BusinessMagazin

Tag: BM Medical City News

  • „Reţeta” sportului sănătos

    Fie că vorbim de o rezoluţie de an nou, un eveniment pentru care vrem să arătăm bine ori pur şi simplu dorinţa de a face o schimbare sănătoasă în programul zilnic, activitatea fizică e oricând o idee bună. La ce riscuri ne expunem însă dacă începem să practicăm un sport fără a face înainte o vizită la cabinetul medical?

     

    Din punctul meu de vedere este foarte important să mergem la medic înainte de a începe să practicăm sport. Nu degeaba se cere adeverinţă medicală şi când ne înscriem copilul la o activitate sportivă. Medicul poate să facă o anamneză atentă şi un istoric medical detaliat care să scoată în evidenţă o patologie cardiovasculară care poate fi precipitată de efortul fizic”, a spus Alexandra Dumitru, medic specialist cardiolog, Enayati Hospital – parte integrantă a Enayati Medical City, primul oraş din România, în cadrul emisiunii BM Medical City News. Potrivit ei, din acest punct de vedere adresabilitatea este foarte scăzută, puţini fiind cei care consultă un medic înainte să înceapă un efort fizic susţinut, prezentându-se cu preponderenţă în situaţiile în care încep să facă efort fizic şi să aibă simptomatologie din punct de vedere cardiovascular. „Atunci când te apuci de un sport şi nu eşti pregătit simptomatologia include durerile toracice anterioare, palpitaţiile, uneori sincopa postefort, adică o pierdere a stării de conştienţă după terminarea efortului fizic.”

     

    Sedentarismul, învins cu un minimum de efort

    La rândul său, vorbind despre riscurile la care ne expunem dacă nu practicăm sport, Paul Năstase, medic primar ortoped-traumatolog, Enayati Hospital, susţine că acestea sunt legate de sedentarism, vorbind aici în primul rând de durerile articulare care ne afectează viaţa de zi cu zi. În al doilea rând el menţionează toate toate durerile legate de aparatul musculoscheletal, care sunt în sinergie cu restul corpului. „Important este să ieşim puţin din sfera asta de sedentarism şi o să constatăm, spre surprinderea multor pacienţi, că dispar toate aceste neajunsuri.

    Sedentarismul favorizează degradarea articulaţiilor.” El spune că foarte predispuşi spre sedentarism şi afecţiunile aferente sunt în special pacienţii care au o muncă de birou şi nu prea frecventează sala de forţă sau nu fac activitate fizică. „Îi sfătuiesc să iasă un pic din sfera lor de confort şi să înceapă o activitate sportivă. Foarte mulţi au tendinţa să iasă la alergat în faţa blocului sau în parc. Sau unde găsesc, şi exact trecerea asta de la sub nivelul mării cum îmi place mie să-i spun la o activitate cu efort excesiv e o balanţă care nu poate fi controlată de către organism şi apar leziunile.”

    Cel mai mic efort pe care Paul Năstase îl recomandă este să mergem zilnic 10.000 de paşi, „deşi această cifră nu este bazată pe nimic ştiinţific. Dar este un prag pe care foarte mulţi pacienţi îl au ca un fel de trofeu.” Mersul pe jos este însă o nevoie fiziologică a corpului nostru şi nu reprezintă neapărat un efort fizic, spune el. „Dar în cazul unui pacient sau al unui om care nu face nici măcar acel minim necesar este bine să setezi un prag.”

    „Pacienţii care, de exemplu, au o muncă de birou opt ore pe zi, cinci zile pe săptămână, ar trebui să facă măcar de trei ori pe săptămână o activitate sportivă susţinută pentru sănătate.” 

    Paul Năstase, medic primar ortoped-traumatolog, Enayati Hospital

    Din punct de vedere ortopedic, el subliniază că fiecare om are totuşi nevoie de activitate fizică minim jumătate de oră pe zi. „Pacienţii care, de exemplu, au o muncă de birou opt ore pe zi, cinci zile pe săptămână, ar trebui să facă măcar de trei ori pe săptămână o activitate sportivă susţinută pentru sănătate.” Legat de riscurile din zona cardiovasculară la care sunt expuşi cei care îşi schimbă brusc obiceiurile privind activitatea fizică, Alexandra Dumitru subliniază că sportul nu declanşează afecţiuni cardiace ci poate să precipite o boală cardiovasculară subiacentă.

    „Sporturile recomandate din punct de vedere cardiovascular sunt cele care cresc frecvenţa cardiacă şi o menţin crescută. Astfel, se produce un antrenament al cordului şi corpul suportă mai bine orice fel de boală cardiovasculară.” Aici, recomandate sunt alergatul, mersul pe bicicletă, înotul, însă în oricare notează, din nou, că importantă e constanţa. „Ar trebui cel puţin 30 de minute de antrenament viguros, de cinci ori pe săptămână, care să ţină frecvenţa cardiacă crescută. Femeile de obicei apreciază clasele de spinning, de pilates, pe când bărbaţii apreciază mai mult alergatul în parc, mersul pe bicicletă – şi aş vrea să le recomand celor care merg pe bicicletă să facă, măcar o dată pe săptămână, şi un antrenament al trenului superior – partea superioară – torace, braţe, pentru că mersul pe bicicletă antrenează mai mult trenul inferior şi ai exerciţiu cardio, dar musculatura nu este toată antrenată în ciclism.”

    Recuperarea corespunzătoare, cheia unei operaţii reuşite

    Pe zona de ortopedie, Paul Năstase spune că, în principal, cele mai frecvente leziuni apar în schiul alpin şi în sporturile cu pivotare – fotbal, handbal, baschet. „Niciodată nu vă duceţi pe pârtie nepregătiţi. Întotdeauna trebuie să aveţi minim o lună şi jumătate – două luni în care să vă pregătiţi musculatura pentru aşa ceva.”

    În cazul leziunilor ortopedice, perioada de recuperare poate să dureze de la câteva săptămâni până la un an, un an şi jumătate, spune el. „Depinde foarte mult despre ce leziune vorbim. Dacă vorbim despre unele uşoare, care necesită un minim tratament, cum ar fi o infiltraţie intraarticulară sau periarticulară, după care pacientul intră într-un proces de recuperare medicală sub îndrumarea directă a unui medic de recuperare medicală, atunci lucrurile pot să se liniştească după hai să zicem două până la maximum şase-opt săptămâni. Dacă în schimb vorbim despre un pacient care a suferit o intervenţie chirurgicală, atunci lucrurile se complică foarte mult, în funcţie de intervenţia chirurgicală.”

    El notează că există intervenţii chirurgicale, precum ligamentoplastia de ligament încrucişat anterior, al căror succes e asigurat în proporţie de 80% de o recuperare postoperatorie conştiincioasă, experienţa ortopedului având un aport mult mai mic. „Eu întotdeauna vorbesc cu pacienţii mei înainte de intervenţia chirurgicală pentru a mă asigura că vor respecta întru totul acest proces de recuperare, foarte îndelungat (9 – 12 luni) şi cu competenţă destul de redusă. Evit să operez pacienţi care au alte priorităţi în viaţă pentru că mă expun pe mine la un risc de eşec al operaţiei.”

    În cazul recuperării cardiace postinfarct, Alexandra Dumitru atrage atenţia că, de obicei, în primul an de la un infarct miocardic pacientul face un nou infarct, citând totodată o statistică din SUA care arată că 1 din 4 pacienţi va repeta infarctul în primul an de la primul incident. „Acolo sunt mai multe programe de recuperare cardiovasculară. Dar începe şi în România să se dezvolte această nişă. Numai că pacienţii nu sunt nici direcţionaţi şi nici nu sunt educaţi în stilul acesta. Ei primesc un concediu medical de o lună de zile în care consideră că trebuie să stea, ceea ce este greşit. Cu cât se mai mobilizează mai precoce şi vin într-un program de recuperare cardiovasculară sau măcar sunt instruiţi cu privire la ce anume efort să facă, cu atât se pot recupera mai bine.”

    În încheiere, ea notează că nu e nici prea devreme, nici prea târziu să te apuci de sport – orice sport îţi face plăcere. Dar reaminteşte că este bine să consulţi înainte un medic, măcar pentru un sfat care să te poate ghida, în caz că există vreun risc. Potrivit Alexandrei Dumitru, şi pentru copii e benefică mişcarea, fie că vorbim de sporturile în aer liber sau la o sală de sport. „Dacă ei învaţă de mici să iubească mişcarea vor face până la bătrâneţe. Va fi ca un drog. Poţi să faci dependenţă şi de sport şi e o dependenţă sănătoasă.”

  • O direcţie cu mult potenţial

    În contextul în care în România se înregistrează una dintre cele mai accentuate curbe de îmbătrânire la nivel European, însă pe plan local nişa serviciilor medicale premium destinate vârstnicilor este prea puţin explorată, Wargha Enayati a luat iniţiativa şi a deschis în cadrul Enayati Medical City, primul oraş medical din România, un spital dedicat acestei categorii de pacienţi. Ce nevoi acoperă?

     

    La nivelul anului 2020, cred că vorbim de aproximativ 100.000 de noi cazuri oncologice diagnosticate în România şi aproximativ 55.000 de decese. Vorbim de un număr între 60.000 şi 70.000 de accidente vasculare cerebrale care se întâmplă anual în România. Toţi oamenii aceştia au nevoie de îngrijire medicală, în perioada pandemiei ei au fost cei mai afectaţi. Sunt cifre foarte importante, destul de dureroase, dar asta e realitatea cu care ne confruntăm”, a afirmat Vlad Antoniu, director în cadrul Enayati Hospital şi Enayati Home, în emisiunea BM Medical City News.

    Potrivit lui, România înregistrează la ora actuală şi una dintre cele mai accentuate curbe de îmbătrânire. „În acest context cred că problema principală este că suntem în urmă cu reacţia la îmbătrânire. S-a vorbit, şi e bine că s-a vorbit destul de mult în ultimii ani, de presiunea pe care această îmbătrânire o va aduce în sistemul de pensii. Cred că e vremea să ne uităm cu atenţie pe sistemul de îngrijiri medicale”, spune Vlad Antoniu, citând în continuare un studiu de anul acesta al Institutului de Statistică, care indică că în circa două decenii se va ajunge ca 50% din populaţia României să aibă peste 65 de ani. „Gândiţi-vă că majoritatea au nevoie de îngrijire geriatrică şi de boli cronice, pentru că până la urmă dorim şi noi să ajungem să trăim până la 85-90 de ani în standarde bune şi aceste soluţii nu prea există. Deci aici cred că e un lucru la care în viitorul apropiat trebuie să ne concentrăm – să ţinem pasul cu cu Uniunea Europeană. Despre asta e vorba.”

