Este director general şi preşedinte al Directoratului CEC Bank, a treia bancă din piaţă după active. De-a lungul timpului, a ocupat mai multe poziţii de management în cadrul mai multor instituţii financiare, printre care Garanti Bank, Patria Bank, Volksbank România şi BRD.
În primăvara acestui an, a primit al doilea mandat de preşedinte al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), după ce în mai 2021 a fost ales pentru prima oară preşedinte al bancherilor.
♦ Creditarea se poate revigora mai mult în perspectivă, având în vedere scăderea dobânzilor în contextul temperării inflaţiei ♦ În prima parte a anului segmentul creditelor retail s-a revitalizat, tras în sus de creditul de consum, în timp ce pe piaţa corporate a prevalat prudenţa ♦ Sistemul bancar se află într-una din cele mai bune perioade, cu majoritatea indicatorilor pe verde în ceea ce priveşte solvabilitatea, lichiditatea, calitatea activelor, profitabilitatea ♦ În T1/2024 activele sistemului bancar au atins un nou maxim, de peste 822 mld. lei, în timp ce solvabilitatea a ajuns sub 23%, raportul credite/depozite a coborât spre 66%, iar rata NPL a fost doar 2,4% în martie 2024. Profitul a depăşit 3,7 mld. lei în T1/2024, fiind în creştere cu 10%, iar rentabilitatea activelor a trecut de 1,8% ♦ Băncile au capacitatea de a finanţa economia, atât din perspectiva capitalului, cât şi a lichidităţii.
Anul 2024 a adus o inflaţie în scădere şi începutul relaxării monetare mult- aşteptată de toată lumea. Iar ajustarea dobânzilor ar urma să meargă mai departe, astfel că în perspectivă putem să vedem dobânzi mai mici la credite, rate mai mici, ceea ce va da un impuls creditării şi economiei.
După ce inflaţia şi-a accelerat scăderea sub prognoză, economia a crescut mai puţin decât s-a anticipat în primul trimestru din acest an, iar avansul anual al creditului privat a rămas anemic, sub 6%, BNR a decis în sfârşit în vară să dea startul relaxării monetare, tăind dobânda-cheie la 6,75%, de la nivelul de 7% unde staţionase timp de un an şi jumătate.
Această relaxare monetară vine la distanţă de aproape trei ani de când saltul inflaţiei impusese începerea înăspririi politicii monetare, în toamna anului 2021, când BNR a urcat dobânda de la minimul istoric de 1,25% până la 1,50%, iar apoi la 1,75%. În anul 2022 BNR a mai majorat dobânda-cheie de încă opt ori, până la 6,75%, iar la început de 2023 a mai fost o creştere, până la 7%. Practic, ciclul de înăsprire a politicii monetare din ultimii trei ani a inclus 11 majorări ale dobânzii-cheie, care au venit în tandem cu explozia inflaţiei.
Dacă în urmă cu un deceniu inflaţia era în jurul a 1%, în anul 2022 a urcat la două cifre, spre 17%, pentru ca apoi să coboare spre 6% în 2023 şi spre 5% în prima parte a anului 2024. În acest interval, rata-cheie a coborât de la 4% în 2013 la minimul istoric de 1,25% în 2021 şi apoi a urcat treptat până la 7% în 2023, pentru ca în vara acestui an să coboare la 6,75%.
Cu ajutorul dobânzilor mai mari băncile centrale temperează inflaţia, dar nivelurile ridicate ale dobânzilor înseamnă şi credit mai scump, consum încetinit şi frânare a creşterii economice.
De altfel, vedem că în anul 2023 creditarea a frânat, crescând cu un ritm mediu de circa 7%, la jumătate faţă de viteza din 2022, în timp ce şi economia a încetinit, creşterea PIB fiind de doar 2,1%, faţă de 4,1% în 2022. Şi în T1/2024 creditarea şi economia au mers cu frâna trasă. Astfel, scăderea dobânzilor a devenit tot mai necesară.
După ce în T1/2024 creşterea economică a fost „sub aşteptări“, pentru T2/2024 BNR spune că datele indică o „creştere semnificativă a economiei“ în termeni trimestriali, mai solidă decât aşteptările, implicând o creştere notabilă a avansului PIB faţă de T2/2023. Iar dobânzile mai mici vor aduce un impuls suplimentar creditării şi economiei.
