Tag: BM Medical City

  • Prevenţia, cheia spre o îmbătrânire sănătoasă

    Deşi mulţi visează la tinereţea fără bătrâneţe, în lipsa unui „tratament-minunte” pentru a o păstra avem totuşi soluţia unei îmbătrâniri sănătoase. Ce rol joacă prevenţia în acest proces şi ce soluţii există când ne confruntăm totuşi, după o anumită vârstă, cu afecţiunile specifice bătrâneţii?

     

    Îmbătrânirea nu este o boală. Putem îmbătrâni sănătos dacă ne dorim cu adevărat şi avem grijă. Îmbătrânirea începe în special de la nivel cognitiv, de la nivel cerebral. Deci foarte important este să avem grijă de îmbătrânirea cerebrală pentru că dacă aici încercăm să combatem factorii de risc, şi restul îmbătrânirii, şi restul bolilor pot fi încetinite, astfel încât să avem parte de o îmbătrânire frumoasă, sănătoasă, în care să ne bucurăm de oportunităţile respective, pentru că, sigur, îmbătrânirea nu iartă pe nimeni. Dar nu este o boală ci, dacă ştim cum să luăm lucrurile atât din punct de vedere medical cât şi psihosocial, îmbătrânirea poate fi o perioadă foarte frumoasă a vieţii”, a spus dr. Ana-Maria Doscan, medic primar geriatrie, gerontologie şi medicină internă şi director medical al Enayati Hospital şi Enayati Home, în cadrul emisiunii BM Medical City News.

    Potrivit ei, în procesul unei îmbătrâniri sănătoase esenţiale sunt controalele de prevenţie, care trebuie efectuate de la vârste mai tinere, chiar de la 40 de ani, pentru a putea preveni o boală cronică, şi asta pentru că boala cronică nu are tratament curativ. „Şi atunci, dacă nu poţi să tratezi încerci măcar să previi. Asta va avea impact şi asupra sănătăţii individului, dar şi impactul economic va fi important.” Este mult mai uşor, adaugă ea, să previi decât să tratezi. În acest demers spune că importante sunt şi strategiile preventive la nivel naţional.

    Ana-Maria Doscan subliniază însă că putem să discutăm şi de prevenţia secundară, care se referă la situaţiile în care boala cronică deja s-a instalat, dar încă putem să controlăm factorii de risc care pot agrava boala şi complicaţiile.

    „Putem face un management de caz mult mai bun din punct de vedere al sănătăţii pacientului dar şi al calităţii vieţii. Ne putem ghida în prevenţie după cele trei sintagme de strategie ale programului de strategie de prevenţie europeană: respectiv să dăm viaţă anilor, adică să creştem durata medie de viaţă, să dăm sănătate vieţii, adică să avem o calitate a serviciilor de prevenţie încă din perioada de adult, la peste 40 de ani, şi să ştim să dăm şi calitate vieţii, adică atunci când avem o boală totuşi, să reuşim să facem în aşa fel încât calitatea vieţii să nu scadă foarte mult.”


    „Bătrâneţea nu este o boală. Dacă ştim cum să luăm lucrurile atât din punct de vedere medical cât şi psihosocial, îmbătrânirea poate fi o perioadă foarte frumoasă a vieţii.”

    Dr. Ana-Maria Doscan, medic primar geriatrie, gerontologie şi medicină internă şi director medical al Enayati Hospital şi Enayati Home


    Enayati Hospital este o unitate medicală premium, dotată cu facilităţi de înaltă tehnologie, fiind parte integrantă a Enayati Medical City, primul oraş medical din România. Spitalul are o capacitate de aproximativ 175 de paturi distribuite în camere single sau duble, cu balcon şi baie proprie, pe secţiile recuperare medicală, neurologie, paliaţie şi cele de specialitate clinică, respectiv medicală, geriatrie, cardiologie şi pneumologie. Pe serviciile de recuperare şi geriatrie, o medie a numărului de zile de spitalizare – care la Enayati au un cost mediu de circa 700 de lei/zi cu bilet de trimitere – decontate de Casa de Asigurări este de 12-14 zile.

    „Dar din păcate, discutând de un pacient fragil, cu multe comorbidităţi, cu multe patologii, de multe ori este nevoie de mult mai mult timp ca să avem o recuperare, chiar şi cu rezultate destul de evidente. Putem discuta şi de luni de zile.”

