BusinessMagazin

Tag: Borisov

  • Boiko Borisov: Bulgaria va depăşi România în combaterea corupţiei

    Într-un discurs rostit la Varna, Borisov a afirmat că România a fost monitorizată o dată la şase luni în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, în timp ce Bulgaria era monitorizată la un an şi jumătate.

    “Dintr-un anumit punct de vedere, România încearcă să ne ajungă pe noi din urmă. În acelaşi timp, noi am vrut, dacă este posibil, să fim trataţi separat de ei în privinţa aderării la Schengen. Ceea ce s-a întâmplat în ultimul an şi jumătate este că românii ne sunt daţi nouă ca exemplu. Timp de patru ani, ei au fost în urma noastră”, a spus Borisov, subliniind că Bulgaria va depăşi din nou România în trei-patru luni.

    Potrivit Reuters, Bulgaria intenţionează să creeze o instituţie specializată în combaterea corupţiei, după modelul României.

  • Bulgaria continuă alba-neagra cu South Stream

    Mai exact, după ce firma rusească de construcţii Stroitransgaz, aflată pe lista celor sancţionate de SUA, s-a retras din societatea mixtă formată pentru South Stream cu grupul bulgăresc de stat Bulgarian Energy Holding, acesta din urmă i-a atribuit rapid contractul unei subsidiare a Gazprom.

    Preşedintele Rosen Plevneliev a dat asigurări UE că proiectul South Stream va rămâne însă îngheţat şi a cerut noului guvernul interimar să lanseze rapid un pachet legislativ de e-government, spre a limita posibilitatea abuzurilor legate de atribuirea contractelor publice. După demisia guvernului socialist al lui Plamen Oreşarski, Plevneliev l-a numit premier interimar pe specialistul în drept constituţional Gheorghi Bliznaşki, fost parlamentar din partea socialiştilor. Guvernul lui Bliznaşki va funcţiona până la alegerile anticipate din 5 octombrie.

    Alegerile anticipate urmează să aibă loc la 5 octombrie şi vor fi câştigate, conform sondajelor actuale de opinie, de GERB, partidul de centru-dreapta al fostului premier Boiko Borisov (foto), înlăturat de la putere de alegerile anticipate din primăvara lui 2013 care au urmat protestelor de stradă pe tema scumpirii energiei. GERB ar fi votat de 26% dintre alegătorii bulgari, urmat la mare distanţă de socialişti (15%) şi de Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi (7%).

    Boiko Borisov s-a prezentat constant ca un euroatlantist de dreapta, opus socialiştilor proruşi. Fost susţinător al South Stream, Borisov a declarat recent pentru Reuters că dacă va ajunge prim-ministru, Bulgaria va continua cu South Stream “numai în condiţiile aprobate de UE”. “Cât am fost eu premier, relaţia mea cu preşedintele Putin, care pe atunci era prim-ministru, a arătat că dacă spui un ‘nu’ argumentat, nu ai nicio problemă. Dar angajamentul nostru euroatlantic neclintit nu înseamnă că trebuie să rupem relaţiile cu Rusia”, a spus Borisov.

  • Gazoductul South Stream, o fantomă care bântuie Bulgaria

    Retragerea sprijinului din partea partidului minorităţii turceşti, Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi, a intervenit după ce premierul Plamen Oreşarski, un susţinător al proiectului de includere a Bulgariei în traseul gazoductului South Stream, a fost convins doar de presiunile UE şi ale SUA să oprească proiectul. În această săptămână însă, preşedintele bulgar Rosen Plevneliev a cerut din nou oprirea tuturor activităţilor legate de proiectul gazoductului South Stream până ce acesta va fi pus în acord cu legislaţia europeană.

