BusinessMagazin

Tag: blockchain

  • Adrian Sârbu: China va cuceri lumea prin corupţie

    “Democraţia este principala ţintă a modelului economic şi social chinez. Înlocuirea democraţiei de tip liberal şi a modelului occidental, bazat pe respectul omului, (…) aflat în centrul universului, opus unei noţiuni abstracte de bunăstare şi de renunţare la libertatea individuală.

    China este în marş către cucerirea lumii, economic (…) o va face şi cultural şi va veni cu această cultură perversă, a unui comunism revopsit, o combinaţie între ceea ce ei numesc confucianism şi maoism (doctrina lui Xi).

    E o formulă inacceptabilă pentru noi, cei care am trăit în democraţie. E ca şi cum ţi s-ar schimba aerul pe care îl respiri”.

     

    Trebuie să ne trezim. Suntem în război cu China

    “Că 23% dintre conaţionalii noştri vor să trăiască într-un model chinezesc nu este dezamăgitor, este alarmant. (…)

    Dar înainte de a discuta, de a ne întreba în ce lume vrem să trăim, să constatăm că trebuie să ne trezim. Suntem în război cu China (…) China e în război cu noi. Cine suntem noi? Teritoriile pe care trebuie să le ocupe economic şi demografic. Care sunt ăstea? Occidentul.

    E pregătită (China) să facă asta? Are şi un plan. Cum va face? Cu multă inteligenţă, insidios şi în forţă.

    Ştie Occidentul asta? Ştie foarte bine.  De aceea e la Hiroshima o întâlnire a G7. Aceeaşi simbolistică (…)

    Credem noi că acţiunea Chinei, foarte programatică, anunţată în documentele semnate de Xi, va fi de natură militară? În niciun caz. China va cuceri lumea prin corupţie. Va corupe lideri care să intre în proiecte educaţionale, economice favorabile populaţiei lor. Va începe cu lideri din economii slabe, abandonate de Occident. (…) este unul din subiectele  reuniunii G7 de la Hiroshima”.

     

    23% dintre români au uitat ce înseamnă să trăieşti în nelibertate

    “China va veni ca şi sarpele Ka, să vorbească pe limba noastră, să se ipostazieze, să ne mimeze  şi să ne intre în cultură pentru că principalul clash între China şi lumea occidentală e unul cultural, de valori (…)

    Ce i se pune în faţă chinezului în faţă când se naşte ? Pentru el, pe scara de valori, pe locul unu e mâncatul şi pe locul doi reproducerea, nu libertatea pe care noi începem s-o considerăm superfluă. De aceea, 23% dintre români spun: domne, aş trăi (ca şi în) China. De ce? Au uitat ce înseamnă să trăieşti în nelibertate”.

     

    Obiectivul Chinei este să devenim chinezi

    “Astăzi suntem în trezire. O parte din noi. Recunoaştem că suntem în război? O parte din noi. Se va consacra această stare de război complet neobişnuit între noi şi China? Da. Care e obiectivul Chinei? Simplu. (…) Dacă tot ce vom folosi noi (este) made in China, cu ce mai plătim noi, China, ca să cumpărăm ce e made in China? Păi nu mai avem. Deci ce avem de ales? Să ne subordonăm modelului economic şi social chinez şi să devenim chinezi. Ultrasimplu”.

     

    Dacă nu ne apucăm de treabă, cultura chineză va prevala

    “Sigur noi am vrea să continuăm să trăim în România. (…) e visul nostru ca România să fie în Europa şi noi să ne simţim în Europa cum ne simţim în România (…) Vin în fiecare zi neaşteptat de multe semnale de trezire (…) care spun: apucaţi-vă de treabă! Dacă noi România, noi Europa (…) nu o să ne apucăm de treabă, în ritmul în care ar trebui să ne mişcăm (…) cultura Chinei va prevala pentru că (…) o bună bucată din geografia globului este aliniată culturii chineze. Vedem cea mai surprinzătoare prăbuşire culturală, prăbuşirea Rusiei şi care vrea, nu vrea se va alinia Chinei. Dar vom vedea o prăbuşire culturală a altor valori din Asia şi, doamne fereşte, să cadă şi India şi să urmeze modelul chinezesc care înseamnă stat superautoritar, suspendarea democraţiei”.

     

    Modelul blockchain va revoluţiona sistemele politice

    “China promite visul de aur al al omenirii: toată lumea are de mâncare, acces la educaţie, entertainment, cultură. Care e preţul pe care îl cere China? Supuneţi-vă elitelor. Cred că există şi alt model şi acest model ţine de democraţie şi de evoluţia tehnologică astăzi. Să luăm modelul blockchain. În primul rând va revoluţiona sistemele politice. Blockchain  înseamnă că fiecare din cei  20 milioane de români este responsabil de guvernarea României. (…) Poţi vota o decizie guvernamentală la nivel de douăzeci de milioane de oameni într-o milisecundă. Nu numai că poţi vota, dar aplicând blockchain-ul asupra unei naţiuni cum ar fi România, poţi prognoza decizii. Prin urmare, cred că experienţa (comunismului revopsit al) Chinei va influenţa spectaculos societăţile democratice care vor înţelege unde au greşit şi vor evolua. Nu cred că acea Chină în care s-ar putea să fim obligaţi să trăim va fi China lui Xi Jin Ping şi a Partidului Comunist. Cred că poate fi China lui Jack Ma. Şi a tânărului (din piaţa Tien an Men) care a stat singur din faţa tancului şi care nu ştia că înaintea lui Arhimede a spus: da-ţi-mi un punct de sprijin şi voi muta Pământul din loc”.

     

     

     

  • Cine sunt românii care se pregătesc să cumpere o bancă din Lituania şi ce afaceri administrează ei

    După ce a atras anul trecut o finanţare de 75 de milioane de dolari de la fondul de investiţii GEM Digital Limited, compania românească de blockchain ZoidPay se pregăteşte să preia anul acesta o bancă din Lituania şi să lanseze ceea ce fondatorul numeşte „un Super-app”. În paralel, start-up-ul se pregăteşte să se poziţioneze drept un furnizor de tehnologie pentru băncile şi fintech-urile care vor să facă trecerea de la paradigma Web2 la aşa-numitul Web3. Cum au ajuns românii până aici?

    Vrem să fim o companie în adevăratul sens al cuvântului, o companie de tehnologie, unde trebuie să existe venituri de la clienţi. În funcţie de cum merg implementările, pe scenariul pesimist ar trebui să avem venituri între 5 şi 7 milioane de euro. Scenariul conservator este între 15 şi 20 de milioane de euro, iar scenariul superoptimist ar fi între 30 şi 50 de milioane de euro”, descrie Eduard Oneci, CEO şi cofondator al ZoidPay, obiectivele pentru anul în curs într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Business Magazin după atragerea finanţării.

