Tag: Bogdan Ion

  • De la creştere pe termen scurt la hiper-rezilienţă pe termen mediu şi lung: „Avem nevoie de lideri flexibili, care să lucreze cu mai multe scenarii”

    La început de an, Bogdan Ion, Country Managing Partner la EY România şi Moldova şi Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală şi de Sud-Est şi Asia Centrală, una dintre marile firme de audit şi consultanţă, OFERĂ O PERSPECTIVĂ DESPRE dezvoltarea mediului românesc de afaceri şi, implicit, a României.

    Pe termen scurt, lucrurile nu stau rău deloc: în 2023 poate exista o recesiune scurtă în unele economii, dar cel mai probabil, acestea vor ocoli piaţa locală. Este totuşi nevoie de eforturi mari pentru a menţine o creştere economică robustă pe termen lung. Ce este cel mai important? Ca românii să ajungă treptat din urmă nivelul de trai al vest-europenilor.

    După retricţiile şi blocajul economiei provocate de pandemia de coronavirus, care a dat peste cap întreaga planetă, 2022 şi anii următori puteau să aducă o revigorare puternică a economiei. Însă, odată ce Rusia a invadat Ucraina, nesiguranţa a revenit în prim-plan, iar escaladarea războiului de la graniţa României şi extinderea sancţiunilor asociate au amplificat tensiunile geopolitice, preţurile energiei şi alimentelor au ajuns la niveluri record, inflaţia a urcat la maxime ale ultimelor decenii şi băncile centrale au început să majoreze dobânzile şi să scumpească creditarea, sporind riscul recesiunii. Iar toate aceste provocări testează rezistenţa businessurilor şi a întregii economii.

    Privind în trecut, în ultimele decenii, vedem că au mai fost şi alte crize economice prin care România a navigat, crize mai ample sau mai temperate, cu unele trăsături comune sau cu valenţe diferite, iar în perspectivă pot urma şi alte crize, urmate de perioade de redresare a economiei. De-a lungul timpului piaţa de consultanţă şi audit a luat „pulsul” economiei în condiţiile în care auditorii şi consultanţii ştiu cam tot ce se întâmplă în business, având contact permanent cu planurile de expansiune sau de restructurare ale firmelor, cu marile fuziuni şi achiziţii şi cu strategiile companiilor şi instituţiilor financiare care le sunt clienţi.

    Cum s-a schimbat economia României în ultimii 30 de ani şi care este perspectiva următorilor 30 de ani?

    Schimbările din societatea şi economia românească din ultimii 30 de ani sunt majore şi, în ciuda provocărilor pe care le trăim în acest moment istoric, în următorii 30 de ani România se va schimba şi mai mult în bine, cu o societate mult mai prosperă şi dezvoltată, consideră Bogdan Ion, Country Managing Partner la EY România şi Moldova şi Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală şi de Sud-Est şi Asia Centrală, una dintre marile firme de audit şi consultanţă.

    România a înregistrat unul dintre cele mai rapide ritmuri de convergenţă economică în ultimii 20 de ani, iar acest proces de convergenţă economică va continua, crede el. „În ciuda diferenţelor persistente faţă de Vest, să nu uităm că România a reuşit să facă parte astăzi din grupul select al ţărilor cu venituri ridicate, conform clasificării Băncii Mondiale. De asemenea, ne pregătim să ne alăturăm ţărilor OECD.”

    Se poate spune că România se află deja în top 10 economii din UE – în termenii parităţii puterii de cumpărare, completează Bogdan Ion, care are o experienţă professională de peste 25 de ani în servicii de audit şi consultanţă. După ce se iau în considerare diferenţele dintre nivelurile preţurilor, România a fost în 2022 a 7-a cea mai mare economie a UE, înaintea Suediei, Irlandei, Belgiei sau Austriei. În termeni nominali, însă, România se afla în 2022 pe locul 12, cu un decalaj mare faţă de Austria, aflată pe locul al 10-lea, a explicat şeful EY în interviul acordat BUSINESS Magazin.

    De fapt, în cele din urmă nu este atât de important care este locul României în clasamentul celor mai mari economii din UE,  ceea ce contează este ca românii să ajungă treptat din urmă nivelul de trai al vest-europenilor, în opinia şefului EY. „În această privinţă, decalajul rămâne mare, fie în termeni nominali (40% din media zonei euro), fie ajustat la paritatea puterii de cumpărare (aproximativ 2/3 din media zonei euro).” Pentru a continua procesul de convergenţă, România trebuie să adreseze inflaţia, deficitul bugetar şi deficitul de cont curent, adică să reducă nivelul acestor indicatori. „Soluţionând cele trei probleme, putem vorbi de creştere durabilă pe termen lung”.


    „Este nevoie de oameni care sunt dispuşi să îşi schimbe abordarea pe măsură ce situaţia evoluează şi lideri care pot cântări în acelaşi timp mai multe scenarii şi pot lua decizii în consecinţă. De obicei, un grad de incertitudine prea mare paralizează, dar avem nevoie de oameni care să se simtă provocaţi de un astfel de mediu.”

    Bogdan Ion, Country Managing Partner la EY Romania şi Moldova şi Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală şi de Sud-Est şi Asia Centrală


    România a rămas în urmă nu numai faţă de Europa de Vest, ci şi faţă de ţările din regiunea Europei Centrale şi de Est (ECE) în domenii de importanţă structurală precum educaţia, asistenţa medicală, infrastructura sau elaborarea politicilor publice – companiile se plâng de instabilitatea reglementărilor şi de guvernarea care are de cele mai multe ori un orizont pe termen scurt. Utilizarea eficace a fondurilor UE poate ajuta la rezolvarea unora dintre probleme – în special infrastructura – unele sunt susceptibile a se îmbunătăţi în mod natural pe măsură ce PIB-ul pe cap de locuitor creşte, dar altele vor necesita un efort substanţial din punctul de vedere al politicilor publice, consideră Bogdan Ion.

    Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, deja celebrul PNRR, decis la nivel european şi care se aplică şi în România, este un cadru financiar care poate reprezenta un catalizator pentru investiţii de anvergură, cu implicarea atât a investitorilor locali, cât şi pentru investiţii străine directe. Referindu-se la PNRR, şeful EY spune că „este un program extrem de important dacă vom atrage respectivele finanţări şi vom implementa proiectele”, dar rămâne de văzut în ce măsură vom reuşi să atragem aceste fonduri. Într-o notă mai optimistă, spune el, România este relativ bine plasată în comparaţie cu alte ţări din regiune pentru a face faţă actualei crize energetice şi tranziţiei energetice pe termen lung, având în vedere că produce deja două treimi  din energia sa electrică din surse regenerabile şi nucleare.

    „Rezumând, în timp ce economia României are o poziţie bună la acest moment, vor fi necesare eforturi substanţiale pentru a menţine ţara pe calea unei creşteri economice robuste pe termen lung, susţine şeful EY, companie de audit şi consultanţă care a aniversat 30 de ani de prezenţă în Romania în 2022 şi a contribuit, direct şi indirect, cu peste 1 mld. de dolari la PIB-ul României. Contribuţia directă a EY la PIB-ul României a fost de 750 mil. dolari şi depăşeşte 1 mld. dolari în cazul în care calculăm atât impactul direct, cât şi impactul indirect, cel indus, potrivit datelor EY.

    Provocarea demografică. Care ar fi modelul economic cel mai fezabil de urmat de România în următorii 30 de ani?

    România are câteva provocări de rezolvat pe termen mediu şi lung. Pe lângă problemele legate de inovaţie, sănătate, educaţie şi infrastructură, una dintre cele mai semnificative provocări este cea demografică, marcată de îmbătrânirea accelerată şi de scăderea populaţiei active, menţionează şeful EY.

    România are o problemă demografică semnificativă, practic o problemă existenţială ca societate. Până în 2050, previziunea este ca populaţia activă în vârstă de 15-64 de ani să scadă cu 40% faţă de 2004. „Dacă ne uităm la tendinţe, este o evoluţie negativă mult peste media UE şi, de asemenea, mult peste nivelul din Polonia şi Ungaria. O astfel de scădere dramatică la nivelul populaţiei active necesită implementarea unor politici publice, cu efecte pe termen mediu şi lung.” Fenomenul emigraţiei este doar parte a problemei, dar o parte importantă. Conform estimărilor EY, 21% dintre români trăiesc în afara graniţelor. Prin comparaţie, Polonia are 13%, iar Ungaria 7% din populaţie în afara graniţelor.

    Îmbunătăţirea sistemelor de sănătate şi educaţie ar însemna pentru români un argument în plus pentru a reveni în ţară, iar, pentru cei care încă nu au plecat, un argument puternic pentru a rămâne. De aceea, progresul în aceste două domenii este în interesul direct al companiilor care activează în România şi a celor care ar dori să investească, prin creşterea capitalului uman disponibil, explică Bogdan Ion, care conduce firma de audit şi consultanţă EY Romania & Moldova din 2011, iar din 2018 a devenit Chief Operating Officer pentru EY CESA, regiune care include 29 de ţări. „Sectorul privat s-a implicat şi se implică în acest sens.

    Cred că sectorul privat poate avea un impact transformaţional chiar şi într-un domeniu precum educaţia, în care statul deţine în mod tradiţional iniţiativa şi pârghiile. De exemplu, EY România, ca parte a angajamentului nostru pentru creare de valoare pe termen lung, împreună cu Banca Mondiala şi ASE, pregătim primul program de master dedicat ştiinţelor economice în educaţie din România. Avem nevoie de specialişti în educaţie care să ia decizii pe bază de analize şi date comparative, în evaluarea eficienţei anumitor procese educative sau a cererii pentru abilităţi şi cunosţinte pe piaţa forţei de muncă.”

    Revenind la problema demografică, se observă şi două fenomene pozitive. Primul este accelerarea imigraţiei, despre care se vorbeşte frecvent. Al doilea, mai puţin vizibil, este creşterea gradului de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă, care a depăşit nivelul pre-pandemic şi pare să se afle pe o traiectorie de creştere de la an la an, mai spune oficialul EY. De-a lungul timpului, oamenii de afaceri şi economiştii au indicat nu doar problema scăderii populaţiei active din România, ci şi o rată de activitate redusă a populaţiei în vârstă de muncă în economie. Tendinţa de creştere a acestei rate este o veste bună pentru economia României, dar rămâne în continuare scăzută. „Dacă ne referim la rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani), aceasta a fost, în trimestrul II al anului 2022, de 63,5%, în creştere faţă de trimestrul I 2022 cu 1,1 puncte procentuale, conform Institutului Naţional de Statistică.” Una dintre soluţiile aduse în discuţie de şeful EY este posibilitatea de a integra forţa de muncă din mediul rural pentru a creşte participarea populaţiei în vârstă de muncă la activitatea economică. „Am putea creşte rata de ocupare cu forţa de muncă din agricultura, care ar putea fi mutată în alte sectoare economice. Dar aceasta este o soluţie pe termen scurt. Pe termen lung este nevoie de politici publice de atragere şi păstrare a imigranţilor”.

    Referitor la modelul economic, într-o ţară în care populaţia scade accelerat, o direcţie strategică ar putea fi cea a exportului ca motor al creşterii economice, apreciază şeful EY. „Deocamdată raportul exporturilor în PIB stagnează la un nivel relativ redus de zece ani, în timp ce deficitul comercial creşte. Această tendinţă ar trebui inversată, iar oportunităţile nu lipsesc. Ţările din zona noastră pot beneficia de <friendshoring> şi <nearshoring>, în contextul unei noi segmentări a lumii, în care deglobalizarea nu înseamnă dispariţia business-urilor globale, ci o competiţie acerbă a ţărilor pentru a fi parte din structurile regionale ale acestora.”

