BusinessMagazin

Tag: BOKO HARAM

  • Boko Haram îşi schimbă denumirea în Provincia Africa de Vest a Statului Islamic

    Liderul grupării, Abubakar Shekau, a jurat credinţă Statului Islamic luna trecută, dar organizaţia a continuat să opereze sub numele său oficial de Jama’atu Ahlis Sunna Lidda’awati wal-Jihad, denumirea arabă pentru Oameni angajaţi în propagarea învăţăturilor profetului şi a jihadului. Boko Haram, denumirea care înseamnă “Educaţia occidentală este interzisă”, a fost folosită de la formarea grupării în 2002, când acesta era principalul ei scop.

    Dar, în prezent, materialele de propagandă folosite de conturile afiliate SI pe reţelele de socializare au renunţat la ambele denumiri în schimbul ISWAP. Consolidarea legăturilor cu SI ar putea avea un impact semnificativ asupra progresului militar al Boko Haram, potrivit BBC Africa.

    Gruparea, formată din 15.000 de membri potrivit estimărilor Amnesty International, a suferit pierderi repetate în ultimele săptămâni dar a ripostat sâmbătă, vizând o tabără a armatei din Niger de pe o insulă de pe Lacul Ciad. Nigerul face parte din coaliţia regională care, alături de Ciad, Camerun, Benin şi Nigeria, este creditată cu reluarea controlului asupra unor teritorii cucerite de Boko Haram.

  • Amnesty International: Gruparea Boko Haram a răpit cel puţin 2.000 de femei şi fete de la începutul lui 2014

    Răpirea celor 219 eleve din Chibok, o localitate din statul nigerian Borno, la 14 aprilie 2014, a atras atenţia lumii întregi asupra brutalităţii acestei grupări extremiste.

    Organizaţia pentru drepturile omului a precizat că a documentat 38 de cazuri de răpiri comise de islamişti, bazându-se pe mărturiile a zeci de martori şi ale unor femei şi fete care au reuşit să scape.

    “Este dificil să estimăm câte persoane au fost răpite de Boko Haram”, a precizat Amnesty în raportul său, cu titlul “Treaba noastră este să împuşcăm, să măcelărim şi să ucidem: Regimul de teroare al Boko Haram”.

    “Numărul femeilor şi fetelor răpite este probabil mai mare de 2.000”, continuă raportul organizaţiei.

    Referitor la fetele din Chibok, Amnesty a citat o sursă militară conform căreia acestea au fost împărţite în trei sau patru grupuri şi ţinute în diferite tabere ale Boko Haram. Unele s-ar afla în pădurea Sambisa, din statul Borno, altele în zona lacului Ciad, în munţii Gorsi din Camerun, iar aproximativ 70 de fete ar fi în Ciad.

    Armata nigeriană a afirmat anterior că ştia unde se află fetele, dar a exclus o operaţiune de eliberare pentru că ar fi fost prea periculoasă.

    Cele 219 adolescente nu au mai fost văzute de când Boko Haram a publicat un mesaj video, în mai 2014, în care aproximativ 100 dintre aceste fete purtau haine musulmane şi recitau versete din Coran. Liderul Boko Haram Abubakar Shekau a precizat că toate adolescentele s-au convertit la islam şi s-au căsătorit.

    Rapoartele Amnesty oferă noi detalii despre răpirile în masă comise de Boko Haram, precum şi despre recrutarea forţată a băieţilor şi bărbaţilor.

    Mai multe fete şi femei care au reuşit să scape au povestit că au fost ţinute în condiţii atroce, inclusiv în închisori supraaglomerate, fiind violate şi forţate să gătească şi să se căsătorească cu luptători islamişti.

    Altele au povestit că au fost învăţate să tragă cu arma şi să fabrice bombe, iar una a declarat că a fost trimisă la operaţiuni, inclusiv în propriul sat.

    Amnesty, care vrea ca gruparea Boko Haram să fie investigată pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii, estimează că peste 4.000 de persoane au fost ucise în 2014. Cel puţin 1.500 de civili au murit în primele trei luni ale acestui an, a adăugat organizaţia pentru drepturile omului.

  • Boko Haram revendică atacul din Baga, în timp ce vecinii Nigeriei se simt ameninţaţi

    “Am ucis populaţia din Baga. I-am ucis, aşa cum ne-a cerut Dumnezeul nostru să o facem în Cartea Sa”, declară şeful Boko Haram, Abubakar Shekau, într-o înregistrare video de 35 de minute, publicată pe YouTube.