    Ca şi în restul ţărilor din Uniunea Europeană, Ana-Maria Doscan susţine că România este o ţară în care populaţia în vârstă este în continuă creştere, şi tocmai de aceea, nevoile, atât sociale, economice dar şi medicale sunt foarte mari pe acest segment de vârstă. „Am trecut printr-o perioadă grea, pandemia de COVID-19, care a determinat o lipsă de acces a acestui segment de populaţie la serviciile de tip cronic. Au fost foarte multe schimbări în domeniu şi populaţia vârstnică, cu multe boli cronice, nu a mai fost încurajată să apeleze la aceste servicii. Şi putem spune chiar că până la apariţia Enayati Hospital erau foarte puţine posibilităţi prin care vârstnicul putea să se adreseze pe zona acestor servicii de tip spitalizare continuă”, susţine Ana-Maria Doscan.

    Ea mai spune că ehipa multidisciplinară, alcătuită din medici, asistente şi infirmiere necesită o pregătire continuă particularizată la nevoile acestor pacienţi vârstnici. „Sunt pacienţi cu nevoi speciale, pacienţi fragili, sensibili. Când vin să se interneze la noi, prin faptul că sunt scoşi din mediul lor de acasă, au nevoie de o adaptare. Au mare nevoie de înţelegere, de empatia noastră, a personalului medical. Au nevoie uneori chiar şi de un psiholog care să îi ajute să se adapteze şi să poată răspunde favorabil la tratamentele şi îngrijirile oferite.” În acest proces subliniază că e necesară şi implicarea familiei, care e consiliată şi ajutată să înţeleagă nevoile pacientului cu boală cronică.

    „Pentru că dacă discutăm, de exemplu, de un pacient cu boală neurocognitivă sau o demenţă, nevoile acestea sunt foarte complexe, în special în sfera de îngrijire. Poate fi un pacient dependent, care are nevoi psihice speciale, poate suferă de o depresie, de anxietate şi atunci lucrul cu astfel de pacienţi necesită foarte multă răbdare din partea personalului medical, foarte mult timp dedicat. Trebuie să-i oferi mai mult timp decât un consult sau faţă de cum oferi un serviciu medical unui pacient mai tânăr, şi nu în ultimul rând, foarte multă empatie foarte şi dragoste pentru aproape.”

  • Matematica serviciilor medicale: asigurări + abonamente = Concierge Medical

    Piaţa asigurărilor şi abonamentelor medicale este astăzi în plin avânt, dar, de multe ori, pacienţii, se pierd în multitudinea de reţele de clinici şi spitale şi nu ajung să profite la maximum de beneficiile serviciilor de acest tip. E perspectiva pe care ne-a oferit-o, într-una dintre ediţiile emisiunii BM Medical City News, Ana Maria Marian, Managing Partner, Concierge Medical, Enayati Medical City. Tot ea ne-a vorbit însă şi de un alt serviciu, care le include pe amândouă, şi care vine la pachet cu ceva în plus.

    Concierge Medical este un concept hibrid, care îmbină accesul la o reţea deschisă, cum o numim noi. Adică abonaţii Concierge Medical au acces la mai mulţi furnizori de servicii medicale. În acelaşi timp, îmbină accesul la această reţea cu ghidarea de care pacientul are nevoie pentru că, de multe ori, nu doar în România, ci şi în străinătate, când avem o problemă medicală, nu ştim pe unde să apucăm. Nu ştim care sunt paşii care trebuie urmaţi, nu ştim care e traseul corect şi eficient. Degeaba ai la dispoziţie 100 sau 700 de clinici la care ai acces pentru că tot nu ştii care este primul pas şi care este medicul potrivit pentru rezolvarea problemei”, explică ea. Îmbinarea dintre accesul la o reţea deschisă şi acest Concierge Doctor, care de fapt te ghidează în acest sistem, este ceea ce cumva pune în vârful sistemului medical acest concept.

    Abonamentele şi asigurările aşa cum le cunoaştem sunt oferite în mediul privat, subliniază Ana Maria Marian, iar ce oferă statul este acea asigurare obligatorie de sănătate oferită prin Casa Naţională de Sănătate, care îţi asigură acces mai mult în spitale şi în puţinele policlinici de stat care au mai rămas. Potrivit ei, o persoană care are abonament sau asigurare de sănătate merge la medic cam de cinci ori pe an, de 2,5 ori mai des decât o persoană care nu are acest tip de acoperire medicală, care nu are acest beneficiu medical. „Acum, cifra poate fi considerată şi mare, şi mică, depinde cum vrem să ne uităm la aceasta.” Ea consideră că ar putea să fie mult mai mică dacă pacientul ar beneficia de o coordonare medicală corectă. „Pentru că, de multe ori,  persoana care are un abonament sau o asigurare de sănătate merge la mai mulţi medici în acelaşi timp pentru aceeaşi problemă medicală, pentru că nu ştie unde să meargă. Iar dacă obţine păreri diferite, nu ştie ce să facă cu ele şi nu ştie pe cine să asculte, pentru că lipseşte acel medic de încredere care să spună: «Uite, acesta este pasul pe care trebuie să îl facem. Acesta e traseul corect şi te ţin de mână prin sistem până rezolvăm problema medicală.»”