    De exemplu, tendinţa de localizare sau regionalizare a lanţurilor de aprovizionare este evidentă în rezultatele studiului EY Attractiveness Survey România 2022. „Dacă ne uităm la ce spun cei care iau în considerare oportunitatea de a investi în România, cei mai mulţi, respectiv 42% dintre investitori, au în vedere în special sectorul Supply Chain & Logistics. România este cea mai atractivă destinaţie din Europa în acest sector, conform studiului. Este clar că există tendinţe pozitive în contextul acesta de deglobalizare şi regionalizare, dar există şi o competiţie puternică.” Conform EY Attractiveness Survey 2022, cele mai interesante domenii ale viitorului în România sunt: 1. Tehnologia informaţională, media şi telecomunicaţii, 2. Industria bunurilor de consum, inclusiv agri-business, 3. Industria auto cu ramurile conexe. La nivelul Europei, cele trei sectoare ale viitorului în opinia investitorilor sunt: 1. Economia digitală, 2. Cleantech şi regenerabilele, 3. Serviciile de sănătate. „Suntem printre ţările din Uniunea Europeană cu cele mai mari contribuţii ale industriei IT&C la valoarea adăugată în Produsul Intern Brut, IT&C-ul devenind unul dintre motoarele creşterii economiei româneşti.  De exemplu, în 2022, în primele 9 luni, contribuţia IT&C la creşterea PIB a fost de 1,5%, conform ultimelor date INS.” Ştim cu toţii că inovaţia, industriile creative şi tehnologia sunt viitorul, punctează Bogdan Ion. „Dacă vom urmări tendinţele şi le vom fructifica în continuare, sper ca IT&C-ul românesc să crească şi mai mult ca procent din PIB şi să contribuie la creşterea economică viitoare.” Şeful EY adaugă că este nevoie de un consens pentru dezvoltarea serviciilor publice şi a infrastructurii, care să dubleze angajamentul existent pentru creşterea economică. Dar este nevoie şi de o îmbunătăţire a gradului de colectare a veniturilor statului având în vedere că, de exemplu, în 2021 veniturile publice s-au aflat la doar 32,8% din PIB, faţă de 46,9% cât era media UE. „Până când toţi actorii din societatea românească nu vor ajunge la un consens şi un angajament solid pentru dezvoltarea serviciilor publice şi a infrastructurii, ele vor înainta cu viteză prea mică. Nu ne permitem acest lucru, dacă vrem să păstrăm ritmul creşterii economice şi să fim mai rezilienţi ca economie şi societate.”

    Lipsurile din infrastructură, educaţie şi sănătate trag în jos competitivitatea României dinamice şi limitează oportunităţile economice pentru România cu viteza a doua, cea din mediul rural şi oraşele mici, în care accesul la serviciile publice este restrâns. De asemenea, cu o educaţie mai bună şi un sistem de sănătate mai dezvoltat, mai mulţi români ar rămâne sau s-ar întoarce aici.

    În ceea ce priveşte tehnologia şi inovaţia, dacă ne uităm la ce spune Uniunea Europeană în European Innovation Scoreboard 2022, România se află la 32,6% din performanţa medie la nivel UE. „Performanţa este doar la 50% inclusiv comparându-ne cu ţările din aceeaşi categorie cu noi, ţări emergente în inovaţie. Iar ecartul României la capitolul inovaţie creşte, în loc să scadă, în ciuda îmbunătăţirii unor aspecte, precum investiţiile de tip venture capital. Polonia, în schimb, se află la 60,5% din performanţa medie UE şi îşi micşorează accelerat ecartul faţă de UE.”

    Creşterea şi dezvoltarea sunt inevitabil neuniforme nicio ţară care a acces la statutul de economie dezvoltată nu a reuşit să crească uniform. Şi, cu siguranţă, pe măsură ce România va creşte mai mult, diferenţele regionale în privinţa nivelului de bunăstare se vor echilibra, în viziunea şefului EY. „Una dintre cheile pentru a micşora aceste diferenţe este educaţia. Copiii din zonele rurale şi din oraşele mici sunt lipsiţi de informaţie şi modele inspiraţionale. Sunt copii care, în principiu, au acces la educaţie, dar din cauza lipsei de perspective şi modele nu înţeleg de ce şcoala contează. Cum spuneam, ca sector privat, cred că împreună putem avea un impact în educaţie. Putem să modelăm o infrastructură a oportunităţilor din educaţie pentru cât mai mulţi copii. De exemplu prin mentorat, burse, proiecte punctuale şi regionale, dar nu numai. Noi, la EY, ca firmă a cărei valoare adăugată este rezultatul capitalului uman, al educaţiei şi knowledge-ului specializat al angajaţilor, suntem cu atât mai mult preocupaţi de dezvoltarea infrastructurii oportunităţilor în educaţie.”

    Impactul situaţiei geopolitice tensionate asupra economiei şi companiilor. Riscul recesiunii în 2023 şi perspectiva inflaţiei mari