    Această revendicare nu este o surpriză, fiind strânse numeroase mărturii cu privire la atrocităţile comise de combatanţii Boko Haram în cursul acestei ofensive.

    Atacul de la începutul lui ianuarie împotriva acestui oraş din nord-estul Nigeriei şi a mai multor localităţi din jurul Lacului Ciad este “cel mai mare şi mai distructiv” din cei şase ani de insurecţie a Boko Haram şi s-a soldat cu “sute de morţi” sau chiar mai mulţi, potrivit Amnesty International.

    Procuroarea Curţii Penale Internaţionale (CPI), Fatou Bensouda, a anunţat marţi că serviciile sale “strâng informaţii” despre atac.

    Nu există indicii despre data sau locul înregistrării video a Boko Haram, care a fost difuzată în timp ce Nigeria şi vecinii săi au discutat marţi la Niamey despre mijloacele de a-şi uni forţele împotriva islamiştilor.

    Treisprezece ţări africane sau din afara acestui continent participă la reuniune în capitala Nigerului.

    În cursul reuniunii, Nigeria şi-a manifestat nemulţumirea după retragerea contingentelor Nigerului şi Ciadului înainte de sângeroasa ofensivă de la Baga.

    Membrii Boko Haram au ocupat astfel baza forţei regionale formate pentru a lupta împotriva lor, în timp ce Ciadul şi Nigerul şi-au retras militarii.

    “Constat cu consternare retragerea contingentelor militare ale Ciadului şi Nigerului fără o consultare prealabilă”, a declarat ambasadorul Nigeriei în Niger, Aliou Issa Sokoto. “Aşa cum am descoperit spre enorma noastră dezamăgire, această retragere a fost urmată de un atac enorm al Boko Haram împotriva bazei operaţionale” a forţei regionale, a adăugat el.

    În mai multe rânduri în ultimele luni, ţările vecine cu Nigeria au criticat alegerea oraşului Baga, situat în mijlocul bastionului Boko Haram, ca bază pentru dislocarea forţei regionale. Ele au deplâns şi lipsa de combativitate a armatei nigeriene şi dezertările în masă în faţa islamiştilor din Boko Haram.

    O cooperare militară a fost semnată la sfârşitul lui 2014 între ţările membre ale Comisiei bazinului Lacului Ciad (Camerun, Niger, Nigeria şi Ciad). Dar forţa regională, formată din 700 de militari proveniţi din cele patru ţări, precum şi din Benin, are dificultăţi în a se materializa.

    Reuniunea din capitala Nigerului aspiră să corecteze această tendinţă, în timp ce Boko Haram a preluat controlul unor teritorii extinse din nord-estul Nigeriei şi şi-a multiplicat incursiunile în Camerun.

    Creşterea puterii Boko Haram traduce “lentoarea şi incapacitatea noastră de a răspunde ferm”, a remarcat ministrul nigerian al Afacerilor Externe, Mohamed Bazoum, adăugând că “securitatea în Nigeria şi în bazinul Lacului Ciad s-a deteriorat considerabil”.

    Insurecţia Boko Haram a provocat peste 13.000 de morţi în Nigeria şi 1,5 milioane de strămutări de la începutul său, în 2009.

    Foarte ofensiv, preşedintele Ciadului Idriss Deby, a cărui armată se află în zonă, şi-a afişat clar dorinţa de a prelua controlul oraşului Baga.

    Angajamentul Ciadului în acest conflict a fost calificat de Niger drept “evoluţia pozitivă cea mai semnificativă” în lupta desfăşurată până în prezent împotriva islamiştilor nigerieni.

    Decizia Ciadului este “în totalitate legitimă”, “ar trebui să existe reacţii pe teren”, “reacţii naturale, de legitimă apărare”, a apreciat Hiroute Guebre Sellassie, trimisul special al Naţiunilor Unite pentru Sahel, marţi, la Dakar.

    “Lucrurile presează, nu se mai poate aştepta punerea în funcţiune formală a unei forţe regionale”, analizează ea.

    Pe teren, confruntări violente au avut loc marţi între armata cameruneză şi combatanţii Boko Haram, care au atacat localitatea Bonderi, în regiunea Nordul Extrem, de la frontiera cu Nigeria. “Luptele sunt foarte dure”, a declarat în cursul serii o sursă din cadrul serviciilor de securitate.

    Un alt atac a avut loc în regiune duminică, în cursul căruia câteva zeci de persoane au fost răpite. Circa 20 de persoane au fost eliberate după o operaţiune a armatei cameruneze.