    Compania ZoidPay a fost înfiinţată în 2018 de către Eduard Oneci şi Vasile Burcin şi a trecut prin mai multe produse şi soluţii până să ajungă la începutul anului 2022 la o viziune integrată referitoare la viitorul lor în piaţă.

    Investiţiile fondatorilor s-au ridicat la circa 700.000 de dolari, la care s-au adăugat 2,5 milioane de dolari strânşi prin vânzare de tokeni înainte de a atrage finanţarea de la fondul de investiţii GEM Digital Limited, un vehicul de investiţii în active digitale cu sediul în Bahamas, parte a unui grup american, după cum povesteşte Eduard Oneci.

    Potrivit Crunchbase, GEM Digital a realizat mai mult de zece tranzacţii până acum, printre care o rundă de 25 de milioane de dolari pentru MintMe.com, o rundă de 100 de milioan de dolari pentru Mintplex sau o rundă de 150 de milioane de dolari pentru Naetion.

    Astăzi, ZoidPay are deja birouri în Hong Kong, „pentru că Asia e un hub important pentru noi”, în Atena, deoarece compania are o comunitate foarte mare de utilzatori în Grecia, precum şi în Zug, Elveţia, „deoarece la un moment dat vrem să facem tranziţia full către Elveţia”.

    Oneci spune că, achiziţionând o bancă, ajută să ai compania-mamă în Elveţia, şi asta pentru că „sunt alte reglementări, te verifică altfel, e totul mult mai atractiv pentru cei care sunt investitori mari”.

    Despre tranzacţia cu GEM Digital povesteşte că „a fost un deal care s-a închis în vreo 14 luni, în care am discutat absolut toate aspectele. E un deal complex care include tokeni şi equity la un moment dat, este negociat. (…) Ei au ajuns la noi, ei sunt un fond mare, sediul e în New York şi au un braţ care e în Bahamas. Braţul respectiv este în Bahams pentru ca dintr-o perspectivă de reglementare să poate investi în proiecte crypto şi blockchain”.

    Ce este Web3?

    Pentru a înţelege evoluţia companiei, trebuie să ne familiarizăm întâi cu ideea de Web3. Acesta este un protocol pentru o versiune descentralizată a internetului, pe blockchain, unde datele sunt deţinute de utilizatori, nu de entităţi centralizate.

    Cel mai comun exemplu pentru a privi evoluţia internetului prin aceste paradigme ar fi următorul: pentru a te conecta pe o plaformă nouă în era Web1, trebuia să introduci număr de utilizator şi parolă şi să îţi faci cont pentru fiecare site nou. În era Web2, conectarea se întâmplă printr-o persoană agregată sub o companie mare, de tipul Google sau Facebook, iar în Web3 toate informaţiile tale sunt înglobate într-un wallet, pe care tu îl controlezi şi pentru care tu eşti responsabil.

    Controlul asupra propriilor date şi descentralizarea reprezintă o promisiune atrăgătoare la nivel de concept, dar vor masele de utilizatori această reponsabilitate? Îşi doreşte un utilizator să fie singurul responsabil de parola sau de cheia de acces spre wallet-ul său? „Oamenii nu vor responsabilitatea asta. De aceea este atât de devreme pentru piaţă şi de aceea şi noi am pivotat de atât de multe ori. Oamenii nu vor responsabilitatea asta. Toţi oamenii vorbesc de privacy, de control, dar nimeni nu vrea să aibă control, nimeni nu vrea să aibă privacy. Au descoperit că dacă mergi printr-o entitate nu mai ai bătăi de cap, ai anumite beneficii.

    Banii se vor duce către achiziţia unei bănci din Lituania, tranziţia acesteia spre Web3, atragere de clienţi noi pe toate liniile, campanii de marketing, crearea unui ecosistem pentru dezvoltatori, precum şi în dezvoltarea de produse şi servicii.

    Totodată, anul 2023 este unul important pentru ZoidPay, întrucât compania se pregăteşte să anunţe primele proiecte realizate din această postură de furnizor de tehnologie pentru servicii financiare în Web3, având deja implementări la care lucrează de câteva luni, precum şi un client mare, care controlează un portofoliu de fintech-uri ce totalizează circa 350 de milioane de dolari.

    De asemenea, ZoidPay se pregăteşte să lanseze un aşa-numit „super-app” care va funcţiona ca o aplicaţie financiară unde utilizatorul poate include toate conturile şi cardurile bancare, toate walleturile crypto şi să gestioneze toate activele pe care le are dintr-un singur loc.

    „Anul acesta vom arăta proof of revenue, care e foarte important pentru o companie de crypto, pentru că majoritatea se întreţin prin vânzarea monedelor proprii. Noi vom acţiona ca un business normal, cu venituri obţinute din serviciile şi produsele pe care le oferim”, adaugă antreprenorul.

    În timp ce majoritatea companiilor de blockchain şi crypto se finanţează în mod recurent prin vânzare de tokeni, ZoidPay spune că a trecut de această etapă şi se pregăteşte să treacă la nivel de percepţie de la o companie de crypto la o companie de tehnologie care furnizează servicii blockchain şi Web3.

    Cum a început totul

    Născut în Petroşani, judeţul Hunedoara, Eduard Oneci are astăzi 33 de ani, iar parcursul său antreprenorial a început în urmă cu mai bine de zece ani, când era în primul an la Politehnica din Bucureşti. La acel moment i-a cunoscut pe Mario şi Matei Vasilescu, doi fraţi româno-canadieni, alături de care a fondat compania de marketing digital Rewordly.

    „Eu mi-am făcut exitul din Rewordly cam pe la finalul lui 2015, compania continuă să existe şi a crescut destul de mare, e prezentă în New York, Toronto, Paris şi Bucureşti. Este o companie de marketing digital, dar mai mult axată pe big data. Ajutam companiile să proceseze calupuri mari de date, astfel încât să poată extrage concluziile necesare lor.”

    El a aflat pentru prima dată de Bitcoin în 2013, când a fost atras de promisiunea tehnologiei şi a cumpărat şi primele monede. Ideea pentru ZoidPay a apărut abia în 2017, însă primul plan arăta foarte diferit de ceea ce vedem astăzi.

