BusinessMagazin

Tag: bologa

  • Şeful DNA, ales pentru prima dată în conducerea unei organizaţii internaţionale anticorupţie

    Adunarea Generală a Asociaţiei Internaţionale a Autorităţilor Anticorupţie (IAACA) a votat, miercuri, componenţa noului Comitet Executiv, care este forul de conducere al asociaţiei, cu un mandat de trei ani de la data alegerii.

    În calitate de procuror şef al DNA, Crin-Nicu Bologa a fost ales membru al Comitetului Executiv, ca reprezentant al unuia din cele cinci grupuri regionale, şi anume grupul statelor din Europa de Est.

    „Este o onoare pentru mine şi pentru DNA să pot contribui cu expertiza şi experienţa profesională acumulată de instituţie în cei aproape 20 de ani de activitate la întărirea luptei împotriva corupţiei, care constituie unul dintre obiectivele IAACA”, a spus Bologa în mesajul adresat adunării generale.

    Este prima oară când un reprezentant al unei instituţii din România a fost nominalizat şi ales în poziţia de membru al Comitetului Executiv al acestei asociaţii.

    IAACA a fost înfiinţată în anul 2006 şi reuneşte autorităţi anticorupţie din peste 140 de ţări şi regiuni din întreaga lume. Scopurile principale ale asociaţiei sunt promovarea implementării efective a prevederilor Convenţiei Naţiunilor Unite Împotriva Corupţiei (UNCAC), cunoscută drept Convenţia de la Merida, şi sprijinirea autorităţilor anticorupţie în activităţile specifice de prevenire şi combatere a fenomenului corupţiei.

  • Crin Bologa, despre SIIJ: Trebuie desfiinţată în totalitate. Degeaba vopsim, revopsim

    „Degeaba desfiinţăm, vopsim, revopsim, pentru că ni se va bloca accesul la fondurile europene”, spune Crin Bologa, la RFI, depre intenţia coaliţiei de a desfiinţa şi apoi reînfiinţa sub altă denumire SIIJ.

    Crin Bologa explică ce înseamnă pentru el faptul că Secţia Specială nu a fost încă desfiinţată.

    „Înseamnă că cetăţenii români, inclusiv eu, dvs. şi toţi ceilalţi vom fi umiliţi în continuare la graniţe, vom fi supuşi controlului, vom aştepta ore întregi, pentru că nu vom intra în Spaţiul Schengen şi din această cauză a nedesfiinţării acestei secţii. Or această desfiinţare nu trebuie să fie un scop în sine. Ea trebuie desfiinţată pentru că este absolut ineficientă. Combaterea corupţiei în sistemul judiciar nu mai există. Corupţia în sistemul judiciar, aşa redusă cum este, este o corupţie de nivel înalt. Pentru a îndeplini obiectivul numărul trei din MCV şi anume continuarea luptei împotriva marii corupţii, trebuie luptat cu acest fenomen şi în sistemul judiciar. Dacă această secţie nu dispare şi dacă competenţa nu va reveni la DNA, această luptă nu va continua, astfel încât noi nu vom îndeplini aceste obiective. Şi în ultimul raport MCV şi în penultimul s-a constatat că DNA continuă anchetele la nivel înalt, dar cu o excepţie, mediul judiciar. Deci dacă această secţie nu va dispărea şi dacă competenţa nu va reveni în ceea ce priveşte faptele de corupţie la DNA, corupţia din mediul judiciar va afecta foarte grav drepturile şi interesele cetăţenilor care intră în contact cu justiţia”, spune procurorul şef DNA.

    Solicitat să comenteze acuzaţia potrivit căreia DNA ar fi folosit în trecut dosarele cu magistraţi pentru a-i timora sau şantaja pe aceştia, şeful Direcţiei Naţionale Anticorupţie a răspuns: „S-a afirmat şi nu s-a dovedit absolut nimic. N-am văzut un judecător de la secţiile penale, care au judecat cauze de la DNA, să iasă public şi să declare că a fost timorat sau şantajat. Aceste afirmaţii au venit din partea sistemului politic, dar şi din partea sistemului judiciar şi din partea unor judecători care nu lucrează în penal”.

