Tag: Bogdan Florea

  • 2022 – Ne mutăm în Metaverse?

    Am încheiat al doilea an al pandemiei, şi sperăm, ultimul; un an interesant pentru tehnologie, în România şi în lume. A fost o continuare a elanului marcat de 2020, cu muncă hibridă, multă zarvă în domeniul inovaţiei, finanţări uriaşe disponibile în buzunarele fondurilor de investiţii de capital de risc şi planuri guvernamentale ambiţioase în zona digitalizarii, atât la nivel local, cât şi la Bruxelles, capitala Uniunii Europene.

     

    Bogdan Florea, CEO, Connections

     

    Mirajul lumilor virtuale, reîncălzit de Mark Zuckerberg prin anunţul lansării Metaverse, la 18 ani de la apariţia Second Life şi cel al tranzacţionării activelor nonfungibile prin NFT-uri, tranzacţii de milioane de euro în spaţiul virtual, toate acestea sunt mugurii unui concept denumit sofisticat, phygital – fuziunea între realitatea virtuală şi spaţiul fizic. Aşadar, tehnologia este aici să rămână, şi, vrem-nu vrem, tendinţele intrinseci de evoluţie ale umanităţii ne împing spre adopţia digitalizării la toate nivelurile: personal, profesional, societal. La scară globală, 2022 va aduce intensificarea hiperautomatizării, cu tot cu creşterea adopţiei de instrumente bazate pe inteligenţă artificială. Automatizarea proceselor de business este efectul deciziilor luate în funcţie de seturile de date puse la dispoziţia algoritmilor utilizaţi. Interpretarea datelor nestructurate care guvernează proceselele cognitive decizionale ale creierului uman reprezintă provocarea pe care inginerii trebuie să o depăşească pentru a obţine randamente semnificative pentru organizaţii şi o experienţă extinsă pentru clienţii acestora. Aşadar, robot process automation, machine learning şi artificial intelligence, data analytics – toate sunt tehnologii a căror adopţie va creşte semnificativ în acest an. Cererea extrem de mare de resurse în domeniul IT transformă competiţia între actorii din industria tehnologiei digitale din lupta pentru clienţi în lupta pentru creiere. În siajul acestei presiuni crescânde pentru personal din ce în ce mai bine calificat, conceptul de low-code/no-code se dezvoltă în ritm alert, aducând cu el alte provocări. Ideea de platforme low-code/no-code se bazează pe principiul dezvoltării accelerate de aplicaţii de business, în general, prin efortul echipelor de business, mai degrabă decât prin cel al personalului IT. Conceptul pleacă de la principiul că oamenii de business, înţelegând fluxurile proceselor, constrângerile, excepţiile şi modelele de date pot, cu efort tehnic minim, beneficiind de astfel de platforme, să dezvolte şi să menţină aplicaţiile necesare mai agil şi mai ieftin decât un departament de dezvoltare software. De aici a apărut nevoia unor astfel de platforme care să dea putere şi control echipelor de business, ele fiind susţinute, bineînţeles, la nivel core, de platformă, de producătorii de tehnologie. Explozia low-code/no-code vine cu propunerea de valoare a reducerii dependenţei de programatori şi firme furnizoare de soluţii software, doar că…drumul e lung, tehnologia ridică probleme, şi, momentan, no-code înseamnă mai mult low-code, iar nevoia de integrări cu sistemele legacy şi cea de expunere de date în frontend mută povestea frumoasă într-un coşmar de implementare pentru generarea de funcţionalităţi complexe de business. Democratizarea datelor – accesul facil la informaţii despre clienţi şi preferinţe – împreună cu algoritmi din ce în ce mai sofisticaţi de analiză şi modelare a datelor sunt trendurile cele mai importante în industrii legate de consum pe scară largă, aşa numitele „consumer goods industries”.  Democratizarea datelor se corelează direct cu un alt concept-vedetă a anilor care vor veni – ROX (return on experience), care măsoară valoarea unei investiţii în raport cu exprienta clienţilor, a angajaţilor şi a leadershipului. Preocupările pentru creşterea competenţelor în securitate cibernetică, extinderea conceptului de active tokenizate (reprezentarea digitală a activelor fizice) pe baza de blockchain, explozia tehnologiilor de realiate virtuală şi augmentată (întreţinută de trendul Metaverse), toate sunt feţe ale aceluiaşi cub rubik, care se numeşte phygital. Dacă satul global migrează în Metaverse, ce face satul local? România este, ca mai tot timpul, undeva la intersecţia între adopţie timpurie a noului şi încremenirea în regatul hârtiei. Suntem o ţară contradictorie, în care interacţiunea cetăţeanului cu statul este încă bazată pe cereri, documente inutile şi, câteodată, ştampile, în paralel cu start-up-uri de tehnologie de succes, care urmează modelul UiPath. Din acest punct de vedere, 2022 va fi un an cu multe finanţări şi poate, cu alte companii româneşti migrate deja în SUA sau Marea Britanie, cu sediile centrale şi cu o mare parte a managementului. Mediul privat va continua să se dezvolte cum poate, în paralel cu o administraţie cu picioare de lut, condusă de o clasă politică incapabilă să înţeleagă spiritul vremurilor. Previzionăm în 2022 o creştere continuă a bugetelor de investiţii în tehnologie la nivel global, cu posibilitatea ca volumul total să atingă 4 trilioane la sfârşitul anului 2022 (o creştere de 5,5% faţă de 2021, conform Gartner. Campionii digitalizării vor fi, în continuare, jucătorii din industria serviciilor financiare şi telecom. Estimăm creşteri importante şi în sectorul energiei şi al utilităţilor, în healthcare şi în retail. O notă aparte merită menţionată pentru ESG – conceptul care leagă businessurile de sustenabilitate şi conservarea mediului ambiant. Evoluţiile accelerate la nivelul Uniunii Europene vor influenţa în mod decisiv şi economia României, urmând să ajungem, probabil, şi noi, la masa critică ce poate împinge ecosistemul ESG spre adopţie pe scară largă. Digitalizarea este strâns legată de ESG – atât la nivelul instrumentelor/toolurilor care vor trebui dezvoltate pentru a susţine infrastructură legislativă, cât şi din perspectiva stricto sensu a ideeii de sustenabilitate. Transformarea digitală presupune reproiectarea proceselor de business din organizaţii, un moment prielnic, de altfel, pentru a pune pe tapet şi conceptele de mediu, componentă socială şi guvernanţă. Corelarea obiectivelor digitalizării cu cele induse de ESG poate genera, în călătoria digitală a unei companii, o experienţă cu adevărat modernă şi de impact pentru consumatorii/clienţii finali.