    „Ideea iniţială a fost să creăm un marketplace descentralizat în care eliminam intermediarul pentru date, în sensul că tu ca şi consumator îţi formezi pe parcursul călătoriei tale anumite preferinţe, iar preferinţele respective sunt date personale. Dacă tu ai putea să îţi monetizezi singur datele şi să câştigi de pe urma preferinţelor tale având acelaşi comportament în continuare?”

    Această soluţie nu a avut succesul scontat la momentul la care a ajuns în piaţă, însă în parelel echipa ZoidPay a dezvoltat şi un protocol de plăţi prin care să faciliteze tranzacţiile între comercianţi şi utilizatori.

    „Noi am plecat de la valorile primare, adică privacy şi control, dar nu a prins. Trebuia să fugim şi după ou, şi după găină, trebuia să vorbim şi cu utilizatorii, şi cu comercianţi. Aşa că am început să împingem mai mult pe plăţi. Şi aşa am lansat primul card din lume cu securitate bancară, făcut integral pe blockchainul Ethereum, care facilita transfer peer-to-peer între cardurile emise de noi. Dacă eu aveam cardul şi walletul ZoidPay şi tu aveai wallet, eu puteam să fac o tranzacţie contactless direct în wallet.”

    Cu noul produs „în braţe”, ZoidPay a trimis zeci de mii de carduri către toţi oamenii de interes din sfera crypto şi blockchain, însă soluţia nu era una scalabilă, din cauza costurilor ridicate ale reţelei Ethereum, pe care era construită soluţie.

    „Aveam şi tokenul nostru şi ca să distribuim tokenul nostru trebuia să plătim 500.000 de dolari doar în taxe şi nu avea sens. Aşa că am schimbat blockchainul şi ne-am mutat pe TomoChain.”

    Aici, ZoidPay a continuat să dezvolte produse şi să se axeze inclusiv pe ceea ce se numeşte „client side security”, adică un wallet asupra căruia utilizatorul are control deplin.

    „Viziunea în momentul acela era să creăm o reţea de peer-to-peer, de oameni care chiar folosec crypto ca metodă de plată şi în acelaşi timp să începem să dezvoltăm şi soluţii pentru comericanţi.”

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • Cine sunt românii care au creat o companie de zeci de milioane de euro, iar acum se pregătesc sa cumpere o bancă din Lituania şi să lanseze ceea ce fondatorul numeşte „un Super-app”

    După ce a atras anul trecut o finanţare de 75 de milioane de dolari de la fondul de investiţii GEM Digital Limited, compania românească de blockchain ZoidPay se pregăteşte să preia anul acesta o bancă din Lituania şi să lanseze ceea ce fondatorul numeşte „un Super-app”. În paralel, start-up-ul se pregăteşte să se poziţioneze drept un furnizor de tehnologie pentru băncile şi fintech-urile care vor să facă trecerea de la paradigma Web2 la aşa-numitul Web3. Cum au ajuns românii până aici?

    Vrem să fim o companie în adevăratul sens al cuvântului, o companie de tehnologie, unde trebuie să existe venituri de la clienţi. În funcţie de cum merg implementările, pe scenariul pesimist ar trebui să avem venituri între 5 şi 7 milioane de euro. Scenariul conservator este între 15 şi 20 de milioane de euro, iar scenariul superoptimist ar fi între 30 şi 50 de milioane de euro”, descrie Eduard Oneci, CEO şi cofondator al ZoidPay, obiectivele pentru anul în curs într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Business Magazin după atragerea finanţării.

    Compania ZoidPay a fost înfiinţată în 2018 de către Eduard Oneci şi Vasile Burcin şi a trecut prin mai multe produse şi soluţii până să ajungă la începutul anului 2022 la o viziune integrată referitoare la viitorul lor în piaţă.

    Investiţiile fondatorilor s-au ridicat la circa 700.000 de dolari, la care s-au adăugat 2,5 milioane de dolari strânşi prin vânzare de tokeni înainte de a atrage finanţarea de la fondul de investiţii GEM Digital Limited, un vehicul de investiţii în active digitale cu sediul în Bahamas, parte a unui grup american, după cum povesteşte Eduard Oneci.

    Potrivit Crunchbase, GEM Digital a realizat mai mult de zece tranzacţii până acum, printre care o rundă de 25 de milioane de dolari pentru MintMe.com, o rundă de 100 de milioan de dolari pentru Mintplex sau o rundă de 150 de milioane de dolari pentru Naetion.

    Astăzi, ZoidPay are deja birouri în Hong Kong, „pentru că Asia e un hub important pentru noi”, în Atena, deoarece compania are o comunitate foarte mare de utilzatori în Grecia, precum şi în Zug, Elveţia, „deoarece la un moment dat vrem să facem tranziţia full către Elveţia”.

    Oneci spune că, achiziţionând o bancă, ajută să ai compania-mamă în Elveţia, şi asta pentru că „sunt alte reglementări, te verifică altfel, e totul mult mai atractiv pentru cei care sunt investitori mari”.

    Despre tranzacţia cu GEM Digital povesteşte că „a fost un deal care s-a închis în vreo 14 luni, în care am discutat absolut toate aspectele. E un deal complex care include tokeni şi equity la un moment dat, este negociat. (…) Ei au ajuns la noi, ei sunt un fond mare, sediul e în New York şi au un braţ care e în Bahamas. Braţul respectiv este în Bahams pentru ca dintr-o perspectivă de reglementare să poate investi în proiecte crypto şi blockchain”.

    Ce este Web3?

    Pentru a înţelege evoluţia companiei, trebuie să ne familiarizăm întâi cu ideea de Web3. Acesta este un protocol pentru o versiune descentralizată a internetului, pe blockchain, unde datele sunt deţinute de utilizatori, nu de entităţi centralizate.

    Cel mai comun exemplu pentru a privi evoluţia internetului prin aceste paradigme ar fi următorul: pentru a te conecta pe o plaformă nouă în era Web1, trebuia să introduci număr de utilizator şi parolă şi să îţi faci cont pentru fiecare site nou. În era Web2, conectarea se întâmplă printr-o persoană agregată sub o companie mare, de tipul Google sau Facebook, iar în Web3 toate informaţiile tale sunt înglobate într-un wallet, pe care tu îl controlezi şi pentru care tu eşti responsabil.

    Controlul asupra propriilor date şi descentralizarea reprezintă o promisiune atrăgătoare la nivel de concept, dar vor masele de utilizatori această reponsabilitate? Îşi doreşte un utilizator să fie singurul responsabil de parola sau de cheia de acces spre wallet-ul său? „Oamenii nu vor responsabilitatea asta. De aceea este atât de devreme pentru piaţă şi de aceea şi noi am pivotat de atât de multe ori. Oamenii nu vor responsabilitatea asta. Toţi oamenii vorbesc de privacy, de control, dar nimeni nu vrea să aibă control, nimeni nu vrea să aibă privacy. Au descoperit că dacă mergi printr-o entitate nu mai ai bătăi de cap, ai anumite beneficii.