    Suntem nevoiţi să navigăm într-un mediu foarte volatil, presiunile geopolitice şi cele de pe piaţa energiei riscând să slăbească competitivitatea economiei europene, susţine şeful EY. „Criza energetică a expus vulnerabilităţi în modelele economice ale firmelor europene care se bazau pe energie ieftină. În acest sens, atât inflaţia, cât şi riscul recesiunii, depind nu doar de încheierea războiului, ci şi de găsirea de soluţii la criza energetică şi la slăbirea competitivităţii europene.” În acelaşi timp, vedem o creştere a naţionalismului economic în SUA, cu subvenţii şi măsuri protecţioniste, în linia urmată de China deja de mulţi ani, ceea ce va pune şi mai multă presiune pe competitivitatea europeană şi ar putea expune Europa unui proces de dezindustrializare, în următorii ani. Dar, Europa aflându-se la mijloc în competiţia geopolitică dintre SUA şi China, există şi scenariul în care decuplarea de la producţia din China va însemna un proces semnificativ de reindustrializare şi un val de investiţii de capital în Europa, ceea ce poate crea un trend favorabil, explică Bogdan Ion. O provocare este inflaţia, atât în Europa, cât şi în SUA, motivul principal al inflaţiei la nivel european până la momentul începerii războiului din Ucraina fiind în principal legat de creşterea costurilor energiei. Dacă în criza din 2008 ne-am uitat la Marea depresiune economică din 1929-1930, acum ne uităm la Marea Inflaţie, de la mijlocul anilor ’60 până la începutul decadei ‘80, marcată de asemenea de crize energetice, dar nu numai. Băncile Centrale au învăţat atunci cum să combată inflaţia şi psihologia inflaţiei prin creşterea dobânzilor. Şi vedem că acum iau măsuri agresive în acest sens, aminteşte şeful EY. „Cu siguranţă, preţurile energiei se duc în inflaţie, erodând puterea de cumpărare şi diminuând încrederea consumatorilor. Dar, dacă în zona euro motorul inflaţiei este preţul energiei, în România, inflaţia are o bază mai largă – în iulie 2022, de exemplu, din totalul inflaţiei, 5,7 puncte procentuale s-au datorat creşterii preţurilor la produsele alimentare. În acelaşi timp, restricţionarea finanţării, prin măsurile agresive luate de băncile centrale pentru a controla inflaţia, va constrânge investiţiile companiilor. O performanţă redusă a economiei chineze se adaugă riscului de încetinire economică globală.”

    De aceea, şeful EY previzionează pentru 2023 o recesiune scurtă în unele economii, dar cel mai probabil nu în România. De altfel, estimează el, economia românească va continua să crească în toate cele trei scenarii modelate de EY legate de preţul energiei. „Aceste scenarii sunt: cel în care preţurile la energie ar continua să scadă, scenariul în care rămân ridicate şi scenariul moderat, în care gazul european se menţine în jurul valorii de 200 USD/mil.BTU, iar petrolul şi carbunele se menţin la valorile prezente. Statele Unite şi zona euro vor stagna dacă preţurile la energie nu continuă scăderea, în timp ce Statele Unite evită recesiunea, iar zona euro scade, în scenariul negativ.”

    Cât de mare este riscul de restructurare a companiilor în 2023? Strategia de business recomandată firmelor

    Coborând din universul macro la nivel microeconomic apare întrebarea: care ar fi strategia de business recomandată firmelor pentru perioada următoare. În economia globală, viitoarea recesiune va fi probabil relativ limitată (superficială), PIB-ul în economiile majore scăzând cu aproximativ 1% şi în condiţii de piaţă a forţei de muncă solidă. Economiile ar intra în recesiune cu pieţe ale forţei de muncă sub presiune, tensionate – astfel, mai întâi companiile îşi vor reduce planurile de noi angajări, înainte de a se orienta către concedieri, spune Bogdan Ion. El consideră că multe companii vor fi tentate mai degrabă să-şi păstreze angajaţii („labour hoarding”), deoarece îşi amintesc cât de dificil a fost să găsească noi angajaţi în timpul revenirii post-pandemie. Desigur, unele sectoare – în special unele industrii mari consumatoare de energie – pot fi supuse unui stres mai sever şi nu vor avea de ales decât reducerea forţei de muncă. Cu toate acestea, EY se aşteaptă ca şomajul să crească doar marginal, cu mult mai puţin faţă de recesiuni comparabile din trecut. România, cel mai probabil, va evita recesiunea, astfel că riscul insolvenţelor şi disponibilizărilor este redus pe termen scurt, în viziunea şefului EY. „Ne aşteptăm ca România să aibă rezultate relativ bune pe termen scurt, cel mai probabil economia urmând să evite recesiunea. Astfel, riscul unor reduceri substanţiale de personal sau insolvenţe în România este chiar mai mic decât în economiile majore.” În ceea ce priveşte strategia recomandată firmelor în noul context tensionat, şeful EY vorbeşte despre hiper-rezilienţă, planificare diferită pe bază de scenarii şi investiţii în capitalul uman. Se vorbeşte de mulţi ani de creşterea rezilienţei companiilor. În noul context, în care incertitudinea este endemică, companiile hiper-reziliente vor reuşi nu doar să depăşească cu bine această perioadă, dar vor ieşi cu un avans puternic faţă de companiile care vin din urmă. Pentru că rezilienţă nu înseamnă doar capacitatea de revenire rapidă, ci adaptarea continuă în faţa provocărilor şi accelerarea creşterii. Astfel de companii nu sunt în incertitudine doar defensive, ci trec şi la ofensivă, este de părere şeful EY. „Din acest punct de vedere, companiile trebuie să se pregătească pentru ce este mai rău, o perioadă economică de stagnare sau scădere, dar şi pentru revenirea economiei. Recesiunile pot fi scurte şi de mică amploare, iar companiile pot accelera chiar şi în aceste perioade, ceea ce le poate oferi un avantaj pe termen lung.” O abordare pentru creşterea rezilienţei este utilizarea scenariilor în procesul de decizie, detaliază Bogdan Ion. „Abordarea bazată pe scenarii pleacă de la înţelegerea că mediul este prea complex pentru a identifica toate forţele şi intensitatea cu care vor influenţa viitorul. Din acest punct de vedere, procesul clasic de planificare poate fi limitativ, pentru că oferă de multe ori impresia de certitudine, acolo unde aceasta nu există.” A lua decizii pe bază de scenarii nu înseamnă neapărat să anticipezi ce va urma, ci să iei în considerare cât mai multe forţe care influenţează viitorul şi să te pregăteşti pentru a răspunde implicaţiilor lor. Iar, din acest punct de vedere, rezilienţa companiilor ţine în primul rând de capitalul lor uman, completează şeful EY. „Este nevoie să investim mai mult ca oricând în oameni cu mentalităţi deschise, adaptabile, cu spirit antreprenorial şi să cultivam aceste abordări la nivelul echipelor. Este nevoie de oameni care sunt dispuşi să îşi schimbe abordarea pe măsură ce situaţia evoluează şi lideri care pot cântări în acelaşi timp mai multe scenarii şi pot lua decizii în consecinţă. De obicei, un grad de incertitudine prea mare paralizează, dar avem nevoie de oameni care să se simtă provocaţi de un astfel de mediu .”