  • Viitorul sustenabil, în mâinile celor mici. Cine sunt cei patru copii români aleşi de Volkswagen, partener de mobilitate UEFA EURO 2020, să ducă pe teren mingea oficială înaintea meciului, şi cum văd ei România în viitor

    În lupta pentru un viitor sustenabil nu doar marile companii au ceva de spus. Patru copii care s-au remarcat prin performanţele înregistrate în diverse domenii şi au fost aleşi de Volkswagen – partener de mobilitate UEFA EURO 2020 – să aducă pe teren înaintea meciului mingea oficială, vorbesc, alături de reprezentanţii companiei, despre cum arată în viziunea lor acest viitor.

    „ Anul 2020 a fost un an greu, dar şi anul care ne-a forţat pe toţi să ne adaptăm, să facem schimbări, să învăţăm lucruri noi. Şi să nu renunţăm. Vrem să construim un viitor sustenabil, iar asta este o prioritate pentru Volkswagen la nivel global. Însă un viitor sustenabil nu este posibil fără tineri pasionaţi şi implicaţi, care cred în visurile lor. Ştim că noile generaţii au puterea şi energia să schimbe lumea. Astfel, pentru inspiraţie şi motivaţie am ales poveştile a patru tineri care şi-au păstrat energia, indiferent de condiţii, şi au decis să folosească 2020 pentru a se pregăti, pentru a se antrena mai departe şi a-şi construi drumul către visul lor”, spune Bogdan Florea, director marcă Volkswagen autoturisme.