    Banii se vor duce către achiziţia unei bănci din Lituania, tranziţia acesteia spre Web3, atragere de clienţi noi pe toate liniile, campanii de marketing, crearea unui ecosistem pentru dezvoltatori, precum şi în dezvoltarea de produse şi servicii.

    Totodată, anul 2023 este unul important pentru ZoidPay, întrucât compania se pregăteşte să anunţe primele proiecte realizate din această postură de furnizor de tehnologie pentru servicii financiare în Web3, având deja implementări la care lucrează de câteva luni, precum şi un client mare, care controlează un portofoliu de fintech-uri ce totalizează circa 350 de milioane de dolari.

    De asemenea, ZoidPay se pregăteşte să lanseze un aşa-numit „super-app” care va funcţiona ca o aplicaţie financiară unde utilizatorul poate include toate conturile şi cardurile bancare, toate walleturile crypto şi să gestioneze toate activele pe care le are dintr-un singur loc.

    „Anul acesta vom arăta proof of revenue, care e foarte important pentru o companie de crypto, pentru că majoritatea se întreţin prin vânzarea monedelor proprii. Noi vom acţiona ca un business normal, cu venituri obţinute din serviciile şi produsele pe care le oferim”, adaugă antreprenorul.

    În timp ce majoritatea companiilor de blockchain şi crypto se finanţează în mod recurent prin vânzare de tokeni, ZoidPay spune că a trecut de această etapă şi se pregăteşte să treacă la nivel de percepţie de la o companie de crypto la o companie de tehnologie care furnizează servicii blockchain şi Web3.

    Cum a început totul

    Născut în Petroşani, judeţul Hunedoara, Eduard Oneci are astăzi 33 de ani, iar parcursul său antreprenorial a început în urmă cu mai bine de zece ani, când era în primul an la Politehnica din Bucureşti. La acel moment i-a cunoscut pe Mario şi Matei Vasilescu, doi fraţi româno-canadieni, alături de care a fondat compania de marketing digital Rewordly.

    „Eu mi-am făcut exitul din Rewordly cam pe la finalul lui 2015, compania continuă să existe şi a crescut destul de mare, e prezentă în New York, Toronto, Paris şi Bucureşti. Este o companie de marketing digital, dar mai mult axată pe big data. Ajutam companiile să proceseze calupuri mari de date, astfel încât să poată extrage concluziile necesare lor.”

    El a aflat pentru prima dată de Bitcoin în 2013, când a fost atras de promisiunea tehnologiei şi a cumpărat şi primele monede. Ideea pentru ZoidPay a apărut abia în 2017, însă primul plan arăta foarte diferit de ceea ce vedem astăzi.

    „Ideea iniţială a fost să creăm un marketplace descentralizat în care eliminam intermediarul pentru date, în sensul că tu ca şi consumator îţi formezi pe parcursul călătoriei tale anumite preferinţe, iar preferinţele respective sunt date personale. Dacă tu ai putea să îţi monetizezi singur datele şi să câştigi de pe urma preferinţelor tale având acelaşi comportament în continuare?”

    Această soluţie nu a avut succesul scontat la momentul la care a ajuns în piaţă, însă în parelel echipa ZoidPay a dezvoltat şi un protocol de plăţi prin care să faciliteze tranzacţiile între comercianţi şi utilizatori.

    „Noi am plecat de la valorile primare, adică privacy şi control, dar nu a prins. Trebuia să fugim şi după ou, şi după găină, trebuia să vorbim şi cu utilizatorii, şi cu comercianţi. Aşa că am început să împingem mai mult pe plăţi. Şi aşa am lansat primul card din lume cu securitate bancară, făcut integral pe blockchainul Ethereum, care facilita transfer peer-to-peer între cardurile emise de noi. Dacă eu aveam cardul şi walletul ZoidPay şi tu aveai wallet, eu puteam să fac o tranzacţie contactless direct în wallet.”

    Cu noul produs „în braţe”, ZoidPay a trimis zeci de mii de carduri către toţi oamenii de interes din sfera crypto şi blockchain, însă soluţia nu era una scalabilă, din cauza costurilor ridicate ale reţelei Ethereum, pe care era construită soluţie.

    „Aveam şi tokenul nostru şi ca să distribuim tokenul nostru trebuia să plătim 500.000 de dolari doar în taxe şi nu avea sens. Aşa că am schimbat blockchainul şi ne-am mutat pe TomoChain.”

    Aici, ZoidPay a continuat să dezvolte produse şi să se axeze inclusiv pe ceea ce se numeşte „client side security”, adică un wallet asupra căruia utilizatorul are control deplin.

    „Viziunea în momentul acela era să creăm o reţea de peer-to-peer, de oameni care chiar folosec crypto ca metodă de plată şi în acelaşi timp să începem să dezvoltăm şi soluţii pentru comericanţi.”

    Astfel, compania a încercat să vină în piaţă cu o soluţie care transforma telefonul mobil într-un POS, astfel încât orice comerciant să poată încasa plăţi cu criptomonede. Nici această direcţie nu a adus viteza de adopţie pe care o căuta ZoidPay.

    Aşa că în 2019 au lansat o nouă versiune de wallet şi a demarat o campanie semnificativă de marketing, care a generat peste 100.000 de descărcări ale aplicaţiei în câteva zile. Ulterior, ZoidPay a devenit mai mare decât blockchainul TomoChain pe care construia şi a intrat în discuţii cu românii de la MultiversX (ex-Elrond Network), pentru a migra ecosistemul pe blockchainul acestora – mutare care a fost realizată în final în 2022.

    „Între timp am lucrat la un algoritm de lichiditate, care îţi permite să ai lichiditate pentru orice tokeni ai. Atâta timp cât tokenul respectiv respectă nişte condiţii pe care le impunem noi ca furnizori de servicii. Şi aşa a apărut extensia de Google Chrome. (…) Când ne-am lansat pe Elrond ne-am lansat cu extensia de Chrome, acesta era produsul nostru principal pe partea de retail. Value proposition era extrem de simplu: cumpără orice de oriunde cu crypto.”