    Ana Maria Marian spune că, atunci când vorbim la segmentul corporate, acest tip de servicii sunt accesate de angajaţi din multinaţionale – persoane tinere, cu media de vârstă undeva între 30 şi 35 de ani, de obicei cu o educaţie peste medie şi cu o expunere mai largă la mediul informaţional, inclusiv în ceea ce priveşte partea medicală. Dacă ne uităm în zona de abonamente individuale, acolo persoanele sunt deja chiar mai educate decât ceea ce întâlnim de obicei în corporaţii, dar şi media de vârstă este mai mare. „Adică sunt persoane care încep să aprecieze importanţa unui abonament medical pentru ele sau pentru pentru familiile lor. De exemplu, în abonamentele Concierge Medical media de vârstă este în jur de 40 de ani. Iar majoritatea sunt fie persoane din managementul unor multinaţionale cu mii sau zeci de mii de angajaţi, fie companii din segmentul avocatură, banking, fonduri de investiţii. Dar dacă ne uităm la produse de nişă, cine are, în general, beneficii medicale, sunt angajaţii marilor corporaţii din România.” Domeniile din care provin companiile care oferă aceste beneficii extrasalariale în pachetele lor sunt, aşadar, foarte vaste, acoperind toată plaja industriilor din România, iar diferenţele constau în special în complexitatea abonamentelor sau asigurărilor medicale oferite. Aici, adaugă Ana Maria Marian, se poate vedea o diferenţă în funcţie de industrii, „pentru că dacă ne uităm de exemplu în domeniul farma, banking sau IT, aici de obicei găsim beneficiile cu cea mai largă acoperire. Cu cât mergem, de exemplu, mai mult spre fabrici, cu atât scade nivelul de acoperire”. Potrivit ei, odată cu lansarea abonamentelor Concierge Medical, s-a remarcat o tendinţă de migrare a companiilor din primele categorii amintite către abonamentele Concierge Medical, pentru că acestea înţeleg beneficiul pe care îl aduce rezolvarea rapidă a unei probleme medicale, în care timpul dintre problemă şi soluţie devine foarte scurt.

    În momentul de faţă, în România, pe zona corporate, Ana Maria Marian susţine că există aproximativ 1,6 milioane de abonamente active, dintre care circa 500.000 sunt produse hibrid, o combinaţie între abonamente şi asigurări medicale, şi 100.000 sunt, probabil, asigurări de sănătate corporate, care nu au niciun fel de interacţiune cu zona de abonamente. Potrivit ei, în România asigurările de sănătate seamănă foarte mult cu nişte abonamente, adică au acelaşi gen de acoperire şi sunt concentrate probabil 90-95% pe zona de policlinică. „Şi din cauza asta spunem că este asigurare, dar de fapt serviciile oferite sunt şi acestea de obicei incluse într-un abonament, diferenţa fiind dată de accesul la o reţea mai largă. Dacă ne uităm internaţional, asigurarea de sănătate înseamnă cu totul altceva. Şi preţurile sunt într-o cu totul altă categorie”, a spus Ana Maria Marian. O asigurare de sănătate cu un preţ mediu, în Germania, Franţa sau Italia, exemplifică ea, începe de la 100 de euro pe lună. „Dar acolo, într-adevăr, vorbim de acoperirea unor probleme medicale grave, care necesită spitalizare, chirurgie, intervenţii medicale pe o lungă perioadă de timp, uneori poate chiar şi ani de zile, pentru tratarea unei boli cronice.” Spre comparaţie, în România asigurările şi abonamentele medicale au un cost mediu oarecum similar, care se învârte în jurul valorii de 10-12 euro/lună/persoană. În ceea ce priveşte costul abonamentelor Concierge Medical oferite de Enayati Medical City, acesta încep, potrivit Anei Maria Marian, de la 10 euro pe lună. Tot ea a povestit şi cine şi când a adus în premieră pe piaţă abonamentele medicale: dr. Wargha Enayati, fondator al primului oraş medical din România, Enayati Medical City, şi al reţelei sănătate Regina Maria, în 1996.