    Ca răspuns la această nevoie a pieţei, a fost creat în paralel cu alte facilităţi ale Enayati Medical City, primul oraş medical din România, şi Enayati Hospital, unul dintre elementele centrale ale acestuia. Astfel, Enayati Medical City, „un complex medical care acoperă atât zona de spitalizare pentru boli cronice şi geriatrie – Enayati Hospital, cât şi zona rezidenţială, Enayati Home”, şi nu numai. În acelaşi loc există zona de spital de oncologie, o policlinică cu peste 60 de specialităţi medicale şi, de asemenea, servicii de radioterapie şi imagistică, „toate împreună cu partenerii noştri”, adaugă Vlad Antoniu. Plecând de la realităţile României actuale – „un număr de aproximativ 20% din populaţia ţării cu vârsta de peste 65 de ani şi aproximativ 3 milioane de bolnavi cronic”, acest întreg ecosistem medical s-a dezvoltat în mod firesc. Cifrele, adaugă el, sunt uriaşe şi toţi aceşti oameni au nevoie de sprijin medical, pentru ca viaţa lor să continue în cele mai bune condiţii şi să se poată bucura de lucrurile de care au nevoie. „Dar pentru asta, atât vârstnicii, cât şi bolnavii cronic, au nevoie de îngrijire şi de tratament medical. Iar în România, până la apariţia noastră existau foarte puţine şi probabil nu la standardele la care este creat Enayati Hospital, sau chiar deloc, soluţii medicale pentru această categorie de persoane.”

    În cadrul Enayati Hospital funcţionează cinci secţii medicale şi o bază de recuperare la standarde moderne europene. Există, printre altele, o secţie de geriatrie (ştiinţa medicală care se ocupă de tratarea bolilor aferente vârstnicilor), „tratăm bolnavii de Parkinson, boli de tip Alzheimer, ajutăm la recuperarea lor”, o secţie de neurologie, îngrijiri paliative, unde „tratăm zona de pacienţi oncologici care se află fie între două cure oncologice, fie din păcate sunt depăşiţi terapeutic şi au nevoie de suport în ultima fază a vieţii, pentru a avea demnitatea necesară până în ultima clipă”; se oferă, de asemenea, şi servicii speciale de recuperare pe zona de logopedie, de deglutiţie. „Sunt nevoi până la urmă care nu ni se par atât de extraordinare când suntem sănătoşi, suntem în putere, dar în clipa în care ai dificultăţi la înghiţire, în clipa în care ai dificultăţi la exprimare ajutorul e foarte important.” Există şi o secţie de recuperare medicală, unde se fac recuperări pe tot ceea ce înseamnă intervenţii chirurgicale de protezare de şold, de genunchi. „Asigurăm recuperare medicală a unor accidente, şi sigur avem şi secţie de specialităţi medicale, unde acoperim tot ceea ce înseamnă cardiologie, ortopedie, traumatologie. Dar în zona de cronic. În zona de recuperare nu ne ocupăm de afecţiunile acute.”

    Echipa spitalului numără undeva în jur de 60 de persoane, iar gradul de ocupare a unităţii a ajuns, până în prezent, la aproape 60%. „Pentru noi e îmbucurător pentru că vorbim de un spital care are un pic peste un an de zile de când a fost lansat. Deja avem pacienţi care revin, şi e oarecum firesc, prin prisma patologiilor cu care lucrăm. Oamenii vârstnici vin, ne ocupăm de ei, îi ajutăm să îşi recapete din funcţionalităţile care îi ajută să aibă o viaţă decentă şi în regulă şi ulterior revin la anumite perioade pentru a-şi păstra standardul respectiv.” Antoniu spune că, din perspectiva cererii, din păcate, cea mai cea mai accesată specialitate „cred că este cea de îngrijiri paliative, ne confruntăm cu un număr foarte mare de bolnavi oncologici care au nevoie de sprijin. Sunt foarte mulţi pacienţi şi în zona de recuperare postaccident vascular şi, evident, şi pe zona de recuperare medicală.”

     

    Din România şi de peste graniţe

    Potrivit lui, profilul pacienţilor depinde foarte mult de secţie. „Dacă vorbim de geriatrie, evident vârsta medie este în jur de 73-74 de ani. Sunt oameni care vin din toate mediile socioprofesionale, din toate zonele geografice. Avem pacienţi care au venit în secţiile de geriatrie şi de la Timişoara. Foarte mulţi vin din judeţele Moldovei. Ne bucurăm că avem din ce în ce mai mulţi pacienţi din Chişinău.” Din păcate, adaugă el, şi în secţia de neurologie „ne întâlnim din ce în ce mai des cu oameni încă tineri, de la 45-55 de ani. Avem pacienţi din toate mediile în spital, de la oameni din agricultură până la profesori universitari”.

    Enayati Hospital oferă mai multe tipuri de facilităţi de spitalizare, atât în cameră dublă, cât şi varianta de single sau de studio. „Preţurile pleacă de la o contribuţie individuală de 700 de lei pe noaptea de spitalizare pentru un loc în cameră dublă, pe lângă ceea ce decontează Casa de Asigurări pentru serviciile respective. Toate camerele, chiar şi cele duble, au balcon, toate au baie proprie, sunt la standarde de cinci stele.”

     

    Pacientul, în legătură permanentă cu Concierge Doctorul

    În ceea ce priveşte traseul pacientului în spital, Vlad Antoniu explică că acesta începe cu preluarea dosarului medical şi o şedinţă ţinută împreună cu o întreagă echipă de medici. „Avem în fiecare zi o şedinţă medicală cu medic geriatru, medic de recuperare, neurolog, cardiolog, practic toate specialităţile necesare. Ne uităm pe dosar împreună cu echipa de Concierge Medical şi vedem în primul rând ce putem face pentru pacientul respectiv, care sunt opţiunile terapeutice în cadrul Enayati Hospital.” Aceasta, subliniază el, este o evaluare gratuită a dosarului, după care se oferă familiei sau direct pacientului un feedback. „Explicăm ce putem face, discutăm cu familia, le explicăm situaţia şi ulterior decidem împreună momentul internării, momentul cel mai potrivit atât în contextul familiei cât şi în contextul medical al pacientului, şi îl aşteptăm la internare.” De la sosire, un Concierge Doctor aşteaptă pacientul şi îl însoţeşte pe întreg parcursul călătoriei în Enayati Hospital, de la interacţiunea cu medicul la interacţiunea cu asistentele şi cu întreg personalul medical, „şi este acolo atât pentru legătura directă cu familia cât şi pentru orice nevoie are pacientul”. „În zona de geriatrie şi de boli cronice, relaţia dintre un Concierge Doctor, un medic care îţi coordonează şi îţi cunoaşte întreg istoricul şi pacient este esenţială. Ea se creează şi se păstrează pe o perioadă lungă de timp. Medicul ştie cu ce te confrunţi, ştie care sunt punctele la care reacţionezi mai bine şi atunci evident că zona de Concierge Medical pe care noi o oferim este foarte potrivită continuării monitorizării evoluţiei bolilor cronice”, notează el.

    Toate acestea subliniază că vin suplimentar pe lângă interacţiunea permanentă care are loc cu medicul coordonator de caz pe zona medicală efectiv. „Încercăm să simplificăm cât mai mult acest proces şi vedem că ajută foarte mult să putem oferi informaţia mai simplu. Trăim cu toţii într-o perioadă aglomerată, cu multă presiune, e dificil de călătorit, dificil de ajuns în Bucureşti de la un punct la altul. Şi atunci încercăm ca primul set de informaţii, prima comunicare, stabilirea paşilor şi clarificarea soluţiilor să o facem cât mai mult înainte de internare”.

    Există, în cadrul spitalului, şi o facilitate destinată însoţitorilor. „Internăm împreună cu pacientul aparţinătorii şi chiar aş spune că în multe cazuri, prin prisma patologiilor despre care vorbim, este de foarte mare ajutor. Oamenii vârstnici au o oarecare dificultate în a se adapta unui mediu nou, se tem de spitale. E adevărat, când ajung la noi deja se relaxează, pentru că tot mediul e cu totul şi cu totul diferit. Dar adaptarea e mult mai uşoară dacă măcar la început, una-două zile, un aparţinător, un membru al familiei vine cu pacientul şi îl ajută.” Plus că sunt diverse patologii, mai ales în zona neurologică, în care ulterior sprijinul acasă va fi asigurat de cineva din familie, adaugă Antoniu. „Şi atunci noi putem să învăţăm să sprijinim membrul respectiv al familiei să înţeleagă cum îi poate fi mai uşor să ofere ajutorul pacientului.”

     

    „Mă aştept să creăm o direcţie pentru că este nevoie de aşa ceva”

    În continuare, Vlad Antoniu spune că deocamdată principalul obiectiv este „să ne asigurăm că pe măsură ce creştem volumele şi ajungem la un grad de ocupare pe care ni-l dorim păstrăm serviciile la acelaşi nivel şi reuşim să asigurăm aceeaşi calitate a serviciilor pentru toţi pacienţii. În etapa imediat următoare focusul este ca spitalul Enayati Hospital să fie la cele mai înalte standarde”.

  • Investiţii regulate pentru situaţii de criză

    Încă departe de potenţialul pieţei locale, asigurările de sănătate sunt plase de siguranţă în situaţiile de criză ce pot apărea pe neprevăzute, acoperind lipsa fondurilor necesare unui tratament costisitor. Iar investiţia zilnică necesară în acestea este egală cu preţul unei cafele, după cum observă Cristina Netea, Head of Value Proposition and Health Business la NN România.