    Extensia ZoidPay în Google Chrome este unul dintre cele mai populare produse ale companiei, întrucât îţi permite să plăteşti echivalentul în crypto pentru orice produs vrei să cumperi de pe o platformă online. Eduard Oneci spune că există câteva zeci de mii de clienţi pe acest produs, dintre care circa un sfert sunt clienţi activi, iar achiziţia medie se situează la aproximativ 370 de dolari.

    Obiectiv: 1 milion de utilizatori

    Cele două direcţii clare ale ZoidPay pentru 2023 se concentrează atât pe segmentul B2B, cât şi pe B2C. În ceea ce priveşte partea de retail, compania pregăteşte lansarea unei aplicaţii de tip super-app care ar trebui să funcţioneze ca un agregator pentru tot ce înseamnă finanţe şi crypto.

    „Pe partea de super-app avem fiat, crypto şi servicii Web3. Avem inclusiv posibilitatea să integrăm şi celelalte conturi bancare şi carduri bancare în aplicaţia noastră, să foloseşti un singur card. Suntem un agregator de finanţe, ai totul acolo.”

    Cardul din super-app va fi lansat alături de unul dintre marii furnizori din piaţă, însă Eduard Oneci nu a putut detalia la acest moment. Pe lângă funcţia de agregator, aplicaţia vine şi cu funcţii suplimentare, precum accesarea de credite.

    „Ne apropiem de lansarea super-appului. Ne aşteptăm la 1 milion de utilizatori până la final de an, în contextul în care avem deja o listă de aşteptare de 250.000 de utilizatori.”

    În ceea ce priveşte segmentul de B2B, compania lucrează deja cu diferiţi clienţi din industria bancară şi a fintech-urilor, astfel încât să îi ajute pe aceştia să se digitalizeze în linie cu noua paradigmă Web3. Cel mai mare client cu care ar trebui să anunţe primele rezultate în acest an este un holding care cuprinde mai multe fintech-uri şi care totalizează 350 de milioane de utiliatori.

    „Clientul cel mai mare vrea să schimbe infrastructura complet. E un holding mare cu foarte multe fintech-uri. Ei vor să schimbe infrastructura pe care o au, discuţia este să luăm fiecare produs pe rând în funcţie de jurisdicţie şi să facem tranziţia de la Web2 la Web3, dar tranziţie integrală, de la modul în care fac onboarding la modul în care clienţii fac tranzacţiile şi la modul în care clienţii raportează. Ne aşteptăm ca în martie să avem primul proof-of-concept şi primul pilot cu clientul mare.”

    Achiziţia băncii din Lituania a fost întârziată de şocul pe care l-a generat la nivel de încredere în piaţa globală falimentul FTX, al treilea cel mai mare exchange crypto din lume până în 2022. Totuşi, planurile merg înainte.

    „Prin prisma băncii pe care o cumpărăm noi vrem să oferim tutela şi umbrela de licenţe necesare pentru ca oricine să poată dezvolta un fintech bazat pe serviciile pe care le oferim noi, API-uri, SDK-uri, licenţe, emitere de carduri lichditate şi să lanseze un produs.”

    Întrebat de cum vede compania în 3-5 ani, Eduard Oneci a subliniat că ZoidPay vrea să se poziţioneze drept furnizorul de servicii complete de tehnologie pentru cei care vor să construiască un serviciu financiar în paradigma Web3.

    „Noi întotdeauna ne-am promovat din perspectiva b2b ca fiind o companie de tehnologie, nu o companie de crypto. (…) Pe partea de retail vreau să ajungem deja în trei pieţe importante cu super-appul”.  

    Carte de vizită

    Eduard Oneci, 33 de ani, CEO şi cofondator, ZoidPay

    1. E de loc din Petroşani, jud. Hunedoara;

    2. A urmat Politehnica din Bucureşti;

    3. A devenit antreprenor încă din anii studenţiei, odată cu fondarea companiei de marketing digital Rewordly, alături de alţi doi parteneri de business;

    4. În 2015 s-a retras din acest prim business şi, la trei ani distanţă, a pus bazele ZoidPay împreună cu Vasile Burcin.

  • Drumul spre Web3. Care este povestea start-up-ului ZoidPay, fondat de Eduard Oneci şi Vasile Burcin? Cum a atras o finanţare de 75 mil. dolari şi ce planuri are cu banii?

    După ce a atras anul trecut o finanţare de 75 de milioane de dolari de la fondul de investiţii GEM Digital Limited, compania românească de blockchain ZoidPay se pregăteşte să preia anul acesta o bancă din Lituania şi să lanseze ceea ce fondatorul numeşte „un Super-app”. În paralel, start-up-ul se pregăteşte să se poziţioneze drept un furnizor de tehnologie pentru băncile şi fintech-urile care vor să facă trecerea de la paradigma Web2 la aşa-numitul Web3. Cum au ajuns românii până aici?

    Vrem să fim o companie în adevăratul sens al cuvântului, o companie de tehnologie, unde trebuie să existe venituri de la clienţi. În funcţie de cum merg implementările, pe scenariul pesimist ar trebui să avem venituri între 5 şi 7 milioane de euro. Scenariul conservator este între 15 şi 20 de milioane de euro, iar scenariul superoptimist ar fi între 30 şi 50 de milioane de euro”, descrie Eduard Oneci, CEO şi cofondator al ZoidPay, obiectivele pentru anul în curs într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Business Magazin după atragerea finanţării.

    Compania ZoidPay a fost înfiinţată în 2018 de către Eduard Oneci şi Vasile Burcin şi a trecut prin mai multe produse şi soluţii până să ajungă la începutul anului 2022 la o viziune integrată referitoare la viitorul lor în piaţă.

    Investiţiile fondatorilor s-au ridicat la circa 700.000 de dolari, la care s-au adăugat 2,5 milioane de dolari strânşi prin vânzare de tokeni înainte de a atrage finanţarea de la fondul de investiţii GEM Digital Limited, un vehicul de investiţii în active digitale cu sediul în Bahamas, parte a unui grup american, după cum povesteşte Eduard Oneci.

    Potrivit Crunchbase, GEM Digital a realizat mai mult de zece tranzacţii până acum, printre care o rundă de 25 de milioane de dolari pentru MintMe.com, o rundă de 100 de milioan de dolari pentru Mintplex sau o rundă de 150 de milioane de dolari pentru Naetion.

    Astăzi, ZoidPay are deja birouri în Hong Kong, „pentru că Asia e un hub important pentru noi”, în Atena, deoarece compania are o comunitate foarte mare de utilzatori în Grecia, precum şi în Zug, Elveţia, „deoarece la un moment dat vrem să facem tranziţia full către Elveţia”.