    Apelul lui Plevneliev a venit după ştirile din presa bulgară despre pregătirile companiei de stat Bulgarian Energy Holding de a încheia cu firma rusească Gazprom un contract pentru un credit în valoare de 620 mil. euro care să finanţeze participarea Bulgariei la proiect, incluzând plăţile către Stroitransgaz, companie rusească aflată sub incidenţa sancţiunilor americane şi care fusese desemnată de guvernul Oreşarski să se ocupe de construcţia părţii bulgăreşti a gazoductului.

    Alegerile anticipate urmează să aibă loc la 5 octombrie şi vor fi câştigate, conform sondajelor actuale de opinie, de GERB, partidul de centru-dreapta al fostului premier Boiko Borisov (foto), înlăturat de la putere de alegerile anticipate din primăvara lui 2013 care au urmat protestelor de stradă pe tema scumpirii energiei. GERB ar fi votat de 26% dintre alegătorii bulgari, urmat la mare distanţă de socialişti (15%) şi de Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi (7%).

    Boiko Borisov s-a prezentat constant ca un euroatlantist de dreapta, opus socialiştilor proruşi. Fost susţinător al South Stream, Borisov a declarat recent pentru Reuters că dacă va ajunge prim-ministru, Bulgaria va continua cu South Stream “numai în condiţiile aprobate de UE”. “Cât am fost eu premier, relaţia mea cu preşedintele Putin, care pe atunci era prim-ministru, a arătat că dacă spui un ‘nu’ argumentat, nu ai nicio problemă. Dar angajamentul nostru euroatlantic neclintit nu înseamnă că trebuie să rupem relaţiile cu Rusia”, a spus Borisov.

    South Stream ar urma să lege Rusia şi Bulgaria prin Marea Neagră, continuând spre Grecia, Italia, Serbia, Ungaria, Slovenia şi Austria. Acţionarii South Stream sunt Gazprom (50%), grupul italian Eni (20%), grupul german Wintershall şi cel francez EDF (câte 15%), iar la sfârşitul lunii aprilie, Gazprom şi OMV au semnat un memorandum pentru construcţia tronsonului austriac al gazoductului, care ar urma să fie construit până în 2018.
     

  • Cât de repede poate să cadă un guvern. Azi: Bulgaria

    Comisia Europeană ceruse ţărilor participante la South Stream să renegocieze acordurile cu Rusia, afirmând că acestea încalcă legislaţia europeană a concurenţei (CE cerea, de pildă, ca gazoductul să nu transporte numai gaze ruseşti sau ca tarifele să nu fie stabilite de Gazprom, ci de un manager independent), iar în aprilie a anunţat că proiectul “nu e o prioritate pentru UE”.

    La sfârşitul lunii aprilie însă, fără nicio repercusiune negativă pentru Austria din partea CE, Gazprom şi OMV au semnat un memorandum pentru construcţia tronsonului austriac al gazoductului, care ar urma să fie gata în 2018.

    Guvernul bulgar a încercat şi el să meargă mai departe, motivând că abandonarea proiectului ar însemna pierderi de investiţii de milioane de euro şi pierderi de mii de locuri de muncă pentru economia bulgară, nemaivorbind de securitatea aprovizionării cu gaze. Astfel încât guvernul a modificat legea energiei, scoţând statutul gazoductului de sub incidenţa legislaţiei europene, iar în plus a desemnat un consorţiu condus de Stroitransgaz, companie rusească aflată sub incidenţa sancţiunilor americane, să se ocupe de construcţia părţii bulgăreşti.

    Atât ameninţarea cu o procedură de infringement de la Bruxelles, dar mai ales presiunile aceloraşi trei senatori americani, în frunte cu John McCain, care au vizitat Bucureştiul după ce au fost la Sofia, l-au convins însă pe premierul Plamen Oreşarski să se răzgândească şi să anunţe la 8 iunie că suspendă proiectul.