    Scopul este acela de a proteja ce este critic acum şi de a identifica repede ce va constitui un avantaj în viitor, pe măsură ce situaţia evoluează, mai spune Bogdan Ion. „Din punct de vedere operaţional, companiile reziliente reacţionează rapid şi decisiv pentru a păstra sau creşte productivitatea, fără să afecteze capacitatea de creştere atunci când cererea îşi va reveni. Există presiuni pe costuri în contextul inflaţionist, dar firmele trebuie să-şi reţină talentele, compensându-le adecvat. Provocarea va fi cum să administreze marjele şi cum să transfere cât mai puţin din aceste presiuni către clienţi. Aceste companii îşi păstrează spaţiul de manevră şi din punct de vedere financiar, ajustându-şi gradul de îndatorare. De asemenea, iau decizii rapide de dezinvestire atunci când este nevoie, dar şi de achiziţie, pentru că în această perioadă apar şi oportunităţi.” Bogdan Ion se declară încrezător în rezilienţa companiilor româneşti, dintre care multe şi-au construit şi exersat această „super-putere” în criza din 2008 şi apoi în pandemie. „Acestea sunt companiile care ştiu că singurul mod de a cunoaşte ce ne aduce viitorul este dacă îl creează chiar ele”. La fel ca şi companiile, şi statele sunt mai mult sau mai puţin reziliente. Cu cât sunt mai rigide instituţional şi în modul în care anticipează viitorul, cu atât sunt mai puţin reziliente. Din acest punct de vedere, România are multe de făcut, în opinia lui Bogdan Ion. „Să nu uităm că Banca Mondială ne-a clasificat pentru prima dată ca economie cu venituri mari înainte de pandemie. Însă, criza care a urmat ne-a declasat, România revenind în anul următor în grupul din care fac parte toate economiile occidentale. Într-o lume în care crizele se succed mai rapid ca niciodată, avem nevoie de o economie rezilientă şi de o creştere durabilă, pentru a nu ne abate atât de uşor de la traiectoria dezvoltării”, concluzionează şeful EY. 

  • „Instabilitatea economică devine regula şi nu excepţia”

    În contextul evoluţiilor globale  – deglobalizare, conflict între marile blocuri economice, efectele tot mai pregnante ale schimbărilor climatice – instabilitatea economică devine regula, şi nu excepţia, crede Bogdan Ion, country managing partner la EY România şi Moldova şi chief operating officer pentru EY Europa Centrală şi de Sud-Est şi Asia Centrală. În aceste condiţii, atât firmele în plan micro, cât şi ţările ar trebui să aibă planuri gândite pentru mai multe scenarii, pentru că nu-şi pot permite să fie surprinse nepregătite.

    La nivel de ţară, România va trebui să îşi găsească calea prin care să administreze complexitatea geopolitică ca şi vecin al Ucrainei, dar şi o segmentare diferită a lumii, cu o schimbare a relaţiilor între marile puteri, emergenţa middle powers la nivel global, dar şi un intervenţionism şi mai accentuat legat de asigurarea stocurilor în sectoare critice, «naţionalismul» legat de tehnologii cheie, politica de autonomie şi agenda green ale UE”, consideră Bogdan Ion, country managing partner la EY România şi Moldova, care este şi chief operating officer pentru EY Europa Centrală şi de Sud-Est şi Asia Centrală. Iar a ne găsi calea înseamnă să contribuim activ şi la agenda de business europeană şi globală şi a crea argumente suplimentare pentru a investi în România, pentru că deglobalizarea nu înseamnă dispariţia businessurilor globale, ci organizarea lor diferită la nivel regional astfel încât să răspundă provocărilor curente – deglobalizarea sau regionalizarea businessurilor nu se va întâmpla de la sine în România, explică şeful EY. Dar care sunt provocările care se conturează la orizont în contextul războiului de la graniţă în raport cu atuurile României?

    „România nu se află printre ţările cu un grad foarte ridicat de dependenţă de importurile de energie din Rusia şi poate să facă paşi importanţi către o securitate energetică mai avansată prin proiectele din bazinul Mării Negre, dar şi prin investiţia în noi surse de energie.” Totodată, un alt atu este faptul că România are o infrastructură IT&C de calitate şi un ecosistem puternic de business services. Iar expunerea directă a economiei şi sistemului bancar la pieţele din Rusia şi din Ucraina este relativ limitată. Însă, există evident efecte negative legate de disponibilitatea unor materii prime pentru industria mobilei, industria constructoare de maşini şi zona construcţiilor. O întrebare care apare în contextul tensiunilor geopolitice este cum poate atrage România o parte din afacerile care se relochează din Rusia sau Ucraina? „Relocarea firmelor multinaţionale din Rusia şi Ucraina reprezintă un context concret în care România ar trebui să se afle printre destinaţiile favorite, pe baza unei oferte concrete prezentate potenţialilor investitori”, crede Bogdan Ion. În termenii comerţului global, Rusia şi Ucraina sunt exportatori-cheie de metale (fier, oţel, nichel şi paladium), produse alimentare (seminţe şi ulei de floarea soarelui, grâu, orz, porumb şi fructe de mare), fertilizatori, într-o măsură mai mare decât exportul lor de petrol, cărbune şi produse derivate. Iar strategia industrială a României poate lua în considerare aceste tendinţe, într-un context regional, dar şi global, unde decarbonizarea joacă un rol important. Sectorul serviciilor globale (GBS) care susţine activitatea multinaţionalelor, centrele de cercetare dezvoltare, sectorul IT&C, automotive sunt sectoare importante care în caz de relocare vor conduce la crearea unor  sinergii şi lanţuri de valoare noi în România, de asemenea. În plus, agricultura, sectorul logistic şi al infrastructurii de transport sunt şi acestea domenii care stimulate, pot rapid să beneficieze de tendinţele curente.