În următoarele luni, rata anuală a inflaţiei va continua să scadă pe o traiectorie „semnificativ mai joasă“ decât cea estimată anterior, după cum indică evaluările specialiştilor din BNR. Însă, nu lipsesc nici atenţionările cu privire la incertitudini şi riscuri pentru inflaţie în viitor venind dinspre fiscalitate şi creşterea salariilor şi pensiilor, dar şi din sfera energiei electrice, gazelor naturale sau cotaţiei ţiţeiului. Iar una dintre problemele României este accentuarea dezechilibrelor macroeconomice, deficitele şi datoria publică crescând substanţial faţă de situaţia din urmă cu un deceniu.
În condiţiile în care persistă incertitudinile macroeconomice şi geopolitice, se impune atât susţinerea redresării economiei (inclusiv prin revigorarea creditării), cât şi ajustarea deficitelor bugetare şi de cont curent, care pot deveni în caz contrar vulnerabilităţi importante.
În ceea ce priveşte sistemul bancar, probabil va rămâne performant, solvabil, lichid, cu un profit consistent şi în 2024, cu o revigorare a creditării, iar consolidarea, restructurarea şi digitalizarea pot merge mai departe, după cum anticipează bancherii.
În planul creditării, în prima parte a anului segmentul creditelor retail s-a revitalizat, tras în sus de creditul de consum, în timp ce piaţa corporate a decelerat de la începutul anului.
Bogdan Neacşu, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB) şi preşedintele executiv al CEC Bank, se aşteaptă ca sistemul bancar să continue ritmul de creştere, să se îmbunătăţească activitatea de creditare.
El consideră că există un nivel de conservatorism privind creditarea în România, care vine şi dinspre economia reală, mai exact din rândul cererii, companiile fiind mult mai precaute, prudente, dar nici băncile nu pot să îşi asume să arunce cu banii în direcţia unor businessuri care nu au rezilienţă financiară sau un viitor.
„Conservatorismul îl întâlnim şi la nivelul clienţilor. Clienţii sunt mult mai precauţi – mă refer aici la persoane juridice, companii -, sunt mult mai precauţi, prudenţi în momentul în care iau decizia să investească într-un proiect sau să se împrumute pentru a realiza un proiect. Nu mai văd antreprenori care să se aventureze şi să dezvolte o afacere fără să citească mai mult, fără să se documenteze mai mult sau să aibă o previziune în faţă. Conservatorismul acesta vine cumva şi din ceea ce se întâmplă în economia reală, în rândul cererii de credite. Nu putem să aruncăm cu banii pe fereastră sau să creăm în mod voit businessuri care nu au rezilienţă financiară sau un viitor“, a spus şeful bancherilor în cadrul ZF Bankers Summit 2024.
În timp ce precauţia a fost la cote ridicate în rândul companiilor în ceea ce priveşte creditarea, zona finanţării persoanelor fizice a început mult mai dinamic anul 2024 decât în 2023, adaugă el. „Observăm că în cazul persoanelor fizice, acest început de an a fost mult mai dinamic decât perioada anului anterior. Probabil şi din cauză că salariile au cunoscut o oarecare creştere raportat la anul trecut.„ El a atenţionat totuşi că zona de consum s-a revigorat destul de mult în ultimele două luni, ceea ce ar putea pune din nou presiune pe inflaţie.
Şeful bancherilor din ARB se declară optimist pentru partea a doua a acestui an, luând în calcul şi scăderea dobânzilor pe fondul ajustării inflaţiei. „Suntem şi foarte atenţi la ce se întâmplă în economie, cum inflaţia reuşeşte să înregistreze niveluri mai scăzute. Ne aşteptăm în a doua parte a acestui an ca dobânzile să cunoască măcar o scădere lentă. Trebuie să fim foarte atenţi la partea de consum pentru că s-a revigorat destul de mult în ultimele două luni, lucru care poate să pună presiune pe inflaţie. Trebuie să fim atenţi la ce se întâmplă în regiune pentru că alegerile nu s-au terminat. Trebuie să fim atenţi la politicile fiscale şi să încercăm să ne implicăm activ în relaţia aceasta între noi ca reprezentanţi ai sistemului bancar şi guvern, decidenţii politici„.
Cât despre nivelul mai mare al depozitelor la companii comparativ cu creditele, Bogdan Neacşu a explicat că fie nu există suficiente proiecte de investiţii, fie firmele aşteaptă noi oportunităţi.
Referindu-se la profitabilitatea sistemului bancar, şeful ARB a spus că profiturile care au fost făcute în România în sistemul bancar au rămas într-o foarte mare măsură la nivelul băncilor locale, chiar dacă au mai existat cazuri de retragere de dividende, lucru absolut firesc.