    South Stream ar urma să lege Rusia şi Bulgaria prin Marea Neagră, continuând spre Grecia, Italia, Serbia, Ungaria, Slovenia şi Austria. Acţionarii South Stream sunt Gazprom (50%), grupul italian Eni (20%), grupul german Wintershall şi cel francez EDF (câte 15%), iar la sfârşitul lunii aprilie, Gazprom şi OMV au semnat un memorandum pentru construcţia tronsonului austriac al gazoductului, care ar urma să fie construit până în 2018.

    Lucrurile nu s-au oprit însă aici: Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi, partidul minorităţii turce aflat în coaliţia guvernamentală alături de socialişti, a decis că o luptă contra UE nu are sens şi a cerut alegeri anticipate, alăturându-se astfel opoziţiei conduse de fostul premier de centru-dreapta Boiko Borisov. Socialiştii aveau oricum o poziţie fragilă din cauza incapacităţii de a scoate ţara din criză, reflectată în protestele masive de stradă de anul trecut şi în rezultatele slabe la europarlamentare.

    Potrivit unui sondaj Gallup International, citat de Novinite, 47% dintre cetăţeni cer demisia guvernului, faţă de 32% care susţin guvernul, iar alegerile anticipate ar fi câştigate de GERB (Cetăţenii pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei), partidul de centru-dreapta al fostului premiier Boiko Borisov.

    Şeful socialiştilor, Serghei Stanişev (foto), a acceptat în principiu ca guvernul să-şi dea demisia, iar preşedintele Rosen Plevneliev va convoca la 17 iunie echivalentul bulgăresc al CSAT, pentru a stabili data alegerilor – a doua rundă de anticipate consecutiv, după cele din mai 2013. Ministrul finanţelor, Petăr Ciobanov, a declarat că bugetul îşi poate permite cheltuieli de 25 mil. leva (12,8 mil. euro) pentru alegeri anticipate în cursul acestui an, faţă de 24 mil. leva pentru alegerile anticipate de anul trecut.

    Cu ocazia alegerilor ar putea avea loc şi unul sau mai multe referendumuri – unul pentru a stabili dacă bulgarii susţin introducerea votului obligatoriu, celălalt pentru a vedea dacă bulgarii susţin ridicarea interdicţiei fixate de actualul guvern în privinţa explorării şi a exploatării gazelor de şist. Socialitşii l-au acuzat pe Boiko Borisov că în cursul vizitei sale din SUA din această săptămână a promis oficialilor americani că dacă GERB va ajunge din nou la putere, va elimina această interdicţie.

    Între timp, agenţia de rating Standard & Poor’s a tăiat cu o treaptă ratingul Bulgariei, la BBB-, acuzând climatul politic instabil. “Ne aşteptăm ca peisajul politic să rămână volatil în următoarele luni, ceea ce nu va fi de natură să permită aplicarea unor reforme economice nepopulare”, arată agenţia. Pentru 2014, Banca Mondială prevede o creştere economică de 1,7% în Bulgaria.

  • România şi Bulgaria, probleme pe drumul spre Schengen

    Oficialii de la Sofia se aşteaptă şi ei la veşti proaste, după ce Consiliul Judiciar Suprem din Bulgaria a dat afară o judecătoare care exprimase critici la adresa politizării instituţiei de către oamenii actualului premier Boiko Borisov.

    Scandalul proaspăt reaprins între politic şi justiţie îl continuă pe cel din 2010, când au apărut într-un tabloid de la Sofia înregistrări telefonice, atribuite serviciilor secrete, cu Borisov cerând şefului vămii protecţie pentru un om de afaceri bănuit de afaceri necurate. Era vorba de Mihail Mihov, şeful Federaţiei de Baschet şi proprietarul a trei fabrici de bere, al unui hotel şi al unui lanţ de magazine. În martie 2011, Mihov a fost găsit mort într-o cameră de hotel.