    În acest moment, asigurările de sănătate nu sunt cele mai cunoscute tipuri de asigurări în România, însă potenţialul de creştere al pieţei este unul foarte mare”, a spus Cristina Netea, Head of Value Proposition and Health Business, NN România, în cadrul emisiunii BM Medical City News. Potrivit ei, în acest moment România este printre ultimele ţări din Europa în ceea ce priveşte deficitul de protecţie, noţiune care se referă la suma de bani de are nevoie o familie, cât trebuie să economisească pentru situaţiile în care se întâmplă un eveniment care poate să îi destabilizeze bugetul: un accident, o îmbolnăvire, decesul unei persoane apropiate şi aşa mai departe. „Şi asta se vede an de an în evoluţia pieţei asigurărilor, care creşte destul de mult. De exemplu, anul trecut am înregistrat o creştere de 10% faţă de 2020, iar creşterea a continuat şi anul acesta. În primul trimestru al anului curent am avut 28% în plus faţă de primul trimestru al anului trecut.”

    În ciuda faptului că asigurările de sănătate nu sunt încă atât de populare, spune că relevanţa lor a crescut şi creşte de la an la an. „Am văzut acest lucru şi în contextul pandemic. Interesul românilor faţă de asigurările de sănătate a crescut foarte mult.” Oferă drept exemplu un studiu realizat anul acesta de către cei de la UNSAR, care arată că 4 din 10 români sunt mai interesaţi să cumpere o asigurare de sănătate. „Bineînţeles, odată cu interesul faţă de asigurări au crescut şi aşteptările pe care consumatorul le are acum. Pentru că este dispus să plătească mai mult pentru produse mai complexe, cu acoperiri mai mari, aşteaptă să primească în schimb beneficii tangibile, să aibă un acces facil la serviciile medicale, să folosească uşor produsul de asigurare integrat, să interacţioneze uşor cu compania.” Cumva, adaugă ea, asta vine şi în contextul digitalizării accelerate care a avut loc în ultima perioadă şi a cuprins şi segmentul de asigurări.

    Cristina Netea subliniază faptul că o asigurare de sănătate intervine atunci când poate apărea o problemă mai serioasă, care presupune nişte costuri medicale mari şi care poate destabiliza bugetul familiei. „Aici, cum ziceam, vorbim despre un accident, de o îmbolnăvire, de situaţii în care costurile pot fi mari şi e foarte greu să le acoperim.” Ea susţine că asigurarea de sănătate NN acoperă costurile cu investigaţiile medicale, costurile cu spitalizarea şi intervenţiile chirurgicale, oferind acces clienţilor companiei în peste 275 de clinici şi spitale private din România sau din afara ţării. „Pentru tratament, clientul nu e nevoit să scoată bani din buzunar, NN plătind direct către spitale şi către clinici.

    De asemenea, oferim şi posibilitatea clientului să meargă, dacă doreşte, în afara reţelei sau chiar în spitalele de stat şi vom despăgubi o parte din cheltuielile medicale pe care trebuie să le plătească. Clientul se poate concentra pe tratament, pe însănătoşire. Noi ne ocupăm de costurile medicale.” În timp ce asigurarea principală acoperă spitalizarea şi intervenţia chirurgicală, ea spune că anul trecut compania a lansat o acoperire suplimentară care poate fi ataşată asigurărilor de sănătate, aceasta acoperind afecţiunile oncologice, arsurile grave şi transplantul de organe. „Beneficiul principal al acestei asigurări este că, în momentul în care clientul are un diagnostic, primeşte o sumă foarte mare de bani în maximum 48 de ore de la diagnostic şi se poate concentra mai departe pe tratament, să găsească clinica şi doctorul unde să se poată trata.”

    Un serviciu accesibil la scară largă

    Potrivit Cristinei Netea, dacă în urmă cu câţiva ani asigurările de sănătate erau percepute drept un serviciu premium la care au acces doar clienţii care câştigă foarte mulţi bani, „realitatea ne-a arătat că nu este chiar aşa. În realitate, costă în medie 5 lei pe zi. Cu echivalentul costului unei cafele poţi să ai o asigurare care să te acopere în cazul unui eveniment mai puţin plăcut”. Într-adevăr, adaugă ea, preţul asigurării poate fi diferit în funcţie de vârsta clientului, în funcţie de nivelul de acoperire pe care îl alege el, dar şi de starea de sănătate. Ea subliniază că e bine să ne facem asigurări de sănătate cât suntem tineri, cât încă nu avem probleme, pentru că vom plăti un preţ mai mic, care nu se schimbă dacă ne îmbolnăvim. „Noi nu penalizăm clienţii dacă au o afecţiune care presupune intervenţie chirurgicală, spitalizare, costul asigurării rămânând constant, fără fluctuaţii mari, iar atâta vreme cât clientul plăteşte poate să ţină asigurarea pentru toată viaţa. Nu avem o limită de vârstă la care încheie o asigurare.”

    Astfel, şi foarte mulţi copii sunt asiguraţi împreună cu părinţii pe poliţă. Cristina Netea spune că nici în condiţiile actuale, în care preţurile au crescut, asigurarea nu ar trebui ignorată, în condiţiile în care poate acoperi o sumă de până la 200.000 de lei pentru o asigurare principală şi încă 500.000 de lei pentru clauza de cancer, arsuri şi transplant. „Eu zic că este un beneficiu clar pentru client dacă stăm să comparăm preţul versus beneficiul pe care îl primeşte. Pot să vă dau şi un exemplu: dacă ne uităm la cât plătim noi în fiecare an în fiecare an pe intervenţii chirurgicale, media este undeva la 15.000 de lei per client.” Media spune că este cumva dată de foarte multe cazuri de spitalizare, care la rândul său poate să coste până la 6.000 de lei într-un spital privat, dar şi de intervenţii mai complicate, suma cea mai mare acoperită până acum de NN fiind o intervenţie chirurgicală cu un robot DaVinci, de aproape 100.000 de lei. „Important este ca fiecare să se gândească, dacă ar fi confruntat cu o astfel de situaţie, ce ar face şi de unde ar reuşi să obţină aceşti bani. Pentru că vedem cu toţii şi pe Facebook, în media, tot felul de cazuri, de situaţii ale unor oameni care au nevoie de un tratament costisitor, să meargă în străinătate, şi de multe ori ce fac? Apelează la rude, la prieteni, apelează la bunăvoinţa celorlalţi pentru a putea să strângă bani şi să aibă acces la un tratament de calitate.” Exact aici, subliniază ea, intervine o asigurare de sănătate. „Practic este o plasă de siguranţă financiară pentru client, lăsându-l să se concentreze pe tratament şi pe însănătoşire mai degrabă decât să îşi facă griji de unde poate lua banii şi dacă o să-i strângă în timp util ca să se poată duce să se trateze.” În plus, ea spune că trebuie ţinut cont şi de faptul că un diagnostic grav vine „la pachet” şi cu o povară psihologică.

    Asigurarea NN acoperă peste 90% din cele mai frecvente afecţiuni care pot apărea, notează Cristina Netea. De exemplu, pe zona de adulţi, cele mai frecvente costuri sunt cele pentru naşteri, pentru afecţiuni din sfera ORL – deviaţii de sept, afecţiuni ale genunchiului, afecţiuni specifice femeilor – dar şi pe zona de copii – afecţiuni din sfera virală, gastro-intestinală, afecţiuni respiratorii, ORL, amigdalită, polipi nazali, „afecţiuni care sunt destul de întâlnite, sunt boli ale copilăriei”, dar şi afecţiuni mai grave, cum sunt cele din zona oncologică, prin clauza dedicată. „Ştim cu toţii că atunci când intră în colectivitate, copiii sunt mult mai predispuşi la îmbolnăvire. Lucrurile astea se întâmplă destul de des din ceea ce vedem şi din ceea ce despăgubim, şi atunci asigurarea vine să susţină cheltuielile cu spitalizarea, dar şi cu tratamentul, atât pentru copil cât şi pentru părinte, deoarece cazarea părintelui este suportată tot de asigurare.”

    Perspectivă nouă pentru abonaţi

    Recent, NN a hotărât să includă în pachetul de asigurare şi servicii de Second Opinion, alegând drept partener primul oraş medical din România, Enayati Medical City. „Din 2016, de când am lansat acest produs, el a fost permanent îmbunătăţit. An de an venim cu lucruri noi pe care le oferim clienţilor, aşa cum s-a întâmplat şi anul acesta, când am inclus în asigurare două servicii noi.” În timp ce primul serviciu este destinat situaţiilor uşoare şi a fost lansat în parteneriat cu unul dintre principalii provideri de servicii medicale din România, cel de-al doilea – Second Opinion, dezvoltat împreună cu Enayati Medical City, se adresează clienţilor cu boli grave, din sfera oncologică, neurologice, cardiovasculare, inclusiv zona de imagistică şi anatomopatologii.

    Unul dintre motivele pentru care a fost lansat acest produs este nevoia de ghidare. „Când sunt confruntaţi cu un diagnostic grav clienţii nu ştiu ce să facă. Nu ştiu cu cine să vorbească, în ce direcţie să o apuce. De multe ori apelează la familie, la prieteni care au mai trecut prin situaţii de genul ăsta şi încearcă să găsească o soluţie. De multe ori ajung să meargă pe la doi, trei, chiar patru medici până găsesc un diagnostic clar şi o direcţie de tratament. Şi asta înseamnă în primul rând un impact în buget, pentru că lucrurile astea nu sunt deloc ieftine. Şi în al doilea rând înseamnă timp pierdut pe care ar fi putut să îl folosească pentru tratament şi recuperare.” Serviciul de Second Opinion oferit este inclus în asigurare. „Clientul nu plăteşte separat. Este inclus într-un pachet pe care îl oferim tuturor clienţilor noştri pentru că, aşa cum spuneam, această ghidare este foarte importantă. E partea care ne lipsea din produsul de asigurare şi vrem să oferim tuturor clienţilor acces la ea. Când are nevoie intră în contact cu noi şi de acolo porneşte toată călătoria de care v-am povestit.” Beneficiul principal al serviciului, notează ea, este că în momentul în care se confruntă cu o problemă gravă, clientului i se alocă un navigator medical, „un doctor care vorbeşte pe aceeaşi limbă, care încearcă să-i înţeleagă situaţia, se uită pe dosarul lui medical, vede dacă e complet, dacă lipseşte vreun document, astfel încât clientul să poată să meargă să facă investigaţii suplimentare. Împreună stabilesc care este pasul următor, cel mai bun pentru pentru client”. Aici clientul spune că poate opta să primească o a doua opinie medicală în România sau în străinătate, de la cei peste 500 de medici din Europa, Israel sau chiar America, şi în urma acestei opinii nu i se confirmă doar diagnosticul, ci primeşte şi recomandări pentru tratament, recomandări pentru stil de viaţă şi chiar recomandări de centre medicale unde ar putea să meargă să îşi trateze boala respectivă.