    „Câteva acţiuni care pot fi întreprinse pentru a susţine potenţiala relocare a businessurilor multinaţionale în România sunt reinventarea Agenţiei de Investiţii Străine, simplificarea procedurilor şi reducerea timpului pentru obţinerea documentelor necesare pentru imigrarea persoanelor din afara UE (în prezent durează aproximativ 6-7 luni n.red.), ajustarea Schemelor de Ajutor de Stat disponibile (HG 332 şi HG 807) pentru a putea răspunde mai rapid şi mai relevant nevoilor investitorilor şi afacerilor ce se relochează, inclusiv din perspectiva principiului începerii de investiţii (conform căruia aprobarea finanţării trebuie emisă înainte ca investiţia sau recrutarea să înceapă – acest flux nu ajută în contextul relocării în timp de criză). O posibilă soluţie ar putea fi postvalidarea investiţiilor în scopul acordării de ajutor de stat.” Pentru a stimula investiţiile străine (inclusiv relocări de active şi personal), este nevoie de proactivitate şi sprijin guvernamental, atât la nivel central cât şi la nivel local, precum şi de instrumente şi stimulente adaptate noului context şi nevoilor investitorilor susţine şeful EY România.Din mai multe puncte de vedere, România este într-o situaţie economică relativ mai bună în acest moment decât anterior crizei economice din 2008, iar Europa este mai puternică şi unită decât anterior începerii crizei din Ucraina, în opinia sa. Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, deja celebrul PNRR, decis la nivel european şi care ar urma să fie aplicat în România, este un cadru financiar care poate reprezenta un catalizator pentru investiţii de anvergură, cu implicarea atât a investitorilor locali, cât şi de investiţii străine directe.


    „România nu se află printre ţările cu un grad foarte ridicat de dependenţă de importurile de energie din Rusia şi poate să facă paşi importanţi către o securitate energetică mai avansată prin proiectele din bazinul Mării Negre, dar şi prin investiţia în noi surse de energie.”

    „Presiunile create de război, perturbarea reţelelor de aprovizionare, nevoia de securizare a furnizării de energie din alte zone geografice, crize legate de anumite produse agricole sau metale, ca şi nevoia de a susţine valul de refugiaţi, creează presiuni inflaţioniste adiţionale.”

    „Antreprenoriatul va continua să se dezvolte, atât cantitativ (ca număr şi anvergură a businessurilor), cât şi calitativ (sofisticare a modelelor de business). Dezvoltarea businessurilor antreprenoriale va depinde de evoluţia economiei, dar apetitul pentru antreprenoriat nu va scădea, aşa cum nu a scăzut nici în ultimii doi ani, care au fost dificili pentru multe firme antreprenoriale.”

    Bogdan Ion, country managing partner la EY RomÂnia Şi Moldova Şi chief operating officer pentru EY Europa Centrală şi de Sud-Est şi Asia Centrală


    „Pentru a valorifica oportunităţile este nevoie de planuri concrete care trebuie comunicate şi implementate proactiv şi agil, planuri care să se concentreze într-o mai mare măsură către oportunităţi strategice, prin comparaţie cu atenuarea impactului diferitelor crize, iniţiative importante dar care au în mod inerent efecte pozitive limitate.” În plan macroeconomic există o serie de provocări, de riscuri care au început să-şi facă simţită prezenţa chiar înainte de începerea războiului de la graniţă. Iar războiul a accentuat unele probleme economice. „Războiul de la graniţele noastre are un impact nefavorabil asupra gradului de risc perceput de investitori pentru noi investiţii în România, dar este valabil şi pentru ţările europene din regiune, limitrofe Ucrainei. Există mai multe scenarii legate de modul în care războiul va continua, iar aceste scenarii se adaptează la o realitate într-o continuă schimbare. Estimarea noastră la momentul acesta este că războiul va fi unul de lungă durată şi că în următoarele 12 luni, creşterea PIB-ul european ar putea să se reducă cu 2- 3% (NB cu o ipoteză de reducere substanţială a importurilor de energie din Rusia), iar creşterea globală cu 1%. Cu alte cuvinte, pe baza datelor de la acest moment, războiul din Ucraina va încetini trendul de recuperare economică postpandemie la nivel mondial, dar nu îl va compromite”, atenţionează Bogdan Ion. Pe termen lung, impactul razboiului va fi determinat de interacţiunea dintre politicile externe, cele de politică monetară, reacţia consumatorilor şi a sectorului privat, susţine el. Legat de România, prognozele anterioare ale instituţiilor financiare internaţionale şi ale băncilor privind creşterea economică în acest an s-au cam înjumătăţit. Banca Mondială a modificat ultima estimare de creştere economică pentru 2022, reducând-o de la 4,3% la 1,9%.

    Pe lângă încetinirea economiei la nivel naţional şi internaţional, şi într-o strânsă legătură cu aceasta, au apărut şi  norii negri ai inflaţiei. Inflaţia este în creştere atât în Europa, cât şi în SUA, motivul principal al inflaţiei la nivel european până la momentul începerii războiului din Ucraina fiind în principal legat de creşterea costurilor energiei, aminteşte Bogdan Ion, aducând în discuţie şi apariţia unor presiuni inflaţioniste adiţionale. „Presiunile create de război, perturbarea reţelelor de aprovizionare, nevoia de securizare a furnizării de energie din alte zone geografice, crize legate de anumite produse agricole sau metale, ca şi nevoia de a susţine valul de refugiaţi, creează presiuni inflaţioniste adiţionale.” Dilemele curente sunt multidimensionale, este de părere şeful EY, războiul din Ucraina reprezentând un risc important pentru economia globală: creştere accelerată a preţurilor materiilor prime în condiţiile unei inflaţii deja existente, perturbarea fluxurilor comerciale în situaţia în care deja fluxurile de aprovizionare erau tensionate, îngrijorarea pieţelor financiare când acestea tocmai se ajustau la o anticipare de politică monetară mai strictă, o reducere a gradului de încredere în economie, când inflaţia şi volatilitatea unor pieţe de capital aveau deja un impact în sentimentul general.