    Borisov a confirmat în această săptămână, într-o întâlnire cu doi bloggeri bulgari, că înregistrările apărute în 2010 în presă erau autentice, adăugând că a fost solicitat de preşedintele de atunci al ţării, Gheorghi Părvanov, să intervină în favoarea lui Mihov pe lângă şeful vămilor. Aceasta a generat noi apeluri către procurorul general de a deschide investigaţii în privinţa abuzului de putere comis de Borisov şi Părvanov în cazul Mihov.

  • Bulgaria şi România vor adera la spaţiul Schengen în 2012, în două etape

    “Până la sfârşitul anului în curs trebuie găsită o soluţie care să asigure aderarea în 2012 a Bulgariei şi a României, conform planului consemnat în protocolul reuniunii la vârf a UE de la Bruxelles, la cererea expresă a lui Herman van Rompuy, preşedintele Consiliului European”, a spus Borisov, prezent la summitul european.

    Etapa din martie va însemna aderarea la spaţiul Schengen prin deschiderea graniţelor aeriene şi navale, iar cea din iulie va însemna şi deschiderea graniţelor terestre.

    “Bulgaria este cu siguranţă pregătită pentru aderarea la spaţiul Schengen, ca şi România, aşa încât niciunul dintre statele membre nu a ridicat nicio obiecţie”, a precizat premierul bulgar.

    Aderarea celor două ţări era planificată pentru primăvara lui 2011, însă Franţa şi Germania s-au opus, pe motiv că Bulgaria şi România trebuie să-şi rezolve problemele legate de corupţie şi crimă organizată. În septembrie, opozanţilor li s-au adăugat Finlanda şi Olanda.

  • Comisia Europeana are “ingrijorari” privind deficitul bugetar al Bulgariei

    Bulgaria devine astfel prima tara vizata de noul sistem de
    control al deficitelor bugetare in UE, dupa ce ministrii de finante
    europeni au convenit noi mecanisme de supraveghere a disciplinei
    fiscale a tarilor membre.

    “Am avut anumite ingrijorari privind performanta statistica a
    Bulgariei si avem in vedere sa trimitem in scurt timp o misiune de
    verificare la Sofia”, a declarat Olli Rehn. Purtatorul de cuvant al Comisiei, Amedeu
    Altafaj, a confirmat ca misiunea Eurostat va cerceta atat datele
    Institutului Bulgar de Statistica, cat si pe ale Ministerului de
    Finante, care va trebui sa explice cifrele si metodele de calcul
    folosite.

    Luni, la Luxemburg, ministrii de finante ai zonei euro
    (Eurogrupul) au decis ca proiectele anuale de buget ale fiecaruia
    dintre cele 27 de tari ale UE vor fi verificate de Comisia
    Europeana si de celelalte state membre, iar marti, ministrii de
    finante si ai economiei din UE (Ecofin) au completat planul cu
    decizia de a imputernici oficiul de statistica al Uniunii,
    Eurostat, cu atributii de control si audit al situatiei fiscale a
    tarilor membre.

    Ingrijorarile de la Bruxelles fata de Bulgaria n-au
    aparut peste noapte     si nici nu sunt un efect colateral al
    recentelor declaratii electorale ale Budapestei, cum ca guvernul
    ungar precedent ar fi cosmetizat cifrele bugetului. In aprilie,
    premierul de centru-dreapta Boiko Borisov anunta ca au avut loc
    erori si omisiuni intentionate la calculul deficitului din 2009, pe
    care le-a atribuit guvernarii socialiste (desi aceasta a iesit din
    scena la jumatatea anului, dupa alegerile din iunie castigate de
    formatiunea lui Borisov), asa incat Bulgaria rateaza obiectivul de
    aderare la euro din 2013. Conform noilor date publicate atunci,
    deficitul pe anul trecut n-a fost de 1,9% din PIB, ci de 3,7% din
    PIB.