    Acesta a fost modul în care compania a ales, în calitate de partener global al UEFA EURO 2020, să susţină performanţa, oferindu-le acestor copii talentaţi ocazia de a fi Official Match Ball Carriers (OMBC) la cele patru meciuri ce vor avea loc în Bucureşti, rol care le oferă ocazia de a aduce pe teren înaintea meciului mingea oficială, chiar înaintea intrării pe teren a arbitrilor şi celor două echipe, dar şi de a trăi, astfel, o experienţă unică, care să îi motiveze pe mai departe. „Performanţa este imposibilă fără pasiune şi implicare. Volkswagen este dedicat unui efort susţinut şi continuu pentru sustenabilitate în materie de business şi dezvoltare, iar ca partener global al UEFA EURO 2020, îşi propune să aducă mai mult în atenţia publicului valorile care stau la baza dezvoltării sale viitoare.”

    Bogdan Florea este de părere că, având 100% pasiune, poţi atinge 100% performanţă, iar asta contribuie în mare măsură la construirea unui viitor sustenabil. „Cei mici, tinerii, ne oferă cele mai bune exemple de energie, pasiune, implicare şi determinare în atingerea visurilor, ne inspiră şi ne motivează să credem într-un viitor sustenabil şi să nu renunţăm niciodată să credem în el.”

    De-a lungul timpului, Volkswagen şi-a lăsat amprenta în piaţa locală printr-o serie de iniţiative sustenabile realizate în premieră în România de un brand auto, prin care compania şi-a propus să rescrie istoria mobilităţii. Astfel, de la prima staţie de încărcare rapidă din plan local, deschisă în 2015, compania a ajuns la cea mai mare reţea privată de staţii de încărcare din ţară deţinută de un importator, reţea spre care a direcţionat investiţii de peste 1 milion de euro. „În 2015, am lansat prima staţie de încărcare rapidă din România, de 75kW DC Ă 22kW AC. Investiţia a fost de aproximativ 50.000 de euro, însă, mai important, a marcat un pionierat în domeniu şi a fost un pas important de dezvoltare a acestui segment definitoriu pentru un viitor sustenabil. Pentru noi a fost începutul unei noi etape în istoria mărcii, asumarea electromobilităţii ca parte integrantă a unui viitor sustenabil, şi a marcat începutul unei serii de investiţii.” Până acum, compania a instalat la nivel naţional, împreună cu toţi partenerii dealeri, un total de 24 de staţii de încărcare.  „Astfel, clienţii noştri pot accesa serviciile de încărcare în toate locaţiile distribuitorilor Volkswagen, în urma unei investiţii de aproximativ 1 milion de euro.”

    Alături de această reuşită se numără şi o gamă variată de modele electrice, compania continuând să facă paşi definitorii către sustenabilitate sub deviza „Way to Zero”. Trendul a fost pornit cu ani în urmă. În 2013, Bogdan Florea îşi aminteşte că modelul e-up! era o prezenţă exotică pe străzile din România, vânzările începând timid, fiind de ordinul câtorva unităţi. „În prezent, ţintim ca 10% din totalul vânzărilor noastre să fie reprezentat de maşini electrice.” Deja, ciclul de producţie pentru modelele ID.3. si ID.4. este unul neutru din punct de vedere al CO2.

    În ceea ce priveşte numirea modelului VW ID.4 drept „Maşina anului 2021 în lume”, Bogdan Florea spune că autovehiculele eligibile pentru această titulatură trebuie să aibă o producţie de cel puţin 10.000 de unităţi pe an şi să fie oferite pe cel puţin două continente. Potrivit lui,  juriul a apreciat deopotrivă respectul pentru mediu susţinut de tehnologia fără emisii directe şi funcţiile inovatoare ale ID.4. „De exemplu, inovatorul head-up display cu realitate augmentată este disponibil opţional. Acesta proiectează pe parbriz informaţii importante, cum ar fi săgeţile de schimbare a direcţiei din sistemul de navigaţie. Şoferul vede această informaţie ca imagine tridimensională decalată la o distanţă aparentă de trei până la zece metri în faţa autovehiculului. Ceea ce înseamnă că displayul este perfect integrat în lumea reală exterioară. Când Adaptive Cruise Control (ACC) sau Travel Assist (opţional) este activ, autovehiculul care circulă în faţa ID.4 este evidenţiat cu un marcaj luminos pe head-up display, începând de la o anumită viteză, pentru a putea păstra distanţa necesară.” Volkswagen plănuieşte ca în acest an să livreze, în toată lumea, în jur de 150.000 de unităţi ID.4.