    O a doua opţiune ar fi ca dosarul lui să fie transmis către o comisie multidisciplinară care să se uite din toate punctele de vedere pe cazul respectiv şi să decidă împreună care este diagnosticul şi care este tratamentul cel mai potrivit, un tratament personalizat pentru clientul respectiv. Acest produs, adaugă ea, a fost creat „gândindu-ne care sunt situaţiile şi care sunt afecţiunile în care în mod normal oamenii au nevoie de un astfel de ghidaj”. Astfel, el nu acoperă toate afecţiunile, „pentru că cele standard pot fi tratate şi se tratează de obicei cu medicul curant”. Serviciul se adresează aşadar cazurilor complicate în primul rând, în care oamenii simt nevoia să ştie că diagnosticul pe care l-au primit este unul corect şi să ştie ce tratament este cel mai potrivit, care sunt centrele medicale unde ar putea să obţină acest tratament astfel încât să se asigure că au cele mai mari şanse de recuperare. Serviciul de second opinion are inclusă o perspectivă a tuturor medicilor, având acces şi la medici primari sau profesori doctori şi nu numai, atât din România cât şi din străinătate, fiind ales „unul dintre cei mai buni specialişti pe domeniul respectiv”.

    În încheiere, vorbind de nevoia de educare a românilor cu privire la folosirea asigurărilor de sănătate, Cristina Netea spune că este datoria asigurătorilor să promoveze din ce în ce mai mult beneficiile pe care le oferă clienţilor, astfel încât să devină nişte beneficii de care să ştie şi să fie primele la care se gândesc în momentul când au o astfel de o problemă, „să nu mai stea să caute în cercul de prieteni, rude sau pe internet. Adică să le fie mult mai cunoscută noţiunea şi să le acceseze natural, să ajungă la ele natural, nu prin prin alte terţe părţi”. Legat de rata anuală de creştere a numărului de asiguraţi, Cristina Netea preconizează, la nivelul companiei pe care o reprezintă, o evoluţie în rând cu piaţa, de 10-20%.

     

  • Serviciul medical pentru oamenii ocupaţi

    Lipsa timpului, jobul şi problemele personale ne împiedică de multe ori să efectuăm controalele medicale necesare pentru a preveni sau trata la
    timp diverse afecţiuni. De circa un deceniu însă, în România există un serviciu premium care compactează într-un timp extrem de scurt o multitudine de consulturi şi investigaţii esenţiale: health check-up-ul. Ce beneficii şi costuri implică acesta?

     

    Serviciul de health check-up presupune o asociere judicioasă şi foarte eficientă din punct de vedere al timpului, de consulturi şi investigaţii care realizează un examen general de bilanţ de sănătate. Includerea în acest tip de pachet a consulturilor de diferite specialităţi şi a investigaţiilor este făcută nu aleatoriu, ci în funcţie de rezultatele studiilor medicale ce ne arată beneficiile anumitor metode de screening, care nu presupun doar investigaţii, ci şi consulturi”, a spus Marinela Stănculete, doctor şi director medical, Concierge Medical, Enayati Medical City, în cadrul emisiunii BM Medical City News.

    Potrivit ei, beneficiile acestui pachet ţin de gruparea înţeleaptă din perspectivă medicală a consulturilor şi investigaţiilor în aşa fel încât să se obţină cu adevărat efectul dorit – acela de a face un examen de bilanţ de sănătate. „Să spunem că un anume tip de health check-up are o listă cu 20 de puncte. Nu se fac aleatoriu acele 20 de puncte ci în funcţie de necesităţile de pregătire – pentru că unele au nevoie de pregătire, se programează fluent, cursiv, una după cealaltă, dar nu într-o ordine arbitrară ci dimpotrivă, cu o bună logică din punct de vedere medical.” Subliniază, totodată, că aceste lucruri depind teribil de vârstă şi de sex, la care se adaugă, desigur, şi istoricul medical al pacientului. Pachetele de health check-up sunt însă, la modul general, preformate, asta însemnând că sunt stabilite ţinându-se cont de rezultatele studiilor medicale care ne arată ce metode de screening, pentru ce grupe de vârstă, cu ce frecvenţă trebuie făcute, dar şi asocierea dintre acestea. La capitolul costuri, Marinela Stănculete menţionează că preţul unui astfel de pachet depinde foarte mult de conţinutul acestuia. Există şi pachete de 500 de euro, însă „cele care sunt într-adevăr cuprinzătoare pentru sex şi grupă de vârstă încep de la 750 de euro”. Enayati Medical City oferă patru astfel de pachete, diferenţa de cost fiind dată de conţinut, care diferă în funcţie de grupa de vârstă. Astfel, prima categorie costă între 950 şi 1.000 de euro, iar cealaltă, între 1.750 şi 2.000 de euro. Health check-up-ul se face în cadrul oraşului medical, unde există toate facilităţile necesare şi anume zona de ambulator, zona de Concierge Medical – în care au loc consultaţiile şi o parte dintre investigaţii, şi clinicile, care au imagistica high-tech necesară pentru anumite investigaţii. Durata unui astfel de control e de 8-10 ore şi, în funcţie de dorinţa pacientului şi de programul său, se poate organiza într-o zi, două sau mai multe zile, dar „majoritatea oamenilor doresc să fie într-o zi.”

    Deşi se află în etapa de concepere a unor pachete pentru grupe de patologii şi pentru copii, în prezent Enayati Medical City oferă acest serviciu doar adulţilor. „Avem foarte bine organizată partea de adulţi, împărţită pe două grupe de vârstă – până în 40 şi după 40 de ani, cu conţinut parţial similar pentru bărbaţi şi femei, pentru fiecare grupă de vârstă, dar evident şi diferit. Toate aceste pachete conţin consulturi, însemnând consultul de bază, de pornire şi de încheiere cu Concierge Doctorul, tocmai pentru viziunea de ansamblu şi pentru a iniţia datele de curgere a desfăşurării.”

    Cu toate că este un pachet predefinit, Marinela Stănculete notează că uneori, dacă din discuţia de anamneză cu Concierge Doctorul se ivesc nişte elemente medicale care impun să se efectueze şi altfel de consulturi şi investigaţii decât cele prelistate, sunt organizate investigaţii suplimentare. Însă, în general, pachetul de health check-up include în primul rând o consultaţie iniţială cu Concierge Doctorul. Apoi urmează celelalte consultaţii cu medicii specialişti – unele dintre acestea pot conţine şi investigaţii în cadrul consultaţiei, de pildă consultaţia de cardiologie cu electrocardiogramă, cu sau fără ecografie de cord, cu sau fără test de efort, în funcţie de grupa de vârstă şi istoricul personal. „De la 40 de ani în sus le includem şi pe cele de tip ecografie de cord şi test de efort, tocmai pentru că e un health check-up cu rol preventiv.” Pe listă se mai află consultaţia de oftalmologie, de ginecologie, respectiv de urologie pentru bărbaţi, în cadrul celei de ginecologie efectuându-se şi recoltare de Babeş-Papanicolau, investigaţiile de laborator, care înseamnă recoltare de sânge şi preluarea probei de urină, investigaţii imagistice, care se pot întinde de la ecografie abdominală, tiroidiană, mamară până la osteodensiometrie, care testează densitatea minerală osoasă încercând să depisteze osteoporoza şi stadiul său premergător cât mai devreme, colonoscopia, care se aplică tuturor persoanelor peste 50 de ani, precum şi radiografia pulmonară, printre altele. „Cum vă spuneam, alegerea acestora şi includerea în pachet sunt în funcţie de recomandările ghidurilor internaţionale, făcute pe baza justeţei demonstrate statistic.”

    Pachetele de health check-up sunt de sine stătătoare, nu fac parte dintr-un abonament. „Există abonamente, şi avem astfel de abonamente, care includ tot listingul dintr-un health care check-up. Doar că nu sunt organizate aşa, nu vor dura niciodată doar o zi. Marele avantaj al acestui pachet, distinct de abonament este economia de timp, pe lângă conţinutul său medical adecvat.” Deşi se întâmplă să fie şi companii care să hotărască dacă în anul X oferă angajaţilor acest beneficiu extrasalarial, pe lângă abonament, în majoritatea cazurilor, cele care le accesează sunt persoanele fizice.

    Marinela Stănculete spune că health check-up-ul este, indiferent în ce formă, de făcut, conform recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, până în 49 de ani odată la doi ani, şi după vârsta de 49 de ani, anual. „Atenţie! Aici vorbim despre pachete de screening. Deci aceste pachete se adresează sigur tuturor doritorilor, dar marea lor relevanţă medicală este pentru cei care nu au boli pe care să le cunoască. Pentru că tocmai acesta este scopul – de a depista lucrurile în neregulă, silenţioase, care pot fi deja boli incipiente fără semne sau să fie premise serioase pentru boli care se vor instala într-un timp scurt.” Este, aşadar, un serviciu de prevenţie, subliniază ea, chiar dacă în cadrul său poate fi gestionată şi o boală sau o asociere de boli.

    Pentru fiecare specializare există medicul specialist, care face consultaţia şi investigaţia ce ţine de specialitatea respectivă. „Nici nu ar putea fi altfel.” Dar există şi Concierge Doctorul, cel care coordonează din punct de vedere medical tot demersul şi la care pacientul se întoarce după finalizarea tuturor investigaţiilor. El primeşte nu doar dosarul fizic, care înseamnă suma aritmetică a tuturor investigaţiilor făcute, ci şi interpretarea lor. Concluziile, care sunt atât de diagnostic, dacă sunt depistate boli, cât şi recomandări care privesc stilul de viaţă, nevoia de a continua anumite investigaţii, felul în care sunt de monitorizat anumite premise găsite sau măsuri directe terapeutice, deoarece, dacă s-a depistat o boală, atunci se şi intervine terapeutic. „Şi începutul, şi încheierea sunt făcute de către concierge doctor.”

