Metodele comunicarii formale din organizatii au fost considerate incompatibile cu metodele informale din spatiul virtual. Tendinta e insa ca diferentele sa se atenueze, iar instrumentele colaborarii sa se unifice.
In mod evident, web-ul a devenit un mediu din ce in ce mai social. Pe de-o parte este vorba de implicarea din ce in ce mai mare a publicului in utilizarea si, mai ales, in dezvoltarea web-ului – fie prin crearea de continut, fie prin etichetare, fie prin dezvoltarea de servicii si aplicatii. Pe de alta parte, caracterul social se refera la capacitatea sporita de a facilita relationarea utilizatorilor, incepand de la vechile sisteme zise matrimoniale (dating systems), trecand prin retele sociale precum LinkedIn sau MySpace si terminand cu paienjenisul blogurilor.
Insa aceasta socializare a web-ului nu a ramas fara urmari in cadrul unor organizatii formale, care au inceput sa adopte metode si softuri care s-au maturizat in spatiul liber al socializarii informale. De multa vreme se foloseau liste de discutii sau forumuri web in cadrul diverselor institutii, dar oarecum mai recenta este raspandirea blogurilor interne, utilizate ca depozitare ale cunoasterii informale a proceselor si relatiilor. Desigur, datorita mecanismelor de comunicare (comentarii sau trackback), blogurile pot suplini intr-o oarecare masura forumurile, cu cateva avantaje, printre care etichetarea postarilor si sindicalizarea – adica posibilitatea utilizatorilor de a fi informati asupra noutatilor aparute pe diverse subiecte de interes.
Un alt mecanism software de colaborare informala care s-a bucurat de succes in multe companii sau institutii administrative este asa-numitul wiki: un sistem online prin care orice utilizator autorizat poate edita pagini web folosind doar un simplu browser. Ca si in cazul blogurilor, atractia principala este data de simplitatea utilizarii. Pentru a folosi un sistem wiki nu e nevoie de cunostinte avansate de tehnologie – un set simplu de marcaje este suficient pentru a face adaugari sau corectii intr-o pagina inceputa de altcineva, pentru a lega o noua pagina de continutul deja existent sau pentru a face referire la o adresa web oarecare. De fapt, un wiki este un fel de world-wide-web in miniatura, ilustrand cat se poate de fidel ideea primordiala a web-ului. Sistemele wiki sunt foarte utile mai ales pentru echipele care trebuie sa elaboreze proiecte complexe, deoarece ele permit atat conlucrarea pe anumite zone comune cat si specializarea unor ramificatii, referintele incrucisate etc. Enciclopedia Wikipedia este, dupa cum denota chiar numele, un imens sistem wiki. La prima vedere, cele doua instrumente servesc unor scopuri diferite si nu prea au multe in comun dincolo de simplitatea utilizarii. Blogurile au un pronuntat caracter personal, desi – mai cu seama intr-un cadru organizational – se intampla adesea ca mai multe persoane (uneori o intreaga echipa) sa aiba dreptul de a posta articole. Functiile de moderare permit un control destul de strict al continutului, astfel incat comentariile publice sa se pastreze la subiect. In plus, blogurile au prin definitie un caracter istoric: ordonare cronologica, arhivare periodica, interventii rare in articole mai vechi etc.
In schimb, sistemele wiki sunt mult mai orientate pe colaborare, sunt mai deschise si mult mai dinamice. Chiar din aceasta foarte succinta trecere in revista se poate constata ca blogurile si sistemele wiki sunt complementare, iar ideea de a le imbina intr-un instrument mai rotund nu este tocmai noua. Mai nou este doar termenul care denumeste aceasta combinatie: bliki – interesant prin faptul ca s-a impus in fata alternativelor de genul WikiLog, Wog sau WikiWeblog, care puneau accentul pe wiki.
Care sunt avantajele combinatiei? In primul rand, blogurile devin mai deschise, pentru ca pe langa obisnuitele comentarii si trackbacks (referinte din alte bloguri la un articol postat), publicul are posibilitatea de a edita direct articolul original – ceea ce poate fi extrem de util atunci cand o echipa colaboreaza la elaborarea un document (de pilda documentatia unui produs). In acest fel se atenueaza si caracterul istoric, deoarece un articol are sanse mai mari sa fie mereu actualizat de cei interesati si folosit in continuare ca referinta. De partea cealalta, sistemul wiki se alege cu o cale alternativa de parcurgere (cea cronologica) si cu un sistem RSS prin care actualizarile pot fi mai usor semnalate celor interesati. Tendinta actuala este de a adauga combinatiei si elementele unei agende (contacte, calendare etc.) sau chiar ale unui sistem de administrare a continutului, facand din bliki o aplicatie colaborativa complexa, dar totusi usor de utilizat si administrat.