    La începutul acestui an, Volkswagen a prezentat şi planul denumit „Accelerate”, potrivit căruia vehiculele electrice ar putea ajunge până în 2023 să reprezinte 70% din vânzările totale ale grupului în Europa. Compania şi-a asumat pe deplin obiectivele acordului de la Paris prin care îşi propune să atingă emisii zero de CO2 până în anul 2050. „Deja în acest an ţintim ca 10% din vânzările noastre sa fie modele electrice.”

    Anual, VW AG comercializează circa 10 milioane de vehicule. Piaţa din România s-a situat anul trecut în jurul valorii de 125.000 unităţi, marca Volkswagen având, potrivit reprezentanţilor companiei, o performanţă peste media europeană. În plan local, businessul are 24 de distribuitori şi 38 de parteneri service, punând la dispoziţia clienţilor un portofoliu de peste 20 de modele, principale şi derivate. În 2020, pe fondul pandemiei, Volkswagen România a înregistrat o scădere moderată a cifrei de afaceri, de 10-12%. „Estimăm să recuperăm decalajul cauzat de criza COVID-19 şi să înregistrăm o creştere moderată chiar şi faţă de anul 2019, an neafectat de pandemia globală”, descrie Bogdan Florea aşteptările pentru acest an.

    În ceea ce priveşte achiziţia de maşini electrice în piaţa  locală, el spune că maşinile electrice sunt din ce în ce mai prezente în viaţa consumatorilor români şi au urcat în lista preferinţelor lor. „Fiabilitatea, costurile reduse de întreţinere, impactul redus asupra mediului şi combinaţia ideală între tehnologie de ultim moment, design revoluţionar şi grija faţă de mediu fac ca modelele electrice să câştige teren şi cotă de piaţă în ultimii ani.”

    Despre mersul cu maşina în viitor, Bogdan Florea are o viziune cât se poate de clară. Acesta va fi „sustenabil, electric, conectat, on demand”.


    Bogdan Florea, director marcă Volkswagen autoturisme: ​„Anul 2020 a fost un an greu, dar şi anul care ne-a forţat pe toţi să ne adaptăm, să facem schimbări, să învăţăm lucruri noi. Şi să nu renunţăm. Vrem să construim un viitor sustenabil, iar asta este o prioritate pentru Volkswagen la nivel global. Însă un viitor sustenabil nu este posibil fără tineri pasionaţi şi implicaţi, care cred în visurile lor. Ştim că noile generaţii au puterea şi energia să schimbe lumea.”


     

    ANDREEA MITRUŞ

    12 ANI ESTE ÎN CLASA A VI-A ♦  A OBŢINUT TITLUL DE VICECAMPIOANĂ NAŢIONALĂ LA SCRIMĂ U9 ÎN 2017

    Care a fost cea mai mare reuşită a ta de până acum?

    Cea mai mare reuşită a mea de până acum a fost obţinerea titlului de Vicecampioană Naţională la Campionatul Naţional de Copii 2017.

    Ce a fost cel mai greu pentru tine în perioada pandemiei? Dar cel mai bine?

    Cel mai greu pentru mine în perioada de pandemie a fost începutul anului 2020, când   nu am putut să mă antrenez, deoarece sala de scrimă a fost închisă. Cel mai bine a fost că din 15 iunie 2020 a fost redeschis stadionul, aşa că toată vara am putut să mă antrenez în aer liber.

    Cum te distrezi în timpul liber?

    În timpul liber îmi place foarte mult să citesc, să mă joc şi să mă plimb cu bicicleta.

    Cum ai reuşit să îţi transformi pasiunea în performanţă?

    Am reuşit să îmi transform pasiunea în performanţă prin multă muncă şi ambiţie. Rezultatele au apărut foarte repede şi asta m-a motivat să continui, dar şi să visez la rezultate cât mai mari.

    Cine te susţine cel mai mult şi cui simţi nevoia să-i mulţumeşti?

    Cel mai mult mă susţin familia şi antrenorii. Mă gândesc la ei şi le mulţumesc de fiecare dată când obţin rezultate bune.

    Care este cel mai mare vis al tău şi cum îţi propui să îl îndeplineşti?

    Cel mai mare vis al meu este să ajung campioană olimpică. Îmi propun să îl transform în realitate muncind foarte mult şi inspirându-mă din sfaturile primite de la antrenori şi alţi scrimeri cu performanţe excepţionale la nivel internaţional.