    În ceea ce priveşte pregătirea făcută în prealabil de pacient, Marinela Stănculete spune că aceasta implică, pe de o parte, aducerea documentelor medicale pe care le ai legate de istoric. „Dacă avem un dosar medical e bine să îl luăm la noi. Orice fel de informaţie medicală din istoric este binevenită, mai ales că sunt lucruri pe care un pacient poate să nu şi le aducă aminte cu acurateţe, şi atunci orice fel de investigaţie din trecutul pacientului, orice raport medical privitor la o consultaţie este binevenit.” Health check-up-ul presupune, de asemenea, şi o pregătire fizică pentru investigaţiile ce vor decurge în aceeaşi zi. „Nu venim după ce am mâncat, venim nemâncaţi, după un post de opt ore, în care avem voie să bem apă dar nu altfel de lichide. Avem de prelevat o probă de urină care înseamnă nişte condiţii de recoltare care se comunică anterior. Vor fi prelevate probe ginecologice de exemplu, sau urologice. Va fi făcut colonoscopie care înseamnă o pregătire a colonului prin absenţa mâncării şi administrarea unor laxative în ziua precedentă. Pentru toate aceste elemente legate de pregătire, de la cele de documente până la pregătirile fizice, sunt comunicate cu suficient timp înainte pacientului, în aşa fel încât să nu trebuiască să fie anulat sau reprogramat health care check-up-ul din cauza nepregătirii.”

    Marinela Stănculete aminteşte că în piaţa locală serviciul de health check-up a intrat de cel puţin zece ani, însă cu paşi foarte, foarte timizi şi, fiind destul de costisitor, nu neapărat cu un succes foarte mare. „Dar în ultimii ani a crescut ponderea, evident în oraşe, a celor care fac astfel de health check-up-uri.” România, spune ea, în general se stă prost în materie de prevenţie, „în cumul cu o accesare foarte mare, de fapt, a serviciilor medicale, dar mare ca şi consum, nu neapărat judicios şi eficient organizate, pentru că ţin de impulsul pacientului”. Astfel, explică ea, marele avantaj al faptului că în România pacientul nu are nicio restricţie de adresare, în sensul în care poate merge oricând doreşte la medic, în sistemul social de stat de sănătate, iar condiţiile formale de a merge la o specialitate sunt minime, este de fapt folosit – „şi asta ţine de o educaţie mai precară” – foarte des, dar nu se închide cercul, în aşa fel încât să existe o concluzie – „vorbesc de partea de prevenţie, nu de diagnostic şi management al bolilor cornice”. Sunt mulţi oameni, adaugă ea, care îşi fac analize chiar de trei ori pe an, dar ele nu sunt neapărat cele potrivite. „De obicei sunt mai multe decât ar trebui şi ratate dintre cele potrivite, ceea ce evident că încarcă sistemul de sănătate de stat mult cu cheltuieli. Dar eficienţa, care se poate măsura pe scăderea morbidităţii, de fapt este mică.” Făcând referire strict la folosirea health check-up-urilor în România, aceasta spune că este restrânsă, întâlnită mai ales în oraşele mari, şi aproape exclusive de către persoanele care au un nivel de educaţie mult peste medie.

    „Noi ne adresăm tuturor cu acest serviciu. Adresabilitatea din punctul de vedere medical este în general valabilă. Însă oamenii sunt înghiţiţi în general de alte priorităţi ale vieţii şi consumaţi de griji, şi atunci puţini rezervă timp şi bani pentru a face prevenţie, chiar şi în acest fel foarte economicos din punct de vedere al timpului. Aşa încât ţinta noastră să spunem, mai ales de comunicare, este către oamenii care au suficiente cunoştinţe – nu medicale, ci generale, încât să perceapă importanţa prevenţiei, şi care au şi mijloacele financiare prin care să facă astfel de prevenţie. Dar ţintele sunt atât persoanele fizice de oriunde, cât şi companiile – se fac periodic astfel de informări şi prin toate mijloacele cunoscute”. 

    După ce au fost definitivate pachetele integral, Marinela Stănculete spune că aproape 500 de persoane au apelat la acest serviciu oferit de Enayati Medical City. În ceea ce priveşte echipa implicată, aceasta numără 16 medici.

  • Vlad Antoniu, Director de Vânzări, Enayati Hospital: Bătrâneţe de cinci stele

    Deşi în România îngrijirea seniorilor încă se limitează preponderent la ajutorul nespecializat oferit de ceilalţi membri ai familiei, tradus de multe ori în sacrificii importante, mai ales de timp, din partea aparţinătorilor, Wargha Enayati, fondator al Enayati Medical City, primul oraş medical din România, şi-a propus să schimbe acest lucru şi să le ofere vârstnicilor serviciile necesare pentru a-şi păstra demnitatea chiar şi când ajung într-un moment în care au nevoie de ajutor. Răspunsul său la nevoia din piaţă? Enayati Home, un centru rezidenţial de lux pentru seniori, cu facilităţi de cinci stele.

     

    În continuare, în România, din păcate avem un efort considerabil făcut de cel puţin unul dintre membrii familiei în a îngriji bătrânul”, a spus Vlad Antoniu, director de vânzări, Enayati Hospital, în cadrul emisiunii BM Medical City News. Potrivit lui, această situaţie are mai multe explicaţii. „În primul rând vorbim de o istorie a noastră în care privind la ţară, în trecut, obiceiul era ca cineva să rămână lângă părinţi să îi îngrijească. Unul dintre membrii familiei îşi sacrifica cariera să îşi îngrijească părinţii.” Vlad Antoniu susţine că doar o parte dintre seniorii care rămân acasă beneficiază însă de ajutor, şi o parte foarte mică de ajutor specializat. „Asta este o mare problemă. Ne confruntăm în toate domeniile cu o lipsă de resurse. Sunt din ce în ce mai puţini oameni specializaţi.” În plus, deoarece costă foarte mult să ai o persoană dedicată doar seniorului, acasă, foarte mulţi aleg să şi sacrifice timpul lor sau încearcă să facă asta, deşi constată destul de repede că nu reuşesc să o facă, lucru care devine un deserviciu şi pentru vârstnic, şi vine la pachet şi cu „nişte frustrări şi confuzii personale destul de mari” pentru aparţinător. „Şi atunci, în acest context, vedem tendinţa asta destul de mare de a căuta soluţii specializate, care a fost oarecum oprită o perioadă de timp şi de faptul că nu au existat suficient de multe soluţii create şi gândite de la zero, capabile să livreze serviciile pe care aparţinătorii şi seniorii şi le doresc. Acum vedem că piaţa merge în direcţia asta. Noi suntem, până la urmă, deschizători de drum. Din câte ştiu eu, suntem primul centru medical şi singurul funcţional care asigură pentru rezidenţi condiţii create de la zero pentru un centru rezidenţial dedicat.”

    În cadrul centrului rezidenţial Enayati Home, care are o capacitate totală de 66 de locuri, camerele au fost amenajate la standarde de hotel de 5 stele, cu balcon, mobilier adecvat şi baie proprie, construită pentru a corespunde cerinţelor unui vârstnic. În plus, centrul rezidenţial se află în proximitatea a două spitale, funcţionând practic împreună, prin urmare, seniorul poate primi asistenţă medicală imediată, având acces la policlinica în care se oferă aproape toate specialităţile medicale, dar şi la un centru de imagistică şi la unul de analize, printre altele, precum şi la unul dintre cele mai performante centre de recuperare din România. „Nu simţi presiunea spitalului, spitalul nu e casa ta, dar când ai nevoie eşti imediat acolo. (…) Avem asistenţă medicală 24 de ore din 24, 7 zile pe săptămână. Avem medic geriatru dedicat, avem medic de gardă permanent”, spune Vlad Antoniu. În plus, în funcţie de alegerea rezidentului, există şi opţiunea de a avea în cameră un buton de panică, dar şi cea de a primi o brăţară digitală pentru situaţiile în care simte nevoia de ajutor, moment în care, doar prin apăsarea unui buton, imediat cineva e acolo să îl sprijine. „Contează foarte mult şi pentru rezident şi pentru aparţinător ca seniorul să se ştie în siguranţă, să ştie că cineva intervine imediat dacă e cazul.”

    Având integrat şi „unul dintre cele mai performante centre de recuperare din România”, se organizează şi sesiuni de exerciţii uşoare cu seniorii, „în limita nevoilor şi dorinţei de a participa”. Rezidenţii au, de asemenea, şi posibilitatea de a face permanent ieşiri în aer liber. „Avem o grădină şi o terasă în care îi scoatem. E un lucru esenţial ca fiecare om să continue să iasă afară, să stea în aer liber. E foarte important.”

    Accentul a fost pus şi pe divertisment, organizându-se, de exemplu, concerte de pian şi spectacole de teatru, create împreună cu specialişti în terapie prin artă. Rezidenţii au la dispoziţie şi un restaurant. „Bătrânii au aceleaşi nevoi, îşi doresc să socializeze, îşi doresc să aibă activităţi. îşi doresc să cunoască alţi oameni. Îşi doresc până la urmă lucruri fireşti pe care ni le dorim şi noi, chiar dacă libertatea de mişcare e oarecum, în anumite cazuri, mai limitată. Şi atunci, ce oferim în primul rând ca şi concept, este că ne concentrăm pe nevoile lor de a-şi continua viaţa.”

     

    Nevoia de socializare, predominantă

    Dacă, iniţial, reprezentanţii Enayati Home se aşteptau ca cererea mai mare să fie pentru apartamente şi studiouri, în realitatea cererea este mult mai mare pentru camerele duble, „şi vine în primul rând dintr-o nevoie de socializare, de a avea pe cineva alături”. „Dacă experienţa de spital ne arată că oamenii tind să îşi dorească să stea în spital într-o cameră single şi să îşi ducă tratamentul mai liniştiţi, în rezidenţial atât aparţinătorii cât şi rezidenţii îşi doresc (ca seniorul – n. red.) să aibă un coleg de cameră. Îi bucură să fie cineva lângă, cu care să-şi împartă activităţile. Până la urmă, o viaţă suntem obişnuiţi să trăim cu cineva şi de aceea cea mai mare cerere a fost în zona de camere duble, adică cu un coleg. Oamenii au nevoie de atenţie şi de socializare.”

    Vlad Antoniu, Director de Vânzări, Enayati Hospital: „Bătrânii au aceleaşi nevoi, îşi doresc să socializeze, îşi doresc să aibă activităţi. îşi doresc să cunoască alţi oameni. Îşi doresc până la urmă lucruri fireşti pe care ni le dorim şi noi, chiar dacă libertatea de mişcare e oarecum, în anumite cazuri, mai limitată. Şi atunci, ce oferim în primul rând ca şi concept, este că ne concentrăm pe nevoile lor de a-şi continua viaţa.”

