilor.

    Abonamentul este un beneficiu dorit şi utilizat. În 2021, aproximativ două treimi dintre abonaţi au utilizat serviciile incluse în pachetele medicale, în topul acestora fiind analizele de laborator. Mai mult, abonamentul este un instrument eficient de screening pentru depistarea celor mai frecvente afecţiuni oncologice. De exemplu, anul trecut, peste 70.000 de femei au utilizat servicii medicale specifice: testele Papanicolau şi HPV, ecografii mamare şi mamografii.

    Totodată, abonamentul oferă acces la o reţea de peste 350 de clinici şi peste 3.000 de medici din toată ţara, medici disponibili pentru abonaţi chiar şi în 48 de ore. De asemenea, abonaţii pot accesa Clinica Virtuală, unde beneficiază de consultaţii online, chiar a doua zi. Consultaţiile online sunt accesate cu precădere pentru interpretarea analizelor sau pentru efectuarea consultaţiilor obligatorii de medicina muncii, de oriunde din ţară sau de peste hotare.

     

    Ce planuri aveţi pentru 2022, ţinând cont de nevoile identificate în rândul abonaţilor?

    Am trecut cu toţii printr-o perioadă dificilă, care ne-a făcut să ne regândim priorităţile, dar care a şi generat dezbateri necesare privind sănătatea psihoemoţională. Aşadar, sănătatea rămâne o prioritate, însă cu o nuanţă importantă: normalizarea discuţiilor despre sănătatea mentală. Astfel, beneficiilor de sănătate fizică li s-au adăugat cele care adresează bunăstarea psihoemoţională atât a managerilor, cât a echipelor.

    De aceea, vom continua să dezvoltăm şi să diversificăm portofoliul de servicii de sănătate pentru abonaţi, cu un focus pe inovaţii, servicii cu valoare adăugată şi programe de well-being.

    Continuăm să extindem Corporate Sano, program amplu de well-being destinat companiilor, care oferă servicii complete de sănătate, psihoemoţională şi fizică, în completarea ofertei de abonamente medicale. Programul a crescut mult în ultimii doi ani şi va continua să evolueze, în strânsă legătură cu interesul tot mai mare al companiilor de a investi în beneficii oferite angajaţilor. În ultimii doi ani, peste 50.000 de angajaţi au beneficiat de serviciile programului Corporate Sano.

    Identificarea şi gestionarea stresului, a anxietăţii, a burnoutului, creşterea calităţii somnului şi consilierea în nutriţie sunt servicii care prezintă cel mai mult interes din partea clienţilor corporate în acest moment, servicii incluse în programul Corporate Sano. De exemplu, unul dintre cele mai accesate workshopuri Corporate Sano a fost cel despre „primul ajutor emoţional”, curs dedicat atât managerilor, cât şi angajaţilor. Un alt serviciu foarte bine primit şi extrem de utilizat de angajaţi este Terapeutul de Gardă – o linie telefonică, disponbilă 24/7, pentru situaţiile dificile din punct de vedere emoţional.

    În plus, de la începutul acestui an, am integrat în portofoliul REGINA MARIA Clinica Oana Nicolau, expert  în sănătate psihoemoţională cu o expertiză de peste 13 ani. Cei 70 de specialişti Oana Nicolau completează preocuparea noastră pentru sănătatea angajaţilor.

     

    Ce v-aţi dori să schimbaţi în piaţa abonamentelor şi ce măsuri aţi luat în acest sens?

    Produsul trebuie să se adapteze nevoilor abonaţilor, iar noi am investit mult în dezvoltarea universului abonatului. Ultimii cinci ani au schimbat radical serviciile dedicate acestora – de la Clinica Virtuală, medical advisor şi până la servicii de sănătate emoţională, toate subiecte care au devenit extrem de relevante în ultimii 2-3 ani şi care nu existau în urmă cu 26 de ani.

    Două tendinţe s-au desprins în ultimii ani în zona de beneficii de sănătate. În primul rând, observăm o nevoie tot mai mare a companiilor de a primi servicii integrate, de la un singur furnizor medical, aşa că depunem eforturi importante în a deveni un one stop shop când vorbim de sănătate, de la servicii medicale, la cele psihoemoţionale, de la suport în situaţii urgente pentru angajat şi până la soluţii digitale pentru departamentele de HR. Cu cât portofoliul de produse este mai diversificat, cu atât creşterea pe termen lung este mai sustenabilă.

    În al doilea rând, observăm o nevoie tot mai mare din partea companiilor de a avea produse personalizate şi adaptate profilului angajaţilor. De exemplu, putem personaliza abonamentele Regina Maria aşa încât ele să se adreseze anumitor profiluri de angajaţi – de exemplu: până în 30 de ani şi peste, femei şi bărbaţi, cu nevoie de prevenţie sau cu afecţiuni medicale complexe, cronice, care trebuie monitorizate şi evaluate constant.

    Dacă e să mă uit la rolul mai mare al abonamentului, îmi doresc ca el să devină din ce în ce mai mult un instrument de educare a pacientului român. Cu cât avem pacienţi mai conştienţi de importanţa mersului la medic, cu atât salvăm mai multe vieţi pe termen lung şi putem spera să ajungem un popor mai sănătos – fizic şi mental.