    Cum te vezi în viitor?

    Mă văd ca fiind un om împlinit, fericit şi cu realizări deosebite atât în plan profesional dar şi în plan personal.

    Cum vezi România în viitor?

    Văd România ca pe o ţară importantă în lume, cu mulţi sportivi medaliaţi şi foarte apreciată în marile competiţii internaţionale.

    Când vei fi mare vrei să locuieşti în România sau în altă ţară? De ce?

    Vreau să locuiesc în România pentru că este ţara mea natală şi îmi doresc să fiu aproape de familia mea.

    Cum ţi-ar plăcea să schimbi lumea?

    Mi-ar plăcea ca oamenii să fie mai interesaţi de scrimă, iar copiii să vină la sală şi să vadă singuri ce frumos este să te duelezi.

    Cu ce asociezi cuvântul „sustenabilitate”?

    Asociez acest cuvânt cu multă prosperitate, fără a fi consumate resurse preţioase.

    Ce sfat le-ai da altor copii de vârsta ta?

    Îi sfătuiesc pe copii să nu renunţe foarte uşor la pasiunile lor şi să lupte până la capăt pentru ele.

    Ce înseamnă pentru tine faptul că ai fost aleasă printre cei patru OMBC?

    Sunt foarte fericită pentru că sunt unul dintre cei patru OMBC şi mă bucură faptul că performanţele mele în scrimă sunt apreciate la un nivel atât de înalt.


     

    NIKOL VARGA

    12 ANI DUBLĂ CAMPIOANĂ MONDIALĂ ŞI DE 4 ORI CAMPIOANĂ EUROPEANĂ LA DANS CONTEMPORAN ŞI ACRODANCE

    Care a fost cea mai mare reuşită a ta de până acum?

    Cea mai mare reuşită a mea a fost în 2018, când am devenit Campioană Mondială şi Vicecampioană Mondială la Dans Contemporan şi Acrodance. Iar în 2021 am obţinut titlul de Dublă Campioană Europeană.

    Ce a fost cel mai greu pentru tine în perioada pandemiei? Dar cel mai bine?

    Cel mai greu în pandemie a fost dorul de  antrenamente, de concursuri, spectacole, dorul de scenă. Dar a fost şi un bine – am putut să mă antrenez online pe platforma Live Dance Classes Online unde am avut zilnic antrenamente de gimnastică, balet, dans contemporan şi jazz, şi într-un an chiar am avansat frumos pe acestă platformă de dans.

    Cum te distrezi în timpul liber?

    În timpul liber mă întâlnesc cu prietenii mei şi mergem prin parcuri, la shopping, iar iarna am fost de foarte multe ori la patinoar.

    Cum ai reuşit să îţi transformi pasiunea în performanţă?

    Am transformat pasiunea în performanţă cu multă muncă, antrenamente zilnice şi m-a ajutat foarte mult ambiţia mea de a ajunge la nivelul la care mi-am propus.

    Cine te susţine cel mai mult şi cui simţi nevoia să-i mulţumeşti?

    Cel mai mult mă susţin părinţii mei, mami şi tati, şi profesorii mei de dans: Pásztor Tünde, Georgiana Monica Grama şi Oana Ioniţă, care sunt foarte dedicaţi şi mă pregătesc să ajung unde îmi doresc. Mă susţin, de asemenea, prietenii mei, colegii şi diriginta mea, Jullianna Bálint. Simt nevoia să le mulţumesc din suflet părinţilor mei care mă susţin din toată puterea lor şi tuturor persoanelor care îmi sunt dragi şi mă susţin într-un fel sau altul.

    Care este cel mai mare vis al tău şi cum îţi propui să îl îndeplineşti?

    Cel mai mare vis al meu este să devin o dansatoare tot mai bună şi să ajung pe scene mari ale lumii, chiar şi în piese de teatru, iar cu multă muncă şi ambiţie voi reuşi.

    Cum te vezi în viitor?

    Când voi fi adult îmi doresc să am o şcoală de dans renumită.

    Cum vezi România în viitor?

    În viitor în România sper că va fi mai bine, sper că sportul şi copiii vor fi susţinuţi mai mult decât acum.