    La Enayati Home există două categorii de rezidenţi, cei pe termen lung, cu vârsta medie de 75-80 de ani şi cu o nevoie mai mare de atenţie şi de îngrijire, şi rezidenţii mai tineri, care vin în sejururi mai scurte, de 14-30 de zile, „oameni care încă îşi mai pot acoperi absolut toate nevoile şi plăcerile şi acasă şi au un grad de dependenţă mai mic şi o nevoie specifică de un respiro, dacă vreţi, de la toate obligaţiile care decurg din a locui singur sau cu cineva drag”. Majoritatea, adaugă el, provin din zona oamenilor care au urmat studii superioare şi au o carieră bogată în spate. „Avem profesori, medici, oameni care au lucrat în ambasade. Este un profil de oameni cu o cultură şi o educaţie oarecum superioare, dar nu numai.” La rândul lor, aparţinătorii spune că sunt în general oameni cu o educaţie superioară. „Acesta este practic singurul lucru care pare că îi uneşte pe toţi ca şi element comun”. În rest, sunt oameni din toate zonele de activitate, inclusiv antreprenori sau angajaţi în multinaţionale, inclusiv persoane care lucrează în străinătate şi, cu toate că „multă lume se aşteaptă să fie un centru dedicat persoanelor cu venituri mari, nu e deloc aşa”, majoritatea fiind „oameni cu venituri normale şi puţin peste medie, într-o Românie actuală, oameni care înţeleg că îngrijirea adecvată a unei persoane vârstnice ar presupune renunţarea la un serviciu pentru unul dintre membrii familiei. Şi tot n-ar reuşi să o facă la standardele la care o facem noi. Şi atunci înţeleg că mai bine seniorul se află într-un centru rezidenţial unde va fi mai fericit, mai îngrijit. Ei pot să îşi continuie astfel activitatea de zi cu zi.”

    În prezent, gradul de ocupare se apropie de 50%, însă „mă aştept să ajungem la un grad de ocupare de 80% până la sfârşitul anului”, notează Vlad Antoniu. În general, el spune că familia este cea care începe să se intereseze pentru seniorii care devin rezidenţi ai Enayati Home. „Majoritatea vor să vadă, şi îi încurajăm să vină, să vadă, să stea una-două zile, să se obişnuiască cu locul, să înţeleagă că e cu totul şi cu totul altceva decât îşi imaginează. Dar cei care apelează prima dată sunt membrii familiei, şi o spun cu mare bucurie. Văd din ce în ce mai mult nepoţi care iau iniţiativă să sune sau să se intereseze şi să caute pentru bunici o soluţie decentă care să le asigure demnitatea.”

     

    Calităţile umane, mână-n mână cu o pregătire profesională pe măsură

    Din punctul de vedere al calităţilor pe care trebuie să le aibă o persoană care lucrează într-un astfel de centru rezidenţial, Vlad Antoniu spune că empatia şi răbdarea sunt esenţiale. „Când începi să lucrezi cu oameni care au nevoie de atenţie mai mare, o capeţi natural. Ai nevoie în primul rând, ca structură, să te preocupe omul (…), te gândeşti la nevoia celui din faţă.” El mai spune că atenţia este, de asemenea, necesară, dar şi să ştii să comunici, „pentru că orice om care lucrează într-un centru rezidenţial trebuie să ştie să comunice”, atât cu rezidentul, care e în vârstă, are nişte nevoi şi nişte aşteptări speciale, cât şi cu aparţinătorul, pentru ca acesta să se simtă confortabil ştiind că omul care se ocupă de părintele lui îl înţelege şi comunică cu el. În plus, subliniază Vlad Antoniu, este esenţial să fie oameni specializaţi. „Nu funcţionează să aduci oameni care n-au făcut asta, să foloseşti oameni care nu se pricep. Pentru un centru rezidenţial vorbim de oameni specializaţi, oameni cu experienţă vastă în domeniu, care ştiu ce înseamnă terapie pentru oameni vârstnici.” De altfel, şi pentru echipa actuală care se ocupă de centrul rezidenţial Enayati Home spune că se fac traininguri interne şi externe. „Învăţarea continuă este o parte din cultura noastră. Avem în echipă inclusiv oameni care au lucrat în centre rezidenţiale din străinătate zeci de ani şi care au ales să se întoarcă şi să pună umărul la acest proiect. Au o experienţă extraordinară şi ne ajută cu promovarea modelelor de abordare şi de îngrijire pentru rezidenţi.”

     

    Viitorul, privit cu optimism

    Potrivit lui Vlad Antoniu, deşi România încă se situează pe ultimele locuri în Europa când vine vorba de centre premium destinate vârstnicilor, centre „cu adevărat capabile să ofere servicii pe care orice senior le merită şi trebuie să le primească”, vestea bună este că e o industrie în dezvoltare. „Ne bucură să vedem noi proiecte care apar.” Potrivit lui, există din ce în ce mai mulţi seniori care înţeleg că demnitatea le este mult mai bine protejată şi păstrată într-un centru rezidenţial adaptat nevoilor lor decât prin îngrijire la domiciliu.

    El se declară foarte încrezător legat de modul în care România va evolua în zona aceasta. „Când văd nepoţii că se uită la zona noastră cred că progresul fantastic pe care l-am realizat şi recuperarea din perspectiva unirii sau apropierii de cultura occidentală pe un anumit set de valori se va întâmpla la fel de rapid şi pe zona serviciilor rezidenţiale. Mă aştept ca din ce în ce mai mulţi oameni să se bucure de asta, iar propagarea e foarte rapidă. În momentul în care ai rezidenţi care au venit recomandaţi de aparţinători care au deja rezidenţi în centru, lucrurile deja sunt pe calea cea bună. Deci eu văd un orizont de timp mediu până când vom avea o cerere mult mai mare.”

  • Vlad Antoniu, Director de Vânzări, Enayati Hospital: „Mă aştept să ajungem la un grad de ocupare de 80% până la sfârşitul anului.” Ce facilităţi include un centru rezidenţial de lux pentru seniori

    În contextul unei îmbătrâniri a populaţiei la nivel european şi la nivelul României şi pe fondul unei înţelegeri tot mai mari, pe plan local, a nevoii de îngrijire pentru cel vârstnic, Enayati Medical City, primul oraş medical din România, a înglobat sub acelaşi acoperiş şi un centru rezidenţial de lux pentru vârstnici, Enayati Home, cu o capacitate maximă de 66 de persoane. Ce facilităţi include?

    În paralel cu dotările camerelor amenajate la standarde de hotel de 5 stele, cu balcon, mobilier adecvat şi baie proprie, construită pentru a corespunde cerinţelor unui vârstnic, centrul rezidenţial se află în proximitatea a două spitale, funcţionând practic împreună. Astfel, seniorul poate primi asistenţă medicală imediată, având acces la policlinica în care se oferă aproape toate specialităţile medicale, dar şi la un centru de imagistică şi la unul de analize, printre altele, precum şi la unul dintre cele mai performante centre de recuperare din România.

    „Nu simţi presiunea spitalului, spitalul nu e casa ta, dar când ai nevoie eşti imediat acolo. (…) Avem asistenţă medicală 24 de ore din 24, 7 zile pe săptămână. Avem medic geriatru dedicat, avem medic de gardă permanent”, spune Vlad Antoniu, Director de Vânzări, Enayati Hospital. Accentul a fost pus şi pe divertisment, organizându-se, de exemplu, concerte de pian şi spectacole de teatru, create împreună cu specialişti în terapie prin artă. Rezidenţii au la dispoziţie şi un restaurant. „Bătrânii au aceleaşi nevoi, îşi doresc să socializeze, îşi doresc să aibă activităţi. îşi doresc să cunoască alţi oameni. Îşi doresc până la urmă lucruri fireşti pe care ni le dorim şi noi, chiar dacă libertatea de mişcare e oarecum, în anumite cazuri, mai limitată. Şi atunci, ce oferim în primul rând ca şi concept, este că ne concentrăm pe nevoile lor de a-şi continua viaţa.”

    Dacă, iniţial, reprezentanţii Enayati Home se aşteptau ca cererea mai mare să fie pentru apartamente şi studio-uri, în realitatea cererea este mult mai mare pentru camerele duble, „şi vine în primul rând dintr-o nevoie de socializare, de a avea pe cineva alături”. Există două categorii de rezidenţi, rezidenţii pe termen lung, cu vârsta medie de 75-80 de ani şi cu o nevoie mai mare de atenţie şi de îngrijire, şi rezidenţii mai tineri, care vine în sejururi mai scurte, de 14-30 de zile, „oameni care încă îşi mai pot acoperi absolut toate nevoile şi plăcerile şi acasă şi au un grad de dependenţă mai mic şi o nevoie specifică de un respiro, dacă vreţi, de la toate obligaţiile care decurg din a locui singur sau cu cineva drag”.

    În prezent, gradul de ocupare se apropie de 50%, însă „mă aştept să ajungem la un grad de ocupare de 80% până la sfârşitul anului”, notează Vlad Antoniu. 

  • Fondurile de investiţii şi companiile din banking, farma şi IT, principalii clienţi ai nişei Concierge Medical. Ce reprezintă acest serviciu tot mai căutat în rândul angajatorilor locali

    În primul rând, Concierge Medical implică un medic dedicat fiecărui pacient. Asta înseamnă disponibilitate mai mare, inclusiv de timp. Este un medic care îţi stă la dispoziţie şi pe care poţi să-l apelezi ori de câte ori ai nevoie”, a explicat Ana Maria Marian, Managing Partner, Concierge Medical, Enayati Medical City, în cadrul emisiunii BM Medical City News. În acelaşi timp, adaugă ea, concierge doctorul este şi un medic care gestionează eficient un număr de pacienţi în aşa fel încât să se poată ocupa de ei. Drept exemplu, ea spune că, în timp ce, în România, un medic de familie are pe listă 2.000 sau 3.000 de pacienţi, un concierge doctor are pe liste maxim 600, iar asta înseamnă că are permanent disponibilitate pentru a fi lângă pacient atunci când acesta are nevoie. „Relaţia cu medicul este directă, nemijlocită, şi ori de câte ori pacientul are nevoie, poate să apeleze atât strict la serviciile acestui concierge doctor, cât şi la alte servicii medicale incluse în abonament. De exemplu, o consultaţie de oftalmologie sau ortopedie şi aşa mai departe.”