    Oneci spune că, achiziţionând o bancă, ajută să ai compania-mamă în Elveţia, şi asta pentru că „sunt alte reglementări, te verifică altfel, e totul mult mai atractiv pentru cei care sunt investitori mari”.

    Despre tranzacţia cu GEM Digital povesteşte că „a fost un deal care s-a închis în vreo 14 luni, în care am discutat absolut toate aspectele. E un deal complex care include tokeni şi equity la un moment dat, este negociat. (…) Ei au ajuns la noi, ei sunt un fond mare, sediul e în New York şi au un braţ care e în Bahamas. Braţul respectiv este în Bahams pentru ca dintr-o perspectivă de reglementare să poate investi în proiecte crypto şi blockchain”.

    Ce este Web3?

    Pentru a înţelege evoluţia companiei, trebuie să ne familiarizăm întâi cu ideea de Web3. Acesta este un protocol pentru o versiune descentralizată a internetului, pe blockchain, unde datele sunt deţinute de utilizatori, nu de entităţi centralizate.

    Cel mai comun exemplu pentru a privi evoluţia internetului prin aceste paradigme ar fi următorul: pentru a te conecta pe o plaformă nouă în era Web1, trebuia să introduci număr de utilizator şi parolă şi să îţi faci cont pentru fiecare site nou. În era Web2, conectarea se întâmplă printr-o persoană agregată sub o companie mare, de tipul Google sau Facebook, iar în Web3 toate informaţiile tale sunt înglobate într-un wallet, pe care tu îl controlezi şi pentru care tu eşti responsabil.

    Controlul asupra propriilor date şi descentralizarea reprezintă o promisiune atrăgătoare la nivel de concept, dar vor masele de utilizatori această reponsabilitate? Îşi doreşte un utilizator să fie singurul responsabil de parola sau de cheia de acces spre wallet-ul său? „Oamenii nu vor responsabilitatea asta. De aceea este atât de devreme pentru piaţă şi de aceea şi noi am pivotat de atât de multe ori. Oamenii nu vor responsabilitatea asta. Toţi oamenii vorbesc de privacy, de control, dar nimeni nu vrea să aibă control, nimeni nu vrea să aibă privacy. Au descoperit că dacă mergi printr-o entitate nu mai ai bătăi de cap, ai anumite beneficii.

    Banii se vor duce către achiziţia unei bănci din Lituania, tranziţia acesteia spre Web3, atragere de clienţi noi pe toate liniile, campanii de marketing, crearea unui ecosistem pentru dezvoltatori, precum şi în dezvoltarea de produse şi servicii.

    Totodată, anul 2023 este unul important pentru ZoidPay, întrucât compania se pregăteşte să anunţe primele proiecte realizate din această postură de furnizor de tehnologie pentru servicii financiare în Web3, având deja implementări la care lucrează de câteva luni, precum şi un client mare, care controlează un portofoliu de fintech-uri ce totalizează circa 350 de milioane de dolari.

    De asemenea, ZoidPay se pregăteşte să lanseze un aşa-numit „super-app” care va funcţiona ca o aplicaţie financiară unde utilizatorul poate include toate conturile şi cardurile bancare, toate walleturile crypto şi să gestioneze toate activele pe care le are dintr-un singur loc.

    „Anul acesta vom arăta proof of revenue, care e foarte important pentru o companie de crypto, pentru că majoritatea se întreţin prin vânzarea monedelor proprii. Noi vom acţiona ca un business normal, cu venituri obţinute din serviciile şi produsele pe care le oferim”, adaugă antreprenorul.

    În timp ce majoritatea companiilor de blockchain şi crypto se finanţează în mod recurent prin vânzare de tokeni, ZoidPay spune că a trecut de această etapă şi se pregăteşte să treacă la nivel de percepţie de la o companie de crypto la o companie de tehnologie care furnizează servicii blockchain şi Web3.

    Cum a început totul

    Născut în Petroşani, judeţul Hunedoara, Eduard Oneci are astăzi 33 de ani, iar parcursul său antreprenorial a început în urmă cu mai bine de zece ani, când era în primul an la Politehnica din Bucureşti. La acel moment i-a cunoscut pe Mario şi Matei Vasilescu, doi fraţi româno-canadieni, alături de care a fondat compania de marketing digital Rewordly.

    „Eu mi-am făcut exitul din Rewordly cam pe la finalul lui 2015, compania continuă să existe şi a crescut destul de mare, e prezentă în New York, Toronto, Paris şi Bucureşti. Este o companie de marketing digital, dar mai mult axată pe big data. Ajutam companiile să proceseze calupuri mari de date, astfel încât să poată extrage concluziile necesare lor.”

    El a aflat pentru prima dată de Bitcoin în 2013, când a fost atras de promisiunea tehnologiei şi a cumpărat şi primele monede. Ideea pentru ZoidPay a apărut abia în 2017, însă primul plan arăta foarte diferit de ceea ce vedem astăzi.

    „Ideea iniţială a fost să creăm un marketplace descentralizat în care eliminam intermediarul pentru date, în sensul că tu ca şi consumator îţi formezi pe parcursul călătoriei tale anumite preferinţe, iar preferinţele respective sunt date personale. Dacă tu ai putea să îţi monetizezi singur datele şi să câştigi de pe urma preferinţelor tale având acelaşi comportament în continuare?”

    Această soluţie nu a avut succesul scontat la momentul la care a ajuns în piaţă, însă în parelel echipa ZoidPay a dezvoltat şi un protocol de plăţi prin care să faciliteze tranzacţiile între comercianţi şi utilizatori.

    „Noi am plecat de la valorile primare, adică privacy şi control, dar nu a prins. Trebuia să fugim şi după ou, şi după găină, trebuia să vorbim şi cu utilizatorii, şi cu comercianţi. Aşa că am început să împingem mai mult pe plăţi. Şi aşa am lansat primul card din lume cu securitate bancară, făcut integral pe blockchainul Ethereum, care facilita transfer peer-to-peer între cardurile emise de noi. Dacă eu aveam cardul şi walletul ZoidPay şi tu aveai wallet, eu puteam să fac o tranzacţie contactless direct în wallet.”

    Cu noul produs „în braţe”, ZoidPay a trimis zeci de mii de carduri către toţi oamenii de interes din sfera crypto şi blockchain, însă soluţia nu era una scalabilă, din cauza costurilor ridicate ale reţelei Ethereum, pe care era construită soluţie.

    „Aveam şi tokenul nostru şi ca să distribuim tokenul nostru trebuia să plătim 500.000 de dolari doar în taxe şi nu avea sens. Aşa că am schimbat blockchainul şi ne-am mutat pe TomoChain.”