    Când vei fi mare vrei să locuieşti în România sau în altă ţară? De ce?

    Când voi fi mare îmi doresc să rămân în România pentru că şi în România poţi deveni cineva dacă vrei cu adevărat. Avem sportivi mari în Romania şi aş rămâne în primul rând să fiu aproape de familia mea.

    Cum ţi-ar plăcea să schimbi lumea?

    Mi-ar plăcea să schimb lumea în sensul de a fi noi oamenii mai buni, să ne ajutăm şi să avem mare grijă de Pământ (să economisim apa, să renunţăm la plastic, să reciclăm tot ce se poate, să circulăm mai mult cu bicicleta, să lăsam pământul să răsufle).

    Cu ce asociezi cuvântul „sustenabilitate”?

    L-aş putea asocia cu cuvântul „mediu”.

    Ce sfat le-ai da altor copii de vârsta ta?

    Aş sfătui copiii de vârsta mea să facă sport şi mişcare în primul rând, şi să îşi urmeze viseleoricare ar fi ele, pentru că nimic nu este  imposibil.

    Ce înseamnă pentru tine faptul că ai fost aleasă printre cei patru OMBC?

    Este o onoare că am fost aleasă printre cei patru OMBC, este o şansă unică în viaţă şi aştept cu foarte multe emoţii şi nerăbdare ziua cea mare, în care eu voi duce mingea jucătorilor pe stadion. 


     

    ERIC NICOLAE LIXANDRU

    10 ANI CAMPION LA MATEMATICĂ BRIO CHALLENGE ŞI MEMBRU AL ECHIPEI DE FOTBAL PROSPORT ACADEMY

    Care a fost cea mai mare reuşită a ta de până acum?

    Cea mai mare reuşită a mea de până acum este câştigarea primei olimpiade digitale de matematică.

    Ce a fost cel mai greu pentru tine în perioada pandemiei? Dar cel mai bine?

    Cel mai greu a fost faptul că nu m-am putut întâlni cu colegii, cu prietenii şi bunicii. Cel mai bine a fost că am petrecut mult timp cu familia, părinţii şi sora mea, Alice.

    Cum te distrezi în timpul liber?

    În timpul liber mă joc online cu colegii, mă joc pe telefon, mă uit la TV sau ies în faţa blocului.

    Cum ai reuşit să îţi transformi pasiunea în performanţă?

    Pentru a avea performanţă am avut ambiţie şi am muncit din ce în ce mai mult.

    Cine te susţine cel mai mult şi cui simţi nevoia să-i mulţumeşti?

    Atât la mate cât şi la fotbal mă susţin  părinţii şi doamna învăţătoare şi tot lor simt nevoia să le mulţumesc.

    Care este cel mai mare vis al tău şi cum îţi propui să îl îndeplineşti?

    Când vine vorba de matematică vreau să particip la concursuri, să concurez cu cei mai buni şi să câştig. Când vine vorba de fotbal, vreau să ajung un mare fotbalist la o echipă mare şi pentru asta va trebui să muncesc din greu.

    Cum te vezi în viitor?

    Un mare fotbalist care ştie matematică!

    Cum vezi România în viitor?

    România va fi mult mai isteaţă şi din ce în ce mai frumoasă.

    Când vei fi mare vrei să locuieşti în România sau în altă ţară? De ce?

    Când voi fi mare vreau să locuiesc în altă ţară pentru a juca fotbal la o echipă din străinătate.

    Cum ţi-ar plăcea să schimbi lumea?

    Mi-ar plăcea să avem mai mult spaţiu verde şi să nu mai construim aşa mult.

    Cu ce asociezi cuvântul „sustenabilitate”?

    Un proiect de lungă durată.

    Ce sfat le-ai da altor copii de vârsta ta?

    Sfatul meu pentru ceilalţi copii este să fie ambiţioşi şi să nu se dea bătuţi niciodată.

    Ce înseamnă pentru tine faptul că ai fost ales printre cei patru OMBC?

    Faptul că am fost ales printre cei patru OMBC pentru mine înseamnă că am muncit mult şi rezultatele muncii încep să iasă la iveală.