    Coborând din sferele macro la nivel microeconomic apare întrebarea: care ar fi strategia de business recomandată firmelor pentru perioada următoare? Cum ar trebui să se pregătească companiile româneşti pentru acest an şi pentru anii viitori? „Complexitatea situaţiei geopolitice şi economice aduce în discuţie nevoia de hiperrezilienţă la nivelul companiilor. Într-adevăr, a adăuga într-un timp atât de scurt la efectele pandemiei impactul războiului din Ucraina, noile presiuni inflaţioniste, tensiunile suplimentare şi paroxistice legate de preţul energiei şi de lanţurile de aprovizionare înseamnă presiuni suplimentare din şi mai multe direcţii, iar toate acestea cer hiper-rezilienţă.” Ori nu este uşor să fim hiper rezilienţi la nivelul societăţii româneşti (pentru că nu există proiectare suficientă pentru asemenea scenarii), firmele pot fi hiper reziliente, în special dacă pot transfera presiunile inflaţioniste către clienţi sau dacă se pot transforma rapid, dar o întrebare fundamentală este cum putem proteja capitalul uman de unele din aceste presiuni şi a evita amplificarea „brain drainului” din România, spune Bogdan Ion. Pentru firme, analiza riscurilor dintr-o perspectivă geostrategică a devenit vitală, consideră şeful EY, ca şi dezvoltarea de scenarii geopolitice, evaluarea expunerii afacerilor la aceste scenarii şi integrarea proactivă a riscului politic în strategia de business. În acest context, teme importante pentru evaluarea impactului războiului din Ucraina sunt securitatea business-ului şi a angajaţilor, controlul exportului şi al capitalurilor, riscurile cibernetice, răspunsul angajaţilor şi clienţilor, revizuirea furnizorilor existenţi şi sancţiunile financiare existente.

    „Se vorbeşte prea puţin despre cum firmele şi guvernele aplică sancţiunile impuse de SUA, UE, Marea Britanie, Australia, Japonia etc. unele dintre sancţiuni cu efect la nivel global, în condiţiile în care avem persoane, firme, active şi tranzacţii sub efectul complex al sancţiunilor, ale căror ramificaţii trebuie înţelese şi aplicate în mod obligatoriu, riscurile fiind mari şi pe termen lung.” Printre afacerile cu potenţial aduse în discuţie de şeful EY în noul context s-ar regăsi forme nontradiţionale de producere a hranei (de exemplu – farming vertical, hrana crescută în laborator (în mod deosebit carne, alternative la carne, şi altele), tehnologii de reciclare avansate ( de exemplu pentru plastic, extragerea de microparticule de plastic din mediu), combustibili low/no-carbon, sisteme de tranzit autonome integrate, sănătate (inclusiv nanontech, biotech, s.a). Rămânând în planul mediului de business o altă întrebare care se evidenţiază este ce se va întâmpla cu antreprenoriatul în România? Putem vedea o efervescenţă mai mare sau o temperare a apetitului de afaceri? „Antreprenoriatul va continua să se dezvolte, atât cantitativ (ca număr şi anvergură a businessurilor), cât şi calitativ (sofisticare a modelelor de business). Dezvoltarea businessurilor antreprenoriale va depinde de evoluţia economiei, dar apetitul pentru antreprenoriat nu va scădea, aşa cum nu a scăzut nici în ultimii doi ani, care au fost dificili pentru multe firme antreprenoriale.”

    După ce au fost confruntaţi cu criza pandemică, fracturarea lanţurilor de aprovizionare şi au integrat interacţiunea virtuală cu clienţii şi angajaţii, antreprenorii trebuie să inoveze pentru a crea valoare care să rezolve probleme presante, ca de exemplu creşterea costurilor cu energia sau penuria unor alimente al căror preţ creşte, dezvoltând relaţii directe cu consumatorii, consideră Bogdan Ion. Iar dintre toate domeniile de activitate, ecosistemul antreprenorial din tehnologie a progresat enorm şi vom mai vedea unicorni din România în următorii ani. Privind retrospectiv la ultimele decenii, ce lecţii ar fi trebuit să învăţăm din crizele precedente – criza coronavirusului, criza finanicară şi economică izbucnită în 2008/2009)? Şi ce măsuri preventive ar putea fi luate pentru a evita o nouă criză economică puternică? În contextul evoluţiilor globale (deglobalizare, conflict între marile blocuri economice, efectele tot mai pregnante ale schimbărilor climatice), instabilitatea economică devine regula şi nu excepţia, afirmă Bogdan Ion. Ca urmare, firmele nu-şi pot permite să fie surprinse nepregătite şi trebuie să aibă planuri gândite pentru mai multe scenarii economice. Criza financiară din 2008/2009 a fost diferită ca natură de criza economică declanşată de coronavirus. Cu toate acestea, câteva lecţii comune pot fi învăţate din cele două crize. „În primul rând, în perioade de criză economică, intervenţia statului în economie este importantă şi poate face diferenţa între o recesiune de scurtă durată şi una mai profundă. În al doilea rând, este bine să ne pregătim de crize în perioadele de prosperitate economică: businessurile trebuie să-şi crească rezilienţa, statul să-şi consolideze finanţele şi să creeze infrastructura critică şi soluţii de răspuns rapid. Tot în perioadele de creştere economică, autorităţile trebuie să limiteze apetitul pentru risc al jucătorilor din pieţele reglementate, pentru a scădea expunerea acestora la efectele ciclului economic. În al treilea rând, businessurile trebuie să aibă planuri/strategii/scenarii pregătite atât pentru perioadele de creştere economică, cât şi pentru crize care apar inerent în economie (crize generate de războaie, pandemii, instabilitate politică, istoric considerate mai puţin probabile, dar care în ultimul timp sunt tot mai frecvente)“, concluzionează Bogdan Ion.