    În al doilea rând, notează Ana Maria Marian, acesta este şi un foarte bun diagnostician. „Dacă ştiţi serialul Doctor House, acela este concierge doctorul. Este medicul care ştie şi care rezolvă problemele medicale. Alt aspect foarte important este că atunci când apar probleme medicale care îi depăşesc competenţa, ştie unde să trimită pacientul. Adică pune repede în legătură problema medicală cu cel mai bun specialist existent pe piaţă şi ghidează tot traseul medical al pacientului astfel încât lucrurile să se rezolve eficient şi repede.” Şi pe lângă acest concierge doctor, „care cumva este inima sistemului medical”, există, potrivit ei, o întreagă reţea de clinici partenere naţionale şi internaţionale, de stat şi private, medici supraspecializaţi în anumite afecţiuni, dar şi o întreagă echipă administrativă care coordonează tot procesul medical al pacientului, „în aşa fel încât de la problemă la soluţie să meargă repede şi bine”.

    În general, concierge doctorii sunt medici din categoria cunoscută ca primary care, adică medici de medicină generală, internişti, medici de familie sau pediatri. „Ce învaţă ei suplimentar faţă de ceea ce învaţă la şcoală este cum să facă această integrare şi coordonare a pacientului şi învaţă sistemul medical foarte bine. De pildă, dacă de obicei un medic dintr-o reţea privată, să spunem, îşi cunoaşte colegii din acea reţea, cei care sunt Consierge doctori beneficiază de traininguri speciale ca să cunoască tot ce mişcă în lumea medicală. Deci nu sunt închişi într-o reţea. E o reţea deschisă în care ei cunosc cel mai bun specialist. Dacă un pacient are o problemă de umăr, el ştie care este cel mai bun ortoped– de umăr, nu de picior, din România.”

    De obicei, serviciile de Concierge Medical funcţionează pe bază de abonament. Diferenţa cumva conceptuală între acest gen de abonament şi alte abonamente din piaţă, subliniază Ana Maria Marian, este că, în general, abonamentele medicale încearcă să limiteze accesul pacientului, limitând numărul de servicii la care acesta are acces. „De exemplu, zece consultaţii pe an, două ecografii, un RMN şi aşa mai departe. Serviciile din abonamentele noastre sunt nelimitate, deoarece conceptul este că, de fapt, pacientul nu trebuie limitat în număr, şi asta pentru că, dacă este bine ghidat în sistem, atunci nu va folosi mai mult decât are nevoie. Şi de fapt asta face concierge doctorul. Noi lăsăm plaja largă, serviciile sunt nelimitate, dar concierge doctorul trimite pacientul acolo unde are nevoie.”

    În plus, persoanele care au acces la serviciile Concierge ale companiei pot programa o consultaţie mai rapid decât un client obişnuit. „Tot ce facem se învârte în jurul pacientului abonat. Noi putem să garantăm ca şi timp de programare maxim trei zile lucrătoare. Deci orice solicitare are un abonament de-al nostru, în maxim trei zile putem să găsim o soluţie pentru ea indiferent de specialitate.”

    Potrivit Anei Maria Marian, deşi există foarte multe solicitări în zona corporate, serviciul poate fi accesat şi punctual pentru anumite probleme, mai ales cazurile grave, cum ar fi cazurile oncologice, care au nevoie de acel proces numit second opinion. „Dar de obicei este un serviciu care funcţionează pe bază de abonament si sunt multe companii în România care includ acest beneficiu extrasalarial în pachetele lor. Vestea bună e că sunt din ce în ce mai multe.” În momentul de faţă, Enayati Medical City are aproximativ 20.000 de clienţi abonaţi, din zona Corporate, care beneficiază de Concierge Medical, majoritatea din industrii precum banking, farma, IT, avocatură sau fonduri de investiţii. „Sunt companii care au înţeles cât de mare este impactul pe care un caz oncologic, de exemplu, gestionat prost, sau un pacient care are o problemă medicală şi în loc să fie rezolvat, este plimbat pe la trei-patru medici, şi problema lui tot nerezolvată este. Acestea sunt cazuri punctuale, dar impactul pe care îl generează în companie este major. Şi atunci companiile, înţelegând asta, au optat să investească, să zic aşa, în rezolvarea eficientă a acestor cazuri grave.” Companiile care aleg acest beneficiu îl oferă în general tuturor angajaţilor. Sunt, totuşi, şi situaţii în care este vizat mai mult segmentul de management sau top management, în special în cadrul companiilor care au un număr foarte mare de angajaţi, susţine Ana Maria Marian. „De exemplu, o fabrică alege un abonament mai de bază pentru majoritatea angajaţilor, şi optează pentru abonamentul de concierge medical pentru echipa de management, pentru că aici e vorba şi de o gestionare foarte eficientă a timpului. De obicei, managerii nu au timp. Ei vor totul să se rezolve repede şi bine şi din prima şi asta ştim noi să o facem.”

    Pe lângă cei 20.000 de abonaţi din zona corporate, compania are un număr de patru-cinci ori mai mare de clienţi persoane fizice, care apelează la acest serviciu punctual. Cei care apelează cu preponderenţă la serviciile de concierge medical sunt, de obicei, pacienţi educaţi, cu vârste de la 35-40 în sus, antreprenori sau angajaţi în corporaţii. Mulţi se adresează reprezentanţilor Enayati Medical City şi pentru părinţi sau pentru copiii lor, după mai multe vizite nesoluţionate la diverşi medici. De aceea, perspectiva medicală include, de multe ori, toată familia. „Concierge doctorul se uită se uită la pacient, ca să zic aşa, din două perspective. Odată se uită ca angajat al unei companii, şi fiecare companie care este abonată la noi are câte un concierge doctor dedicat, care e ca un fel de medic de familie al companiei. Dar în acelaşi timp doctorul se uită şi individual, la fiecare la fiecare familie în parte, pentru că sunt anumite probleme de sănătate care au o componentă genetică. Şi sigur că e mult mai uşor să ai o privire de ansamblu asupra familiei decât să fie zece medici care se ocupă de fiecare membru al familiei.”

    În rândul românilor, Ana Maria Marian spune că gradul de penetrare este mult mai mare în Bucureşti şi alte oraşe mari. „Vestea bună este că am observat în ultimii 3-4 ani că pacienţii români încep mult mai mult să caute soluţii atunci când au o problemă gravă, şi asta cumva îi duce către conceptul de concierge medical.”

    Cel mai mult, spune Ana Maria Marian, pacienţilor le place interacţiunea faţă în faţă cu medicul, şi atunci vin pe baza unei programări, dar sunt şi situaţii în care pacienţii nu sunt în Bucureşti şi le este greu să se deplaseze, şi atunci se poate apela la varianta de videoconferinţă sau chiar o consultaţie telefonică. „Sunt şi situaţiile cu medicii străini, în care ei nu pot fi întotdeauna la dispoziţia pacientului, într-o zi-două, fiind din afara ţării, şi aici funcţionează foarte mai bine platforma sa de consultaţii online. „Deci orice canal este deschis şi, în funcţie de preferinţa pacientului, găsim o soluţie.” Cu toate că încă în număr mic, există şi clienţi din alte ţări din regiune, în special din Republica Moldova, care apelează la serviciile oraşului medical, însă majoritatea celor care locuiesc peste graniţe şi vin aici pentru diverse servicii medicale oferite de Enayati Medical City sunt români expatriaţi.

    Despre frecvenţa cu care se apelează la aceste servicii, Ana Maria Marian spune că se observă două direcţii. Una este dată de cei care la început sunt reticenţi şi nu înţeleg foarte bine conceptul de concierge doctor şi de ce au nevoie de el. A doua categorie de pacienţi e reprezentată de cei care înţeleg din prima. „Relaţia cu acest medic devine atât de strânsă încât sunt situaţii în care cred că nu trec mai mult de trei săptămâni şi pacientul revine către concierge doctor cu diverse întrebări sau cere ajutor pentru a face faţă unei anumite probleme medicale. Ce este interesant e că, cu cât este mai apropiată relaţia de acest concierge doctor, cu atât riscul de a dezvolta probleme medicale mai grave scade. Accesul în camera de gardă scade.” Ea oferă drept exemplu o serie de studii din Statele Unite, care arată că vizitele la camera de gardă pentru pacienţii care aveau concierge doctor a scăzut cu 35%, iar numărul de zile de spitalizare a scăzut cu până la 50%. „Deci această poartă de intrare în sistem care are un rol foarte important în momentul în care pacientul înţelege rolul şi apelează, ajută foarte mult în gestionarea potenţialelor probleme mari de sănătate.”

    Vorbind de calităţile pe care ar trebui să le aibă un concierge doctor, Ana Maria Marian susţine că e foarte important ca acesta să fie un bun diagnostician, un autodidact care să vrea să înveţe şi să se dezvolte în permanenţă, fără să creadă că deţine adevărul absolut. „În al doilea rând e foarte important să fii un jucător de echipă singur şi să ai o disponibilitate mare, deoarece atunci când există o problemă de sănătate cu adevărat gravă sau urgentă, trebuie să poţi fi apelat şi în afara orelor de program.” Partea umană şi de comunicare este foarte importantă la un medic, adaugă ea, la fel ca şi colaborarea interdisciplinară şi oferirea unei perspective unitare pacientului. În prezent, din echipa de concierge doctori din cadrul Enayati Medical City, aflată în contină expansiune, fac parte zece persoane, alături de o echipă de medici colaboratori.  Legat de aşteptările financiare, pentru acest an, reprezentanţii oraşului medical se aşteaptă ca doar pe zona de servicii Concierge Medical să înregistreze venituri de 2 milioane de euro.

  • De la fondator de reţea medicală, la fondator de oraş medical

    Cu o vastă experienţă în industria de sănătate, atât ca medic, cât şi ca antreprenor, Wargha Enayati, cunoscut în mediul de business mai ales pentru fondarea reţelei de sănătate Regina Maria, a adus pe piaţa locală un nou concept: un oraş medical care îi poartă numele, Enayati Medical City. Ce facilităţi include şi ce premiere aduce în România?

