Un atac aerian a şocat întreaga lume din cauza efectelor produse.
O catastrofă s-a produs, din greşeală, într-un alt loc faţă de obiectivul vizat şi au murit numeroase persoane nevinovate. “Poate fi considerată crimă de război”, a susţinut o instituţie internaţională.
Acest adevărat “război” al propagandei de la frontieră a izbucnit după ce Seulul a acuzat Phenianul că a plasat mine de teren de partea sud-coreeană a Zonei Demilitarizate, care au rănit grav doi militari sud-coreeni săptămâna trecută.
Ministerul a anunţat într-un comunicat că artileria sud-coreeană a bombardat locul de unde s-a tras din Coreea de Nord.
În cursul zilei de joi, agenţia de presă sud-coreeană Yonhap a informat, citând surse militare, că o unitate militară sud-coreeană aflată în zona vestică a graniţei intercoreene a fost bombardată de Coreea de Nord. Aceste informaţii nu au fost confirmate iniţial de Ministerul Apărării.
Potrivit AP, alte detalii nu erau disponibile imediat, dar se pare că nord-coreeni nu au răspuns ripostei sud-coreene.
Aproximativ 80 de locuitori din localitatea sud-coreeană în care a căzut obuzul nord-coreean – Yeoncheon – au fost evacuaţi în buncăre subterane, iar autorităţile au îndemnat alţi locuitori să părăsească zona, a declarat un oficial de la Yeoncheon, cerând protecţia anonimatului deoarece nu a fost autorizat să vorbească.
Oficialul din localitate citat de AP a declarat că nu s-au raportat persoane rănite sau pagube la Yeoncheon.
În oraşul vecin de frontieră Paju, autorităţile le-au cerut locuitorilor să rămână în case, potrivit unor oficiali.
Coreea de Nord a ameninţat anterior că va ataca difuzoarele sud-coreene care difuzează – pentru prima dată după 11 ani – mesaje de propagandă împotriva Phenianului peste linia de demarcaţie. Phenianul şi-a pornit, la rândul său, difuzoarele dinspre Coreea de Sud.
Acest adevărat “război” al propagandei de la frontieră a izbucnit după ce Seulul a acuzat Phenianul că a plasat mine de teren de partea sud-coreeană a Zonei Demilitarizate, care au rănit grav doi militari sud-coreeni săptămâna trecută.
Regimul stalinist nord-coreean este extrem de sensibil la orice critici la adresa Guvernului condus de către Kim Jong-un, a cărui familie se află la putere din 1948, când a înfiinţat Coreea de Nord.
Armata nord-coreeană a anunţat anterior, într-un comunicat, că mesajele difuzate reprezintă o declaraţie de război şi că, dacă nu sunt oprite imediat, este de temut o “acţiune a justiţiei militare în toate direcţiile”.
Preşedinta sud-coreeană Park Geun-hye a îndemnat Phenianul “să se trezească” din iluzia că-şi poate menţine Guvernul cu provocări şi ameninţări.
Puternica Comisie Naţională pentru Apărare de la Phenian a acuzat Seulul că a “fabricat” probe cu privire la minele terestre şi a solicitat dovezi video. În urma exploziilor minelor de teren, un militar sud-coreean a rămas fără ambele picioare, iar celălalt fără un picior.
Pe de altă parte, zeci de mii de soldaţi sud-coreeni şi americani au demarat luni un exerciţiu militar la scară largă, în cursul căruia simulează un atac din partea Coreei de Nord, care a condamnat deja manevrele comune drept o “declaraţie de război” şi a ameninţat cu o reacţie militară puternică.
Exerciţiul anual Ulchi Freedom, despre care Ministerul Apărării a precizat că va dura până la 28 august, este în mare parte simulat pe computer, dar tot implică participarea a 50.000 de soldaţi sud-coreeni şi a 3.000 de militari americani.
Manevrele simulează o invazie la scară largă din partea Coreei de Nord, iar Seulul şi Washingtonul insistă că sunt pur defensive.
Phenianul consideră însă Ulchi Freedom şi alte exerciţii anuale americano-coreene drept provocatoare şi a ameninţat cu “cea mai puternică reacţie militară”, dacă manevrele de anul acesta nu vor fi anulate.
“Astfel de exerciţii militare la scară largă sunt aproape o declaraţie de război”, a afirmat săptămâna trecută Comitetul pentru Reunificarea paşnică a Coreei.
Pentru a nu isi pune viata in pericol, cetatenii romani care se
afla pe teritoriul Republicii Yemen sunt sfatuiti sa evite zonele
publice, indeosebi cele unde au loc demonstratii de strada.
Cetatenii romani care se mai afla inca pe teritoriul yemenit sau
rudele acestora din Romania sunt sfatuiti sa se adreseze Directiei
Relatii Consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe si sa
isi anunte prezenta in regiune, comunicand coordonatele personale
pentru a putea fi contactati.