    Aici, ZoidPay a continuat să dezvolte produse şi să se axeze inclusiv pe ceea ce se numeşte „client side security”, adică un wallet asupra căruia utilizatorul are control deplin.

    „Viziunea în momentul acela era să creăm o reţea de peer-to-peer, de oameni care chiar folosec crypto ca metodă de plată şi în acelaşi timp să începem să dezvoltăm şi soluţii pentru comericanţi.”

    Astfel, compania a încercat să vină în piaţă cu o soluţie care transforma telefonul mobil într-un POS, astfel încât orice comerciant să poată încasa plăţi cu criptomonede. Nici această direcţie nu a adus viteza de adopţie pe care o căuta ZoidPay.

    Aşa că în 2019 au lansat o nouă versiune de wallet şi a demarat o campanie semnificativă de marketing, care a generat peste 100.000 de descărcări ale aplicaţiei în câteva zile. Ulterior, ZoidPay a devenit mai mare decât blockchainul TomoChain pe care construia şi a intrat în discuţii cu românii de la MultiversX (ex-Elrond Network), pentru a migra ecosistemul pe blockchainul acestora – mutare care a fost realizată în final în 2022.

    „Între timp am lucrat la un algoritm de lichiditate, care îţi permite să ai lichiditate pentru orice tokeni ai. Atâta timp cât tokenul respectiv respectă nişte condiţii pe care le impunem noi ca furnizori de servicii. Şi aşa a apărut extensia de Google Chrome. (…) Când ne-am lansat pe Elrond ne-am lansat cu extensia de Chrome, acesta era produsul nostru principal pe partea de retail. Value proposition era extrem de simplu: cumpără orice de oriunde cu crypto.”

    Extensia ZoidPay în Google Chrome este unul dintre cele mai populare produse ale companiei, întrucât îţi permite să plăteşti echivalentul în crypto pentru orice produs vrei să cumperi de pe o platformă online. Eduard Oneci spune că există câteva zeci de mii de clienţi pe acest produs, dintre care circa un sfert sunt clienţi activi, iar achiziţia medie se situează la aproximativ 370 de dolari.

    Obiectiv: 1 milion de utilizatori

    Cele două direcţii clare ale ZoidPay pentru 2023 se concentrează atât pe segmentul B2B, cât şi pe B2C. În ceea ce priveşte partea de retail, compania pregăteşte lansarea unei aplicaţii de tip super-app care ar trebui să funcţioneze ca un agregator pentru tot ce înseamnă finanţe şi crypto.

    „Pe partea de super-app avem fiat, crypto şi servicii Web3. Avem inclusiv posibilitatea să integrăm şi celelalte conturi bancare şi carduri bancare în aplicaţia noastră, să foloseşti un singur card. Suntem un agregator de finanţe, ai totul acolo.”

    Cardul din super-app va fi lansat alături de unul dintre marii furnizori din piaţă, însă Eduard Oneci nu a putut detalia la acest moment. Pe lângă funcţia de agregator, aplicaţia vine şi cu funcţii suplimentare, precum accesarea de credite.

    „Ne apropiem de lansarea super-appului. Ne aşteptăm la 1 milion de utilizatori până la final de an, în contextul în care avem deja o listă de aşteptare de 250.000 de utilizatori.”

    În ceea ce priveşte segmentul de B2B, compania lucrează deja cu diferiţi clienţi din industria bancară şi a fintech-urilor, astfel încât să îi ajute pe aceştia să se digitalizeze în linie cu noua paradigmă Web3. Cel mai mare client cu care ar trebui să anunţe primele rezultate în acest an este un holding care cuprinde mai multe fintech-uri şi care totalizează 350 de milioane de utiliatori.

    „Clientul cel mai mare vrea să schimbe infrastructura complet. E un holding mare cu foarte multe fintech-uri. Ei vor să schimbe infrastructura pe care o au, discuţia este să luăm fiecare produs pe rând în funcţie de jurisdicţie şi să facem tranziţia de la Web2 la Web3, dar tranziţie integrală, de la modul în care fac onboarding la modul în care clienţii fac tranzacţiile şi la modul în care clienţii raportează. Ne aşteptăm ca în martie să avem primul proof-of-concept şi primul pilot cu clientul mare.”

    Achiziţia băncii din Lituania a fost întârziată de şocul pe care l-a generat la nivel de încredere în piaţa globală falimentul FTX, al treilea cel mai mare exchange crypto din lume până în 2022. Totuşi, planurile merg înainte.

    „Prin prisma băncii pe care o cumpărăm noi vrem să oferim tutela şi umbrela de licenţe necesare pentru ca oricine să poată dezvolta un fintech bazat pe serviciile pe care le oferim noi, API-uri, SDK-uri, licenţe, emitere de carduri lichditate şi să lanseze un produs.”

    Întrebat de cum vede compania în 3-5 ani, Eduard Oneci a subliniat că ZoidPay vrea să se poziţioneze drept furnizorul de servicii complete de tehnologie pentru cei care vor să construiască un serviciu financiar în paradigma Web3.

    „Noi întotdeauna ne-am promovat din perspectiva b2b ca fiind o companie de tehnologie, nu o companie de crypto. (…) Pe partea de retail vreau să ajungem deja în trei pieţe importante cu super-appul”.  

    Carte de vizită

    Eduard Oneci, 33 de ani, CEO şi cofondator, ZoidPay

    1. E de loc din Petroşani, jud. Hunedoara;

    2. A urmat Politehnica din Bucureşti;

    3. A devenit antreprenor încă din anii studenţiei, odată cu fondarea companiei de marketing digital Rewordly, alături de alţi doi parteneri de business;

    4. În 2015 s-a retras din acest prim business şi, la trei ani distanţă, a pus bazele ZoidPay împreună cu Vasile Burcin.

  • Din culisele vizitei lui Vitalik Buterin la Bucureşti. Ce spune omul din spatele Ethereum despre viitorul NFT-urilor, adopţia din El Salvador sau despre modul cum nu ar trebui reglementate criptomonedele

    Într-o premieră locală, Vitalik Buterin a venit în Bucureşti pentru o întâlnire cu comunitatea de antreprenori şi investitori crIpto din România. Tânărul ruso-canadian este cel mai important personaj cunoscut public din lumea criptomonedelor, fiind considerat omul-cheie din spatele proiectului Ethereum, un blockchain de peste 400 de miliarde de dolari, într-o piaţă de peste 2.200 de miliarde de dolari.