  • Bogdan Ion, EY România şi Moldova: În niciuna dintre zonele de servicii pe care le furnizăm nu folosim exclusiv cifre, nu există cineva care se uită doar la cifre

    Carte de vizită:

    ►Bogdan Ion s-a alăturat echipei EY în urmă cu 14 ani şi a preluat funcţia de country managing partner în vara anului 2011.

    ►Deţine, în paralel, funcţia de COO al noii regiuni EY CESA, care include Europa Centrală şi de Sud-Est şi Asia Centrală şi care cuprinde 31 de pieţe, una dintre cele mai înalte poziţii pe care ajunge un executiv român.

    ►Potrivit informaţiilor disponibile pe site-ul EY, executivul a absolvit Facultatea de Cibernetică din cadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti şi un master în microeconomie aplicată în cadrul Universităţii din Orleans, Franţa.

     

  • Bogdan Ion, EY România: Economia va creşte cu 2,3% în 2014. Cererea internă va fi principalul motor

    “În România, cererea internă este de aşteptat să devină principalul motor de creştere în acest an. Creşterile salariale şi nivelul foarte scăzut al inflaţiei vor întări puterea de cumpărare a consumatorilor, în vreme ce creşterea continuă a exporturilor – după vârful de anul trecut – ar trebui să încurajeze companiile să îşi mărească investiţiile după nivelurile slabe înregistrate din 2012 până în prezent. În acest context, pentru România, EY Eurozone Forecast estimează o creştere de 2,3% a PIB-ului în 2014, urmată de o creştere de 3,6% în 2015”, a declarat Bogdan Ion, country managing partner al EY România şi Moldova.

    Potrivit raportul de toamnă EY Eurozone Forecast (EEF), revenirea Zonei Euro începe să se facă simţită treptat după stagnarea din primele şase luni ale anului, iar PIB-ul Zonei Euro va creşte cu 0,9% în acest an, urmat de o creştere de 1,5% în 2015 şi de 1,7% în 2016. Creşterea vine după doi ani de scăderi, însă ritmul se va situa mult sub ritmul mediu de dinainte de criză de 2,3% pe an, înregistrat în perioada 1997 – 2007.

    Conform documentului, primele semne ale redresării economice au fost impulsionate de îmbunătăţirea activităţii comerciale, dar un rol import în perioada care urmează îl va juca cererea internă. Recenta depreciere a monedei Euro va avea un impact pozitiv asupra exportatorilor, în special asupra celor din economiile mai puţin competitive, iar exporturile sunt estimate să crească cu aproximativ 3% în 2014, atingând 4,1% în 2015 şi 4,3% în 2016.

    Îmbunătăţirea mediului comercial, cât şi îmbunătăţirea accesului la finanţare vor permite firmelor să îşi crească nivelul de cheltuieli cu investiţiile. Conform EEF, creşterea cheltuielilor de capital va atinge creşteri semnificative, de 2,4% în 2015 şi 2,8% în 2016, faţă de 1,3% în 2014. Prin urmare, e de aşteptat ca, în 2014, contribuţia investiţiilor la creşterea economică să fie mai mare, după ce a fost puternic negativă în 2013, urmând să se menţină constantă în 2015 şi 2016.

    Cu toate acestea, revenirea investiţiilor va înregistra un ritm mai scăzut decât în alte perioade post-recesiune, cauzele fiind nivelurile ridicate ale datoriilor companiilor, creşterea costurilor reale ale împrumuturilor pentru întreprinderile mici şi mijlocii şi fragmentarea financiară încă mare.

    Conform previziunilor EEF, consumul va înregistra un trend ascendent şi va deveni un motor important de creştere în 2015 şi 2016, cu un ritm aproape dublu faţă de 2014.

    Consumatorii încep să îşi recapete încrederea, iar scăderea ratei şomajului va fi un factor pozitiv pentru stimularea consumului. Creşterea veniturilor şi şomajul în scădere ar putea determina consumatorii să renunţe la economisire în favoarea consumului. Un impact pozitiv asupra cheltuielilor efectuate de gospodării l-ar putea avea şi îmbunătăţirea condiţiilor din zona creditelor de consum, aşteptată ca răspuns la implementarea programului operaţional al Băncii Centrale Europene (BCE) de refinanţare pe termen lung, conform unui sondaj realizat de BCE în iunie. Per ansamblu, se estimează ca aceşti factori să contribuie la o creştere a consumului de 1,4% în 2015 şi de 1,5% în 2016, faţă de doar 0,8% în acest an.

  • Bogdan Ion conduce filiala locală a Ernst & Young, unul dintre cei patru mari jucători din audit şi consultanţă

    Anterior a fost partener la Haarmann Hemmelrath România (2003-2006) şi partener la Ernst & Young (2006-2011). Absolvent al Facultăţii de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică din cadrul ASE Bucureşti, Bogdan Ion are un master în microeconomie aplicată la Universitatea din Orleans, Franţa şi a urmat un Executive Program Ernst & Young de doi ani la Kellogg School of Management din SUA. Este membru al Association of Chartered Certified Accountants (ACCA) din Marea Britanie, al Camerei Auditorilor Financiari din România şi al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR).


    Business Magazin a lansat luni, 12 noiembrie 2012, a treia editie a catalogului 100 CEI MAI ADMIRATI CEO DIN ROMANIA. Detalii aici.