  • Telecom şi banking, într-un singur loc

     

    Orange România, liderul pieţei locale de telecom, a decis, în urmă cu 5 ani, să aducă o notă proaspătă în experienţa clienţilor companiei, prin lansarea Orange Money, o alteernativă la serviciile bancare tradiţionale. Cu ce beneficii şi funcţionalităţi vine aplicaţia?

     

    Orange Money a fost lansat pe piaţa locală în 2016 şi a adus serviciile financiare în oferta convergentă destinată clienţilor Orange România, ofertă ce conţinea deja internet, voce şi TV. „Scopul nostru, încă de la început, a fost să le oferim utilizatorilor o alternativă la serviciile bancare tradiţionale şi, ca pas următor, să ne extindem în afara ecosistemului Orange”, spune Şerban Negrescu, Head of Product Management, Orange Money.

    Cardul de credit Orange Money aduce mai multe opţiuni noi pe piaţa locală. Este primul card de cumpărături din România creat în cadrul unui grup telecom şi  este primul de pe piaţă care le oferă clienţilor libertatea de a-şi alege pachetele de beneficii. Le oferă control. Clienţii plătesc beneficiile pe care le doresc şi pe care le folosesc, fie că-şi doresc cashback instant la cumpărături ori avantaje atunci când pleacă în călătorii. Se pot răzgândi de la o lună la alta, au această flexibilitate. Nu în ultimul rând, utilizatorii au parte de o experienţă mobilă completă de card management de la înrolare până la plată. „Am adus pe piaţă un singur card, dar cu mai multe tipuri de beneficii ce pot fi configurate individual. Ne-am gândit la nevoile clienţilor, care evoluează şi se schimbă în timp, de aceea le-am oferit libertatea de a alege ce opţiuni extra vor să activeze. În aplicaţia Orange Money utilizatorii cardului de credit pot accesa pachete de beneficii care le pot aduce bani înapoi instant la cumpărături sau avantaje în călătorii. Este, de asemenea, primul card de credit din România cu oferte speciale pentru clienţii Orange.”

     

    Fără anxietate, şi când vine vorba de finanţe

    Aplicaţia Orange Money  a fost dezvoltată în trei etape, iar criteriul după care s-au ghidat reprezentanţii companiei a fost crearea unei experienţe de utilizare care să scadă din anxietatea pe care oamenii o au în utilizarea serviciilor financiare.

    Prima etapă a fost cea de definire a universului digital de plăţi, un mod convenabil, simplu şi uşor de utilizare a portofelului digital. „Gradual, am dezoltat opţiunile pentru plata utilităţilor, reîncărcare a cartelelor Orange, plăţi, transferuri şi top-up al contului folosind orice card de credit sau de debit”, adaugă Şerban Negrescu. Potrivit lui, compania a devenit astfel prima instituţie financiară nebancară care a oferit IBAN-uri individuale în lei pe piaţa din România. „Astfel, clienţii Orange Money puteau primi sau trimite bani, fără taxe suplimentare, de la orice bancă. În plus, oferim posibilitatea clienţilor de a face transferuri în 16 monede diferite, fără comision, în România sau în străinătate.”

    A doua etapă, ce a început chiar în ianuarie 2021, a fost deschiderea spre activitatea de creditare prin cardurile de credit Orange Money. „Ne-am dorit să extindem serviciul pentru a fi alături de clienţi atunci când au nevoie de susţinere financiară.” Lansarea cardului de credit a fost un pas important nu doar pentru portofoliul Orange Money, ci şi la nivel de piaţă, deoarece compania a introdus un produs unic cu beneficii la alegere, simplu de utilizat şi de configurat de către clienţi direct din aplicaţie. Acum, clienţii pot obţine cardul de credit 100% digital, din aplicaţie. Un ingredient important pentru succesul aplicaţiei atât în prezent, cât şi pentru etapele viitoare este integrarea constantă a serviciilor financiare cu cele telecom, pentru a oferi beneficii precum cashback instant la cumpărături, rate fără dobândă pentru plăţile la Orange, discounturi şi recompense ori puncte Thank You adiţionale atunci când se fac plăţi cu cardul de credit Orange Money în shopuri sau pe orange.ro. „Astăzi suntem mândri că oferim o soluţie digitală completă: uşor de accesat – înrolarea în aplicaţia Orange Money şi deschiderea unui cont cu un card ataşat este 100% digitală, uşor de gestionat – clienţii au libertatea de a-şi stabili limitele de securitate sau sumele maxime pentru plăţile cu cardul de credit ori de debit, transparenţă – oferim vizibilitate completă pentru toate opţiunile posibile şi costurile lor, cu cele mai înalte standarde de customer support. Clienţii au la dispoziţie inclusiv un serviciu de chat  dedicat, direct în aplicaţie, unde pot pune întrebări sau pot cere ajutor.”



    Despre cea de-a treia etapă, Negrescu spune că este „cea în care ne extindem în afara universului Orange, pentru a ne duce mai departe misiunea de a schimba şi simplifica experienţele financiare digitale”.