    Ulterior, Eurostat a revizuit datele pentru Bulgaria, constatand
    ca de fapt nu e vorba nici de 3,7% din PIB, ci de 3,9%. La
    inceputul lui mai, Comisia a declansat procedura de deficit fiscal
    excesiv impotriva Bulgariei, pentru depasirea limitei de deficit de
    3% din PIB.

    Potrivit Novinite, Ministerul de Finante de la Sofia a
    comunicat marti ca “nu este nici surprins, nici ingrijorat” de
    anuntul privind misiunea de control a Eurostat si ca de fapt
    astepta misiunea inca din luna mai. Explicatia este ca, pentru un
    stat aflat sub incidenta procedurii de deficit excesiv, Eurostat
    instituie misiuni periodice de verificare, insa pana acum, conform
    autoritatilor bulgare, urmatoarea verificare n-ar fi avut loc “din
    cauza volumului mare de munca de la Eurostat”.

    “SA NU AJUNGEM CA ROMANIA”

    Pentru 2010, guvernul a ridicat in urma cu cateva saptamani
    tinta de deficit la 4,8% din PIB, dupa ce numai in
    primul trimestru, scaderea incasarilor la buget si cresterea
    cheltuielilor sociale au adancit deficitul la 2,4% din produsul
    intern brut estimat pentru anul in curs.

    Interesanta este reactia politica a unuia dintre liderii Coalitiei
    Albastre, grupare a fortelor de dreapta care a sustinut pana acum
    in parlament partidul premierului Borisov. Martin Dimitrov,
    copresedinte al Coalitiei, a cerut o reforma masiva a aparatului
    administrativ, cu scopul de a reduce cheltuielile astfel incat la
    anul sa se poata reveni la un deficit fiscal aproape de zero. “Nu
    ne putem permite o destabilizare in 2011; nu ne putem permite sa
    ajungem ca Romania”, a spus Dimitrov.

  • Premierul si presedintele bulgar se cearta pe un articol din The Economist

    Cearta a izbucnit dupa ce un articol aparut in The Economist
    sustinea ca avantul premierului Borisov de a lupta cu coruptia
    risca sa transforme tara intr-un stat politienesc, unde sub
    sloganul combaterii coruptiei, apreciat de popor, risca sa
    infloreasca o cultura a fricii si a rafuielii politice.

    Presedintele socialist Gheorghi
    Parvanov     a comentat sambata articolul, acuzand guvernul de
    centru-dreapta condus de Borisov ca sperie cetatenii de rand cu
    actiunile sale demonstrative anticoruptie si ca incearca sa
    promoveze legi care limiteaza libertatea presei, menite sa reduca
    la tacere vocile critice. In acest sens, presedintele a
    respins o lege     care reducea de la 9 la 5 numarul membrilor
    Consiliului pentru Media Electronice (echivalentul Consiliului
    National al Audiovizualului de la noi), pregatind terenul pentru a
    influenta intr-un sens favorabil puterii numirea sefilor
    televiziunii si ai radioului de stat.

    In replica, Boiko Borisov a
    declarat mai intai ca lui ii pasa doar de parerea persoanelor care
    conteaza, ca de pilda directorul CIA, Leon Panetta, care a apreciat
    eforturile anticoruptie ale guvernului, cu ocazia vizitei de
    miercuri la Sofia. Duminica, Borisov a adaugat ca a trimis scrisori
    conducerii institutiilor de presa, cerandu-le sa spuna “care dintre
    ele a fost supusa la presiuni politice in ultimele luni”. “Parvanov
    – nu-i spun presedinte, fiindca e nevrednic de un asemenea titlu –
    pur si simplu minte”, a afirmat premierul.