    Am vrut să răspândim ideea aceasta de oraş medical pentru că sistemele medicale private existente în România sunt foarte fracţionate. Nu am reuşit până acum să avem un sistem integrat unde pacientul poate să aibă servicii diferite în acelaşi loc. Cu acest concept vrem să arătăm că de la copil până la vârstnic, poţi avea toate serviciile în acelaşi loc, tot ce e legat de partea medicală sau chirurgicală”, a descris Wargha Enayati, fondatorul Enayati Medical City şi al Reţelei Private Regina Maria, în cadrul primei ediţii a emisiunii BM Medical City News, motivaţia care a stat în spatele acestui proiect.

    El povesteşte că ideea dezvoltării conceptului în plan local i-a venit în urmă cu nouă ani, iar planificarea a durat 2-3 ani, urmaţi de alţi trei ani în care a obţinut toate autorizaţiile şi de încă doi, cât a durat construcţia, activitatea efectivă începând în urmă cu un an. Oraşul medical care îi poartă numele se întinde pe 35.000 de metri pătraţi şi este „cel mai mare complex medical – privat sau de stat, construit după ’89”.

    Fondatorul recunoaşte că nu a dus lipsă de provocări, de la încrederea băncilor de a da un credit foarte mare pentru un proiect de tip greenfield, „până la încrederea celorlalţi colegi ai mei din breasla medicală, care s-au alăturat”. Construcţia efectivă a presupus şi ea „o muncă fantastică”, atât în ceea ce priveşte partea de instalaţie, „cea mai scumpă parte a clădirii, state of the art”, cât şi lucrările de săpare la 10 metri – două niveluri – sub pământ şi construirea sub pânza freatică. De altfel, fondatorul spune că proiectul este primul spital adevărat construit de la zero după spitalul Monza din sudul Bucureştiului, dar mai mare, clădirea fiind construită special pentru a găzdui nu unul, ci mai multe spitale – „nu este făcută într-o clădire de apartamente sau de birouri, ci specifică”.

     

    Servicii integrate sub acelaşi acoperiş

    Doar investiţia în clădire s-a ridicat la 37 de milioane de euro, iar investiţia totală, incluzând echipamentele şi aparatele, a ajuns la 65 de milioane de euro. Potrivit lui, oraşul medical Enayati „depăşeşte chiar şi spitalele private din Turcia sau din Germania ca şi concept. Şi e, într-adevăr, o chestie unică”. Sub umbrela Enayati Medical City, care include cam zece furnizori diferiţi, funcţionează în prezent atât cel mai mare spital privat de oncologie din estul Europei, „cu colegii nostri de la Monza”, în care e şi Institutul Sânului, echipa de neurochirurgie şi chirurgie abdominală oncologică, cât şi cel mai mare spital de medicină non chirurgicală, care include toate specialităţile, de la recuperare, geriatrie, neurologie cardiologie, interne şi paliaţie – pentru care există o cerere foarte mare. Alături de acestea găsim şi „cel mai modern sistem de radioterapie PET-CT şi medicină nucleară, cu colegii noştri de la Neolife”, precum şi „cele mai moderne săli de chirurgie, toate de peste 40 de metri pătraţi”, inclusiv cea mai mare sală de chirurgie hibridă din ţară, de 70 de metri pătraţi, un flagship medical pentru noi, în România”, precum şi un centru rezidenţial pentru vârstnici – o clădire separată, „dar legată cu spitalele în care, dacă Doamne fereşte este nevoie de servicii de orice grad de dificultate, pacientul sau vârstnicul poate fi transferat”. A fost lansat şi un concept de abonamente medicale VIP – abonamente Concierge Medical, „în care medici personalizaţi se ocupă cap coadă de tine şi te şi ghidează în tot sistemul acesta medical”. În ceea ce priveşte aparatura medicală, aceasta vine cel mai mult din Statele Unite şi din Germania.

    În cadrul proiectului lucrează în jur de 500 de oameni, din care 90% personal medical, restul lucrând inclusiv în cadrul celorlalte facilităţi, precum restaurantul şi cafenelele disponibile. În primul an de activitate, oraşul medical Enayati a ajuns la o capacitate între 30 şi 65%. „E mai bine decât aş fi crezut când am început acest proiect”, spune fondatorul. Potrivit lui, cerinţa majoră a fost pe partea de oncologie, dar şi interesul pentru vârstnici susţine că l-a uimit, pentru că în România „demnitatea vârstnicului nu există, şi prin acest proiect am încercat şi acest lucru – să promovez şi partea de abonamente, deşi abonamentele sunt cam de trei ori mai scumpe decât cele uzuale. Dar e important pentru ei. Totuşi, este vorba de sănătate, nu este un abonament pentru un club de sport. Şi pentru chestia asta sunt dispuşi să plătească mai mulţi bani. (…) Eu am umblat în Austria, Elveţia Germania, Franţa şi Luxemburg şi am văzut rezidenţiale pentru vârstnici. Ce am reuşit să construim aici este cu siguranţă unic.” Fondatorul spune că la Enayati Medical City un aspect primordial este relaţia interumană, empatia, „mai ales când e un pacient cu suferinţă”. „Încercăm să învăţăm şi toată echipa acest lucru, să fie conştientă de legătura strânsă şi nevoia de a avea răbdare cu pacientul, de a-l primi şi conduce prin tot sistemul pe care îl avem. Găseşti toate serviciile în acelaşi loc şi asta este avantajul, iar pacienţii se simt într-adevăr ca acasă.”

    La tratament peste graniţe acasă

    Potrivit lui, în prezent, mulţi pacienţi se întorc în România, atât din Vest şi din Est, mai ales din Austria şi Turcia, dar foarte mulţi  şi din Spania sau Italia, după ce află despre posibilităţile pe care le avem la noi în ţară. „În afară de asta, pentru pacienţi un avantaj foarte mare este faptul că nu mai pierd timp – pentru că serviciile medicale la privat s-au aplatizat un pic. Ce înseamnă asta? Datorită abonamentelor cunoscute pe care le avem de acum peste 25 de ani, calitatea medicilor a scăzut, pentru că şi preţurile abonamentelor a scăzut foarte mult. Şi atunci medicul, pentru că nu este sigur pe el, trimite pacientul în zece locuri diferite fără să îl urmărească, fără să facă un follow up. Şi se pierde pacientul pe undeva, tot nu ştie ce probleme are şi rămâne nerezolvat. Asta este o problemă prezentă acum în sistemul privat, lucru pe care noi îl descurajăm”, subliniază Wargha Enayati. Fondatorul adaugă că pentru el e foarte important să aibă medici de top care văd pacienţii ca pe un tot şi încearcă şi ştiu să le rezolve problemele. „Şi dacă e nevoie de o altă părere, îl trimite, dar îl aşteaptă înapoi şi închide cazul. Şi cazurile mai complicate sunt rezolvate tot printr-un grup de medici sau un concierge. Noi avem aceste abonamente concierge medical în care tu ai o asistentă şi un medic care se ocupă cap-coadă de tine. Şi în momentul în care ai o problemă medicală nu-i problemă că nu există servicii medicale. Problema este unde să mă duc, la cine să mă duc, în cine pot să am încredere. Noi prin abonamentele care le avem asta încercăm: să rezolvăm pacientul.” Dacă problema nu îşi are rezolvarea în Bucureşti, „dacă e ceva ce nu ştim să rezolvăm sau nu avem calitatea de care noi credem că este nevoie, îl trimitem la orice altă clinică privată sau chiar de stat”, chiar şi în afara Bucureştiului, în ţară sau dacă e nevoie, în alte ţări, câteva oraşe din străinătate pe care le oferă drept exemplu fiind Milano, Heidelberg, Hanovra, în funcţie de problema respectivă, la medicii pe care compania îi cunoaştem, cu care are  legătură şi cu care are o experienţă bună. „Urmărim, îi deschidem uşi, şi după aceea îl aşteptăm înapoi să închidem cazul.” Wargha Enayati susţine însă că evită două locaţii în care românul e obişnuit să meargă – Turcia sau Viena. „Experienţa noastră nu este foarte bună. A devenit un loc foarte comercial. Prea comercial. Asta înseamnă că noi primim cazuri, de exemplu, care sunt operate în Turcia, şi la care nu era cazul de operaţie neapărat. Cazuri depăşite, dar acceptate numai ca să scoată bani. Sau – îmi pare rău –, şpagă luată de medici din spitalele din Viena, pentru că s-au obişnuit cu sistemul balcanic de la noi, noi i-am educat greşit. Şi preţuri umflate fără rost. (…) Există locuri mai curate şi profesional la nivel înalt, locuri care nu sunt neapărat de turism medical, ci unde se tratează, se face medicină. Nu consider că aceste două ţări sunt acum vârful de lance în medicină în lume.”

    Wargha Enayati, fondatorul Enayati Medical City şi al Reţelei Private Regina Maria

    „Experienţa noastră (cu Turcia şi Viena – n. red.) nu este foarte bună. A devenit un loc foarte comercial. Prea comercial. ASTA înseamnă că noi primim cazuri, de exemplu, care sunt operate în Turcia, şi la care nu era cazul de operaţie neapărat. Cazuri depăşite, dar acceptate numai ca să scoată bani Sau – îmi pare rău –, şpagă luată de medici din spitalele din Viena, pentru că s-au obişnuit cu sistemul balcanic de la noi, noi i-am educat greşit. Şi preţuri umflate fără rost. (…) NU Consider că aceste două ţări sunt acum vârful de lance în medicină în lume.”

    Pacienţii care apelează la serviciile oferite de Enayati Medical City, spune fondatorul, sunt inclusiv oameni cu venituri medii. „Nu trebuie să fii super bogat. Preţurile sunt ca şi în orice altă clinică privată, nu mai mari. Avem şi pachete pentru angajaţii de la un anumit nivel, care preferă altceva decât un produs commodity, cum există acum în piaţă, şi aici abonamentele într-adevăr sunt mai scumpe decât cunoaştem noi în Bucureşti. Avem şi o categorie pentru vârstnici, abonamente specializate, având o echipă mare de geriatri, de medici de recuperare, de cardiologi, chiar şi de stomatologie care este adresată vârstnicului, şi de aceea pe nişa asta suntem probabil cei mai puternici.”

    Ca planuri de viitor, Wargha Enayati spune că, în Bucureşti, cu siguranţă nu ia în calcul deschiderea unui nou oraş medical. Ce are însă în plan e extinderea celui existent, dar şi extinderea conceptului în alte oraşe ale ţării, în primul rând la Cluj, datorită capacităţii mai mari de a găsi acolo medici competenţi.