    Întrebat dacă Secţia Specială ar trebui desfiinţată complet sau desfiinţată şi apoi reînfiinţată sub altă denumire, aşa cum vrea coaliţia PSD-PNL-UDMR, şeful DNA a afirmat: „Noi ca stat nu vom putea păcăli partenerii europeni. Dacă noi ca stat nu îndeplinim obligaţiile pe care singuri ni le-am asumat, atunci degeaba desfiinţăm, vopsim, revopsim, pentru că ni se va bloca accesul la fondurile europene (…). Acest SIIJ trebuie desfiinţat în totalitate şi competenţa trebuie să revină partajat, aşa cum era înainte, Parchet General-DNA-parchetele curţilor de apel şi DIICOT”.​

     

  • Şeful DNA: Ne afectează faptul că legile justiţiei nu au fost corectate. DNA, supusă unor atacuri

    Procurorul şef al DNA, Crin Bologa a spus, într-un interviu la RFI, că că lupta anticorupţie există, chiar dacă nu se prea vede şi pune acest lucru pe seama limitărilor legislative pe care le are DNA-ul. Şeful instituţiei mai afirmă că a reuşit să redea curajul procurorilor, după modificarea legilor justiţiei de acum câţiva ani.

    Întrebat cu ocazia Zilei Internaţionale împotriva Corupţiei de ce este atât de timidă revigorarea DNA după modificarea legilor justiţiei, Crin Bologa a spus că instituţia a fost supusă unor atacuri.

    „În perioada 2017-2019, DNA a fost supusă unor atacuri atât mediatice, cât şi din partea celorlalte puteri ale statului. Începând cu anul 2020, când am fost numit procuror şef al Direcţiei, am încercat să redau curajul procurorilor şi celorlalte categorii de personal din DNA, să venim cu un echilibru în activitatea noastră, astfel încât să începem şi să continuăm anchete profesioniste în lupta de combatere a corupţiei la nivel înalt şi mediu. Eu cred că am reuşit acest lucru. Aşa cum aţi precizat, nu se prea vede lupta anticorupţie, dar există. Un observator atent, dacă se uită pe site-ul DNA, o să vadă în fiecare zi un comunicat sau mai multe, care se referă la anchete de-ale noastre finalizate sau care au debutat. Deci munca procurorilor DNA continuă, numai că nu se mai vede, având în vedere limitările pe care noi le avem într-o comunicare publică. Persoanele arestate, de exemplu, aflate în custodia DNA, nu mai sunt expuse public, pentru că suntem obligaţi să procedăm astfel, pentru a nu le încălca prezumţia de nevinovăţie. De asemenea, urmărirea penală este o fază nepublică a procesului penal şi avem cel puţin două limitări în comunicarea publică şi anume prezumţia de nevinovăţie, dar şi afectarea urmăririi penale a procurorilor”, a spus Crin Bologa.

    Şeful DNA precizează că activitatea DNA este afectată de faptul că legile justiţiei încă nu au fost corectate.

    „Ne afectează foarte mult. Noi ne străduim, dar aceste legi ale justiţiei, la care se adaugă unele decizii ale CCR, iar legislaţia nu a fost pusă de acord cu aceste decizii ale CCR, afectează atât competenţa DNA, am pierdut foarte multă competenţă în ultimii ani, a fost de exemplu dezincriminat parţial abuzul în serviciu, total tentativa la abuz în serviciu, am pierdut foarte multe probe prin declararea ca neconstituţional a articolului de lege care permitea ca parchetele să facă interceptări cu sprijinul tehnic al serviciilor de informaţii. De asemenea, tot prin modificarea legilor justiţiei, noi am pierdut procedura şi posibilitatea de a ne selecta procurorii. Dacă în cazul DIICOT-ului, o altă structură specializată, DIICOT-ul îşi alege procurorii, printr-o procedură pe care o organizează, noi am pierdut această posibilitate, procedura revenind în prezent CSM. De asemenea, dacă în 2018, procurorii care doreau să vină la DNA era necesar să aibă o vechime de şase ani în funcţia de procuror sau judecător, acum, după o ultimă decizie a CCR, această vechime se ridică la 12 ani, ceea ce reduce foarte mult bazinul de selecţie. Deci modificarea acestor legi ale justiţiei este esenţială pentru continuarea luptei împotriva corupţiei la nivel înalt şi mediu”, mai spune Bologa.

    Întrebat care e riscul cel mai mare dacă legile justiţiei nu vor fi corectate, Crin Bologa a răspuns: „Riscul este ca lupta împotriva corupţiei să nu aibă forţa pe care ar trebui s-o aibă în continuare, riscul este ca noi să continuăm să funcţionăm cu procurori care ocupă schema în proporţie de 70%, în condiţiile în care până în anul 2018 schema de personal-procurori a Direcţiei era ocupată în procent de peste 90%. Dar noi ne vom face treaba şi o să vedeţi şi la sfârşitul anului, când o să dăm publicităţii raportul de activitate, că rezultatele sunt foarte bune în acest an, în comparaţie cu anii trecuţi”.