In acest sens, in cadrul Directiei Relatii Consulare a fost activat
Grupul de asistenta consulara de urgenta, pregatit sa acorde
sprijin tuturor cetatenilor romani care fac o solicitare de ajutor,
la telefon +40213196870, fax: +40213196869 sau e-mail
drco@mae.ro.
Intrucat Romania nu are o misiune diplomatica la Sanaa, cetatenii
romani care au nevoie de asistenta consulara de urgenta o pot
solicita oricarui stat din Uniunea Europeana a carui ambasada este
functionala in Yemen.
La Directia Relatii Consulare din cadrul MAE si-au inregistrat
prezenta pe teritoriul Republicii Yemen 52 de cetateni romani,
dintre care 13 au parasit deja teritoriul yemenit. Pentru a putea
acorda o asistenta consulara calificata, MAE incurajeaza cetatenii
romani care se mai afla in Yemen sa se inregistreze neintarziat,
comunicand coordonatele la Directia Relatii Consulare.
MAE “atrage atentia cetatenilor romani care ignora avertismentele
MAE si se deplaseaza in zone de risc ca o fac pe propria raspundere
si vor suporta consecintele unor astfel de calatorii, avand in
vedere ca posibilitatile de interventie ale misiunilor diplomatice
si oficiilor consulare in astfel de zone sunt reduse”.
Anuntul MAE intervine dupa ce Departamentul american de Stat
a retras o parte din personalul diplomatic de
la Sanaa, in conditiile in care in Yemen au loc confruntari
violente intre fortele loiale presedintelui actual, Ali Abdallah
Saleh, si membri de trib inarmati, soldate cu zeci de morti si de
raniti.
Saleh, aflat la putere de aproape 33 de ani si considerat un aliat
important al Washingtonului in lupta impotriva Al-Qaida, instalata
puternic in Yemen, a refuzat la 29 iunie sa semneze un plan de
iesire din criza propus de monarhiile arabe din Golful Persic.
Acest plan prevede formarea de catre opozanti a unui guvern de
reconciliere si demisia cel tarziu intr-o luna a lui Saleh, in
schimbul garantarii imunitatii pentru el si rudele sale, toate
acestea urmand sa se incheie cu alegeri prezidentiale organizate in
decurs de 60 de zile.
Presedintele american Barack Obama i-a cerut lui Saleh, fara
succes, sa demisioneze.
Confruntarile au escaladat incepand de vineri, cand fortele loiale
lui Saleh au bombardat casa unuia dintre liderii tribali opozanti,
un politician si om de afaceri influent din familia Ahmar. Ca
riposta, complexul rezidential al lui Saleh a fost bombardat si a
fost lovita inclusiv moscheea unde se ruga Saleh, incident soldat
cu moartea unor membri ai grupului presedintelui si a imamului
moscheii. O parte dintre demnitarii regimului Saleh s-au refugiat
deja in Arabia Saudita. Ulterior, Saleh a plecat si el in Arabia
Saudita, sub motivul oficial ca trebuie sa primeasca ingrijiri
medicale in urma ranilor suferite din cauza bombardamentului.
Oficialii libieni i-au dus pe jurnalistii Reuters la casa lovita
de bombe a fiului lui Gaddafi, Saif Al-Arab (a nu se confunda cu
Saif Al-Islam, al doilea fiu din cei sase ai presedintelui libian).
Acoperisul casei a fost distrus, peretii partial distrusi, iar
cladirea pare lovita de cel putin trei rachete.
Dupa relatarile oficiale, Muammar Gaddafi si sotia sa s-ar fi
aflat sambata in casa lui Saif cand aceasta a fost lovita de o
racheta lansata de un avion NATO. Spre deosebire de tanarul Gaddafi
si de cei trei copii ai sai, Muammar Gaddafi si sotia lui ar fi
scapat insa teferi. “A fost o operatiune directa de asasinare a
presedintelui tarii. Asta e legea junglei”, a declarat Mussa
Ibrahim, un purtator de cuvant al guvernului.
Stirea este de natura sa alimenteze criticile tot mai raspandite la
adresa NATO, acuzat ca depaseste limitele de actiune fixate de
rezolutia Consiliului de Securitate al ONU, care autoriza Alianta
Nord-Atlantica sa-i protejeze pe civili, nu sa-i ucida.
Postul TV Al-Jazeera a transmis insa ca exista dubii asupra
veridicitatii stirii, care ar putea fi foar un zvon menit sa
contribuie la razboiul psihologic din jurul lui Gaddafi, mai ales
ca nu a aparut confirmarea oficiala de la NATO ca Saif Al-Arab
Gaddafi ar fi fost ucis.
Charles Bouchard, comandantul misiunii NATO, a declarat ca
rachetele aliate nu l-au vizat pe liderul libian si a declarat cele
patru decese drept “neconfirmate”. O sursa a Aliantei a declarat
pentru New York Times ca oficialii NATO nu stiau ca Gaddafi sau
membrii familiei lui se aflau in casa atunci cand au ordonat
lansarea bombardamentului.