    În prezent, Orange Money are peste 270.000 de utilizatori şi peste 100.000 de carduri active. Atât baza de clienţi, cât şi numărul de tranzacţii sunt pe un trend ascendent, „iar asta ne reconfirmă că urmăm direcţia potrivită. În ultimii 2 ani am reuşit să creştem numărul de utilizatori cu 40-50% de la an la an”, susţine Negrescu. În plus, adaugă el, în 2020 oamenii au devenit mai deschişi faţă de serviiciile financiare digitale, compania atingând astfel un număr record, de 5 milioane de tranzacţii. Anul trecut s-a dublat numărul clienţilor care au comandat un card de debit ducând şi la o dublare a plăţilor cu cardul. „Ştim că oamenii sunt uneori anxioşi sau chiar copleşiţi de complexitatea serviciilor financiare. Orange Money este o alternativă digitală la nevoile financiare de zi cu zi. În doar câteva minute, un client poate deschide un cont nou, 100% digital şi poate începe să facă plăţi sau transferuri cu un card virtual de debit sau de credit”, explică Şerban Negrescu.

    El spune că sunt mai multe opţiuni ce fac din cardul de credit Orange Money un produs diferit, unic pe piaţa din România şi nu numai. „Este gândit să le ofere clienţilor control, flexibilitate şi o experienţă digitală completă, de la înrolare până la plata oline ori la POS.”

    Clienţii pot solicita cardul de credit direct din aplicaţia Orange Money, dar şi fizic în unul dintre cele peste 600 de magazine Orange. Procesul online este extrem de intuitiv şi durează doar câteva minute. Verificarea datelor, aprobarea liniei de credit şi semnarea documentelor se fac simplu şi rapid de pe smartphone.

    Controlul banilor, la un buton distanţă

    Compania şi-a dorit să le ofere utilizatorilor posibilitatea de a fi mereu în controlul banilor, deoarece asta îi scapă de griji. Astfel, orice client are acces instant atât la soldul disponibil în cont, cât şi la facilitatea de creditare. În aplicaţia Orange Money, clienţii văd tranzacţiile efectuate cu cardul de credit, limita disponibilă, sumele datorate şi valoarea rambursată. Ei îşi pot seta limitele de tranzacţionare, regenera codul PIN, pot decide dacă permit plăţile pe internet sau dacă lasă activă facilitatea de retragere numerar. O multitudine de opţiuni ce prezintă produsul financiar pe înţelesul clienţilor şi le oferă control deplin pentru a-l personaliza.

    Cardul de cumpărături  Orange Money se adresează clienţilor care îşi doresc o soluţie financiară digitală de creditare, personalizabilă, care să se plieze pe nevoile lor şi nu viceversa. Dacă îndeplinesc condiţiile uzuale de eligibilitate ce ţin de vârstă, venit minim şi vechime, clienţii pot deschide o linie de credit de până la 60.000 lei, în limita a maximum trei venituri lunare nete.

    Grupul Orange are o experienţă extinsă în industria financiară, fiind prezent cu Orange Bank pe pieţele din Franţa şi Spania şi cu Orange Money în România şi mai multe ţări din Africa. Orange Bank este un serviciu 100% mobil, centrat pe nevoile clienţilor şi pe experienţe simple şi sigure de banking. România, spune Negrescu, este una dintre cele mai importante pieţe pentru Orange „şi vedem, inclusiv în zona de servicii financiare, foarte mult potenţial pentru dezvoltare. În continuare, la nivel local, înregistrăm una dintre cele mai scăzute rate de incluziune financiară din UE, dincolo de progresul evident făcut în ultimul an de pandemie în utilizarea serviciilor de banking digitale”.

    Negrescu priveşte viitorul cu optimism. „Vedem de câţiva ani schimbări majore în sistemul bancar şi cred că transformarea va continua, însă cu o atenţie mai mare oferită experienţei clienţilor, spre deosebire de atenţia pe vânzări şi produs de până acum. Sistemul bancar va deveni, în timp, mai puţin birocratic, îi va scădea din complexitate şi din rigiditate datorită integrării unor noi tehnologii precum AI, RPA, biometrie etc.”

    Când vine vorba de plăţi sau e-commerce pe bază de biometrie, el spune că autorizarea prin amprentă a devenit deja comună la momentul actual. „Faţa utilizatorului este din ce în ce mai des folosită pentru autentificare, autorizare şi chiar plată. Inteligenţa artificială ajută la crearea unui sistem de plăţi mai eficient şi mai sigur, iar această tehnologie va fi din ce în ce mai des folosită în industria financiară”, notează el.

    În ceea ce priveşte industria telecom, adaugă Negrescu, IoT (internetul lucrurilor) şi 5G schimbă rapid contextul tehnologic şi oferă mai multe perpective clienţilor atunci când vine vorba de device-uri şi servicii interconectate. „Consumatorii vor căuta din ce în ce mai mult companii care să le ofere servicii integrate, convergente care să le economisească timp, bani şi efort. Aceasta este şi direcţia urmată de Orange”, încheie el.