Florian Neagu, director general adjunct al direcţiei de stabilitate financiară din BNR susţine că sănătatea sectorului bancar din România a continuat să se consolideze şi, pentru toţi indicatorii principali după care se evaluează sănătatea financiară a unui sector bancar, noi suntem cu valorile în zona verde, atât în ceea ce priveşte solvabilitatea, lichiditatea, calitatea activelor, cât şi profitabilitatea.
Cu toate acestea, el recomandă să existe o pregătire, şi la nivelul sectorului real, pentru a face faţă unor eventuale evoluţii nefavorabile. „Sectorul bancar are şi un grad bun de acoperire a pierderilor aşteptate cu provizioane, are şi un grad bun de acoperire a pierderilor neaşteptate cu capitaluri şi ne-am aştepta să vedem o pregătire rezonabilă şi din partea sectorului real. De exemplu, a folosi perioadele bune care s-au manifestat în anii anteriori pentru a-ţi consolida solvabilitatea firmelor. Primul meu mesaj ar fi de prudenţă. Doar dacă ne uităm la principalele riscuri care sunt în prezent atât în România, cât şi pe plan internaţional, conflicte geopolitice importante, un război la graniţa României în desfăşurare, dezechilibrele macroeconomice rămân importante. El a amintit că avem o mare vulnerabilitate în economie, o pondere foarte mare de companii subcapitalizate şi aşteptările ar fi fost ca în anii anteriori, când profiturile au fost semnificative în economia reală, să vedem o parte din aceste profituri capitalizate.
Privind retrospectiv, în anul 2023 bankingul românesc a fost caracterizat de profit record, active ajunse la vârfuri istorice, stabilitate a dobânzilor, odată cu scăderea inflaţiei, solvabilitate şi lichiditate la cote ridicate, continuarea creditării, accelerarea consolidării şi restructurării băncilor, cu tranzacţii surpriză de M&A, impozitul suplimentar pe cifra de afaceri a băncilor, continuarea digitalizării şi nivelul scăzut al ratei NPL.
Practic, anul 2023 s-ar putea delimita ca cel mai bun an din istoria României pentru instituţiile de credit, cu maxime istorice pe mai multe paliere, în condiţiile în care băncile au reuşit să se replieze destul de rapid, acomodându-se la noua realitate, după perioada lungă de stabilitate macroeconomică şi dobânzi mici din ultimul deceniu.
În anul 2023, ascensiunea puternică a veniturilor băncilor, în contextul dobânzilor mari, şi continuarea creditării au ajutat sistemul bancar românesc format din 32 de bănci să obţină un profit net record de aproape 14 mld. lei, depăşind recordul precedent din 2022, de peste 10 mld. lei. Acesta a fost cel mai bun câştig anual pentru bănci, un profit istoric. Comparativ, la final de 2013, băncile raportau un profit modest, după ce în 2012 marcaseră o pierdere de -2 mld. lei.
Activele băncilor din România au avut o ascensiune aproape neîntreruptă de la an la an, dublându-se în ultimul deceniu, la un record de peste 800 mld. lei. Dacă în 2013 existau pe piaţa financiară autohtonă 40 de bănci cu active totale de circa 360 mld. lei, la finalul anului 2023 cele 32 de instituţii de credit existente raportau active cumulate record de 803 mld. lei.
În ultimul deceniu, economia şi creditarea au fost pe un trend preponderent ascendent, într-un mediu de dobânzi care au coborât la minime istorice până în 2020/2021, pentru ca apoi să revină pe creştere, iar din 2024 să scadă iar. Dar viteza economiei a depăşit viteza creditării, PIB-ul crescând mai repede decât stocul creditului privat. Astfel, creşterea economiei a fost susţinută de resursele populaţiei şi companiilor, şi într-o mai mică măsură de creditare. De altfel, România a ajuns la coada clasamentului european al intermedierii financiare, având cele mai scăzute ponderii în PIB ale activelor şi creditelor.
După un deceniu, PIB-ul României a ajuns în prezent mai mult decât dublu faţă de 2013 (Ă153%), trecând de pragul de 1.600 mld. lei, în timp ce creditarea a crescut cu doar 77%, soldul ajungând la 387 mld. lei în 2023.
Până acum, câştigurile mari obţinute de bănci au fost, în general, corelate şi cu ascensiunea creditării şi a economiei. Anul trecut, ascensiunea profitului băncilor a venit pe fondul nivelurilor ridicate ale dobânzilor, în contextul continuării creditării cu un ritm mult mai lent decât în 2022.