     

    THEODOR VASILE

    13 ANI MEMBRU AL ECHIPEI NAŢIONALE DE ROBOTICĂ AUTOVORTEX, CÂŞTIGĂTORII PREMIULUI I ŞI AI MEDALIILOR DE AUR LA CAMPIONATUL INTERNAŢIONAL DE ROBOTICĂ DIN RUSIA, ÎN APRILIE 2021

    Care a fost cea mai mare reuşită a ta de până acum?

    Cea mai mare reuşită a mea a fost să câştigăm concursul de robotică din Rusia.

    Ce a fost cel mai greu pentru tine în perioada pandemiei? Dar cel mai bine?

    Cel mai greu a fost faptul că nu am putut să merg la antrenamentele de baschet. Cel mai bine a fost că am putut să mă joc mai mult la calculator.

    Cum te distrezi în timpul liber?

    Mă distrez cel mai bine când merg la robotică şi ies cu prietenii.

    Cum ai reuşit să îţi transformi pasiunea în performanţă?

    Am reuşit să îmi transform pasiunea în performanţă prin multă muncă şi dedicarea timpului pentru ceea ce îmi place.

    Cine te susţine cel mai mult şi cui simţi nevoia să îi multumeşti?

    Pe mine mă susţin cel mai mult părinţii şi prietenii mei. Iar eu vreau să-i mulţumesc pe părinţii mei, pe prieteni şi pe profesori, dar şi pe mine.

    Care este cel mai mare vis al tău şi cum îţi propui să îl îndeplineşti?

    Cel mai mare vis al meu este de a deschide o companie de robotică medicală, vis la care îmi propun să lucrez înainte să intru la liceu.

    Cum te vezi in viitor?

    Eu mă văd lucrând în compania mea şi avansând în educaţie.

    Cum vezi România în viitor?

    Văd România mult mai avansată tehnologic şi medical în următorii ani.

    Când vei fi mare vrei să locuieşti în România sau în altă ţară? De ce?

    Când voi fi mare voi rămâne în România la facultate, dar în anul dintre liceu şi facultate vreau să lucrez într-o companie de investiţii cu capital de risc ca să am experienţă.

    Cum ţi-ar plăcea să schimbi lumea?

    Mie mi-ar plăcea să schimb lumea prin a crea cât mai mulţi roboţi pentru un stil de viaţă mai uşor.

    Cu ce asociez cuvantulsustenabilitate?

    Cu idei care se susţin în timp, pentru dezvoltare.

    Ce sfat le-ai da altor copii de vârsta ta?

    Să îţi urmăreşti visele şi să faci ceea ce îţi place!

    Ce înseamnă pentru tine faptul că ai fost ale printre cei patru OMBC?

    E minunat! Sunt fericit că pot atinge mingea oficială a meciurilor UEFA şi că pot cunoaşte fotbalişti care au realizat lucruri importante pentru ţara lor, şi asta mă impulsionează ca şi eu să realizez lucruri frumoase pentru ţara mea.

  • Trenkwalder: “Companiile reincep sa investeasca in dezvoltarea angajatilor”

    “De la inceputul anului am inregistrat o crestere de 12% a
    cererilor pe segmentul de training de personal, semn că partenerii
    nostri reincep să investeasca in pregatirea si fidelizarea
    angajaţilor lor”, spune Bogdan Florea, directorul general al
    Trenkwalder, a treia cea mai mare companie de recrutare din
    România, dupa cifra de afaceri din 2010.

    Cele mai solicitate programe de training sunt cele pe
    management, leadership, comunicare, motivarea angajaţilor si
    teambuilding, cu obiectivele foarte clare de formare a unor echipe
    de lucru eficiente prin intermediul acestor sesiuni.

    “Avem deja 30 de clienţi noi in acest an pe segmentul de
    business de training si daca lucrurile merg in acelasi ritm,
    probabil ca vom incheia anul cu de doua ori mai mulţi. Pe masura ce
    afacerile incep sa isi revina, angajatorii realizeaza ca angajaţii
    valorosi ce nu sunt fidelizaţi pot ajunge sa se considere mai
    apreciaţi de care concurenţa”, a explicat Bogdan Florea.

    Compania, cu sediul central in Sibiu, a incheiat trimestrul I cu
    venituri de 5,92 milioane euro, faţa de 3,81 milioane in aceeasi
    perioada a anului trecut, pe fondul revenirii cererii de servicii
    HR pe toate segmentele.