    The Economist     dadea exemplul unui procuror care a racnit
    insulte la un arestat (cazul fostului ministru al apararii, arestat
    in aprilie intr-un spital unde se trata) sau al fostului premier
    socialist Serghei Stanisev, aflat sub doua investigatii pe motiv ca
    a dosit o serie de documente secrete care i-ar fi incriminat pe
    niste mafioti vanati de actuala putere. Unele dintre aceste cazuri
    nici nu ajung la proces, insa rezultatul este cresterea de
    popularitate a unor membri ai puterii (ministrul de interne, durul
    Tvetan Tvetanov) si, pe de alta parte, paralizia unor structuri ale
    administratiei, de frica functionarilor de acolo de a nu fi luati
    la ochi si invinuiti de ceva. “Inainte, oamenii din administratie
    nu faceau nimic fara spaga. Acum pur si simplu nu mai fac nimic”,
    declarase pentru The Economist Ivan Krastev, directorul Centrului
    pentru Strategii Liberale, un institut de cercetare din Sofia.

    Revista britanica adauga ca pana acum, eforturile de a
    imbunatati felul cum functioneaza justitia in Bulgaria au fost in
    mare parte fara rezultat, intrucat arestarile spectaculoase nu sunt
    urmate si de procese care sa poata dovedi corect si transparent
    vinovatia arestatului. “Cand tribunalele sunt acuzate ca sunt prea
    lente, judecatorii raspund ca politia nu e in stare sa stranga
    dovezi. Dar cand a iesit la iveala ca un tip cu relatii inalte a
    fost in stare sa influenteze numirea unor judecatori, n-a urmat
    nici o investigatie si nici demisia celor implicati”, scrie The
    Economist. Cat priveste presa, rolul critic al acesteia e pus la
    indoiala, intrucat “cele mai multe dintre marile institutii de
    presa au actionariat tulbure, iar jurnalistii sunt vulnerabili la
    presiuni externe”.

    Borisov, actualul prim-ministru si sef al partidului GERB
    (Cetatenii pentru o Dezvoltare Europeana a Bulgariei), care i-a
    inlocuit la putere anul trecut pe socialisti, a fost politist,
    karatist si
    patron de agentie de bodyguarzi    , iar in anii ’80 s-ar fi
    ocupat, conform mai multor acuzatii care i-au fost aduse, de
    reprimarea etnicilor turci din tara, ca angajat al Oficiului pentru
    Securitate Nationala.

  • Romania si Bulgaria au inaugurat ferry-boat-ul Turnu Magurele – Nicopole, fabricat in ‘78

    Scrupulos, dar cu o emotie ce ii razbatea obrajii, tanarul
    politist i-a cercetat atent pe Boc si Borisov. “Poate ar trebui sa
    semnam o declaratie pe proprie raspundere ca suntem noi”, a glumit
    seful Executivului roman. Cei doi au inaugurat ieri linia de
    ferry-boat ce va lega, dupa ani de asteptare, malul romanesc de la
    Turnu Magurele, cu cel al bulgarilor,in punctul de la Nicopole.
    Ceremonia a inceput pe partea romaneasca, unde Emil Boc si-a
    asteptat omologul din Bulgaria flancat de cele mai cunoscute figuri
    din ultimele trei Cabinete care s-au perindat pe la Palatul
    Victoria – Elena Udrea si Radu Berceanu.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Victorie a la Basescu

    Primarul in functie al Sofiei, Boiko Borisov (centru-dreapta), a castigat din nou alegerile locale, dupa ce a obtinut 53,43 la suta dintre voturi din primul tur de scrutin. Fostul adjunct al guvernatorului bancii centrale si candidatul de dreapta, Martin Zaimov, s-a clasat pe cea de-a doua pozitie, cu 17,77 la suta dintre sufragii (67.454 de sufragii), in timp ce candidatul socialist Brigo Asparuhov a fost al treilea, cu 15,48 la suta dintre voturi (58.774 de sufragii). Borisov, fosta garda de corp a dictatorului comunist Todor Jivkov, a fost numit in 2001 in functia de secretar general in Ministerul de Interne, dupa ce fostul rege Simeon de Saxa-Coburg a castigat alegerile legislative.