Câştigurile mari raportate de băncii în ultimii ani au fost susţinute atât de îmbunătăţirea calităţii portofoliilor şi scăderea provizioanelor, cât şi de activitatea operaţională, portofoliile de credite noi fiind în creştere. Totodată, marja mare dintre dobânzile la credite şi depozite şi creşterea veniturilor din comisioane au susţinut rezultatele raportate de bănci. Rata creditelor neperformante a rămas sub 3%.
La nivelul întregului sector bancar românesc sumele economisite în depozite au rămas la un nivel ridicat, fiind mult peste soldul creditelor, astfel că există resurse financiare de unde poate să fie susţinută creditarea mai puternic. La finalul anului 2023, soldul depozitelor era de circa 574 mld. lei, în timp ce soldul creditelor ajunsese la 387 mld. lei. Iar raportul credite/depozite scăzuse în decembrie 2023 sub 70%, la 67,8%, fiind mai mic decât nivelul de la final de 2022, de 71,4%. Astfel, se observă că raportul credite/depozite a rămas în jurul a 70% în ultimii ani, semn că nivelul creditării nu ţine pasul cu depozitele din sistemul bancar. Privind retrospectiv, în perioada 2007-2013 raportul dintre credite şi depozite depăşea 100%, iar începând din 2014 acest nivel a scăzut de la an la an.
Şi solvabilitatea mare a băncilor, de peste 20%, mai mult decât dublă faţă de minimul recomandat de 10%, arată faptul că băncile pot face faţă mai bine unor şocuri şi că există resurse pentru a intensifica finanţarea economiei. Însă, nu este de dorit nici un nivel foarte ridicat al solvabilităţii, pentru că dă semnalul că băncile nu îşi utilizează resursele de care dispun pentru acordarea de credite. Comparativ, în urmă cu un deceniu rata de solvabilitate – un indicator important analizat de BNR, care arată nivelul de capitalizare al băncilor de pe piaţa românească – era de doar 15%.
Bogdan Neacşu, preşedintele ARB: Suntem şi foarte atenţi la ce se întâmplă în economie, cum inflaţia reuşeşte să înregistreze niveluri mai scăzute. Ne aşteptăm în a doua parte a acestui an ca dobânzile să cunoască măcar o scădere lentă. Trebuie să fim foarte atenţi la partea de consum pentru că s-a revigorat destul de mult în ultimele două luni, lucru care poate să pună presiune pe inflaţie. Trebuie să fim atenţi la ce se întâmplă în regiune pentru că alegerile nu s-au terminat. Trebuie să fim atenţi la politicile fiscale şi să încercăm să ne implicăm activ în relaţia aceasta între noi ca reprezentanţi ai sistemului bancar şi guvern, decidenţii politici.
Florian Neagu, director general adjunct, Direcţia Stabilitate Financiară din BNR: Sănătatea sectorului bancar din România a continuat să se consolideze. Constatăm că, pentru toţi indicatorii principali după care se evaluează sănătatea financiară a a unui sector bancar, noi suntem cu valorile în zona verde, atât în ceea ce priveşte solvabilitatea, lichiditatea, calitatea activelor, cât şi profitabilitatea. Primul meu mesaj ar fi de prudenţă. Doar dacă ne uităm la principalele riscuri care sunt în prezent atât în România, cât şi pe plan internaţional – conflicte geopolitice importante, un război la graniţa României în desfăşurare, dezechilibre macroeconomice importante. Trebuie să ne pregătim pentru a face faţă unor eventuale evoluţii nefavorabile.
Bogdan Neacşu, CEO al CEC Bank, a treia bancă în piaţă după active, a primit al doilea mandat de preşedinte al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), după ce în mai 2021 a fost ales pentru prima oară preşedintele bancherilor.
Luminiţa Runcan, vicepreşedinte, membrii deja existenţi Mircea Busuioceanu şi Cristian Agalopol, la care se adaugă Maria Rousseva pentru primul mandat, şi Ion Stan şi Cornel Stănescu aflaţi la al doilea mandat consecutiv, completează componenţa Consiliului Director, organul deliberativ şi decizional al ARB
Totodată, Radu Graţian Gheţea ocupă funcţia de Preşedinte de onoare al Asociaţiei Române a Băncilor, în timp ce conducerea executivă este asigurată de Preşedintele Executiv, Florin Dănescu, arată informaţiile transmise de oficialii instituţiei.
Potrivit acestora, Adunarea Generală a Asociaţiei Române a Băncilor (ARB) reunită în şedinţă vineri, 24 mai, a votat noua componenţă a Consiliului Director ca urmare a expirării mandatelor preşedintelui, vicepreşedintelui şi a unor membri.
Activele industriei bancare au avansat cu 15,4% în ritm anual, până la 822,6 miliarde lei, potrivit datelor aferente lunii martie 2024. Băncile contribuie la finanţarea afacerilor, a locuinţelor şi a proiectelor de investiţii pentru 2,3 milioane debitori, stimulând astfel creşterea economică şi crearea de locuri de muncă. Volumul creditelor noi acordate populaţiei şi companiilor s-a cifrat la 140 miliarde lei, la nivelul anului 2023, în creştere cu 10,41% comparativ cu volumul împrumuturilor noi accesate în anul 2022.
În ceea ce priveşte economisirea, 15,8 milioane de deponenţi persoane fizice şi juridice deţin depozite ce se ridică la aproape 584 miliarde lei în luna martie 2024, în creştere cu 11,4% în ritm anual.
Asociaţia Română a Băncilor este membră a Federaţiei Bancare Europene din anul 1991 (cu drepturi depline din 2007), a Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică – Reţeaua Internaţională de Educaţie Financiară, a Consiliului European al Plăţilor, a Federaţiei Ipotecare Europene, a Institutului Bancar European şi a 26 de organisme naţionale lucrative privind dezvoltarea şi perfecţionarea cadrului economic.
Absolvent al Facultăţii de Finanţe-Bănci din cadrul ASE, promoţia 2003, şi al unui master în finanţe – bănci, urmat în cadrul aceleiaşi instituţii, Bogdan Neacşu are o experienţă profesională de aproape două decenii în domeniul financiar-bancar. El s-a alăturat echipei CEC Bank la începutul anului 2019, în funcţia de director şi prim-vicepreşedinte al Comitetului de Direcţie al CEC Bank, de unde a evoluat rapid în rolul actual. Sub conducerea sa, compania a demarat un amplu program de modernizare şi digitalizare. Anterior, el a ocupat funcţii de conducere în mai multe bănci din România, printre care BRD, Volksbank, Garanti Bank şi Patria Bank. Executivul este de părere că în carieră e foarte important să îţi alegi modele şi te înconjori de specialişti, şi îi sfătuieşte pe tinerii manageri să îşi exercite dreptul la decizie, să îşi asume lucrurile şi să înveţe tot timpul, să îşi găsească curajul de a încerca lucruri noi, necunoscute, şi să îşi comunice foarte bine aşteptările, indiferent de poziţia în care se află.
Rolul nostru, al băncilor, este să asigurăm intermedierea financiară. Nu putem să stăm cu banii în conturile noastre, doar pentru că ROBOR a crescut. Trebuie să găsim soluţii prin care să dirijăm aceste finanţări către economia reală. (…) Trebuie să reindustrializăm România. Acest lucru se face cu oameni, cu tehnologie, cu antreprenorii care îşi asumă riscuri.
Bogdan Neacşu, preşedinte, CEC Bank, la evenimentul „Investiţi în România” de la Sibiu
România a început să producă primii unicorni şi jucători regionali, iar asta spune multe despre capacitatea noastră de a ne susţine propriile afaceri. Faţă de criza anterioară, în prezent nu experimentăm foarte multe cazuri de insolvenţă. Antreprenorii români s-au maturizat şi businessurile lor au devenit mult mai
reziliente în ultima perioadă, a spus Bogdan Neacşu, directorul general al CEC Bank, în cadrul conferinţei ZF Investiţi în România!, organizată de ZF în parteneriat cu CEC Bank
Bogdan Neacşu, aflat la conducerea CEC Bank din 2019, este cel mai tânăr preşedinte de bancă din România.
În acest an a fost ales şi preşedinte al Asociaţiei Române a Băncilor – organism reprezentativ pentru întreaga industrie.
Sub conducerea lui Bogdan Neacşu, CEC Bank a câştigat cotă de piaţă, urcând pe locul 7 în topul băncilor (creştere cu 35% a activelor în perioada 2020- iunie 2021) , a raportat profituri record şi a demarat un amplu program de modernizare şi digitalizare.
Strategia CEC Bank are la bază modelul de afaceri omnichannel, în care serviciile bancare sunt disponibile atât în reţeaua teritorială care include peste 1 000 de unităţi, fiind cea mai mare din România, cât şi online, fără drumuri la bancă, prin magazinul virtual CEC_In.
Priorităţi pentru viitor:
CEC Bank este cea mai veche instituţie bancară din România şi, de-a lungul istoriei, a demonstrat în repetate rânduri că se poate reinventa. Suntem din nou în faţa unui astfel de moment şi ne propunem să devenim banca de casă a românilor – o bancă prietenoasă şi avansată tehnologic şi o bancă în top 5 din România.