    Duminică, 10 octombrie, într-o Românie care se zbate între valul 4 al pandemiei, o nouă criză politică, o creştere generalizată a preţurilor şi un larg răspândit sentiment de deznădejde, într-o mică sală din clădirea cunoscută drept Palatul Universul se vorbea despre viitor.

    La câţiva paşi de parcul Cişmigiu din Capitală, după-amiaza i-a găsit pe unii dintre investitorii, antreprenorii şi pasionaţii de criptomonede din România în faţa unui moment extrem de important pentru ei: întâlnirea cu unul dintre oamenii care dau sens şi direcţie pieţei.

    De la Andrei Pitiş, un guru al industriei locale de IT, şi până la Răzvan Munteanu, cunoscut ca fiind un investitor cripto proeminent din piaţa locală, atmosfera de la eveniment nu seamănă cu nimic din ce am mai văzut la alte evenimente din sfera tehnologiei.

    Întâlnirea dintre comunitatea cripto din România şi Vitalik Buterin, omul de facto din spatele proiectului Ethereum, a fost organizată de platforma românească de exchange TOKERO şi compania Crypto Compare, din a cărei echipă de fondatori fac parte şi români. Trebuie menţionat că Buterin a fost inclus de prestigioasa publicaţie Time pe lista celor mai influenţi 100 de oameni în anul 2021.

    „Impactul a fost că pentru o zi, România a fost capitala mondială a cripto. Comunitatea s-a simţit destul de importantă încât să primească o astfel de vizită. Impactul real cred că încă nu se vede, dar se va simţi cu siguranţă la un moment dat”, a explicat Marius Morra, cofondator şi CEO al TOKERO, companie cunoscută până anul acesta drept LDV Exchange.

    Pentru a înţelege de ce Morra consideră că România a devenit pentru o zi „capitala mondială a cripto” este nevoie de context.

    Poate cel mai cunoscut nume din piaţa criptomonedelor este Satoshi Nakamoto, reprezentând un programator sau un grup de programatori care au lansat în primele zile ale anului 2009 aşa-numitul Bitcoin. Un Bitcoin valorează peste 55.000 de dolari la momentul redactării acestui articol, iar capitalizarea lui totală depăşeşte 1.000 de miliarde de dolari.

    Însă piaţa criptomonedelor însumează astăzi peste 12.600 de proiecte şi nu ar fi putut ajunge în acest punct fără contribuţia lui Vitalik Buterin. Bitcoin este un blockchain gândit pentru o singură aplicaţie descentralizată, şi-anume să le permită utilizatorilor să utilizeze Bitcoin ca monedă de schimb.

    La asta era limitată lumea criptomonedelor în 2011, când Buterin a intrat pentru prima dată în spaţiul cripto.

    Născut în Rusia şi mutat în Canada odată cu părinţii lui când avea doar şase ani, Vitalik Buterin a aflat de Bitcoin de la tatăl său. Aşa cum a explicat în interviuri anterioare, această tehnologie îmbina cu succes multe dintre pasiunile lui, de la matematică, criptografie, tehnologie şi programare, până la economie, politică şi filosofie.

    Astfel, la 17 ani a început să studieze fenomenul Bitcoin şi scria pe un blog de profil. În 2011, el şi românul Mihai Alisie au decis să lanseze revista Bitcoin Magazine. La finalul anului 2013, Buterin a propus pentru prima dată ceea ce avea să devină proiectul Ethereum în vara anului 2015, şi-anume o platformă care permite oricui să lanseze aplicaţii descentralizate.

    Dacă Bitcoin este un blockchain gândit pentru o singură aplicaţie, Vitalik Buterin şi oamenii din spatele Ethereum au gândit proiectul ca un blockchain general. Acest blockchain este bazat pe un limbaj de programare, iar oricine vrea să scrie o aplicaţie trebuie doar să scrie logica aplicaţiei în limbajul de programare, să urce aplicaţia în lanţul de blocuri care formează reţeaua, iar această aplicaţie devine un smart contract.

    De aici, oricine poate interacţiona cu aplicaţia, iar blockchainul Ethereum interpretează automat regulile acelei aplicaţii. Această tehnologie de smart contracts s-a dovedit a fi revoluţionară şi a deschis calea spre o dezvoltare exponenţială a pieţei criptomonedelor. De la lansări de criptomonede prin procedură de tip ICO (initial coin offering), la aplicaţii descentralizate de finanţe (DeFi), şi până la NFT-uri, majoritatea dintre aceste aplicaţii sunt construite pe infrastructura Ethereum.

    Miile de ICO-uri (initial coin offering) lansate în perioada 2017-2018 sunt meritul proiectul Ethereum. Spre exemplu, un număr de peste 2.000 de monede digitale (tokens) au reuşit să strângă peste 10 miliarde de dolari cumulat în perioada 2017-2018, iar majoritatea proiectelor au fost lansate pe blockchainul Ethereum.

    Faţă-n faţă

    La 27 de ani, Vitalik Buterin este miliardar, având o avere estimată la peste 1 miliard de dolari, însă acesta este poate unul dintre detaliile mai puţin importante legate de el. Este cunoscut pentru donaţiile semnificative pe care le face către diferite cauze umanitare şi către proiecte de cercetare.

    Spre exemplu, în 2021 a donat echivalentul a peste 1,1 miliarde de dolari către eforturile de combatere a impactului pandemiei în India. Mai mult, proiectul Ethereum este gândit ca o organizaţie nonprofit, nu ca un business care trebuie să livreze către acţionari.

    Faţă în faţă, tânărul ruso-canadian pare o specie nouă de creator. Conştient de impactul pe care l-a avut în domeniu, Buterin pune misiunea pe primul loc în discursul său, niciodată pe el însuşi. Lipsit de aroganţă sau superioritate în răspunsuri, omul din spatele Ethereum îndeamnă comunitatea să ducă spaţiul cripto mai departe.

    Vitalik Buterin, Ethereum: „Un alt lucru care poate merge rău (n.r: în reglementare) ar fi ca legile implementate să poată fi ocolite uşor de marile corporaţii. Asta se întâmplă de multe ori, faci o lege şi apoi jucătorii existenţi o pot ocoli, dar jucătorii noi nu au bani de avocaţi de 20 de milioane de dolari şi stau să se chinuie cu ea.”

    „Sunt multe lucruri în acest spaţiu care pot fi făcute şi cred că unul dintre cele mai importante lucruri din crypto este că vorbim despre o comunitate şi cred că trebuie să încerci să intri în această comunitate şi să îţi găseşti locul”, a răspuns el, întrebat de Business Magazin ce sfat are pentru antreprenorii din comunitatea cripto locală.

    În cadrul evenimentului din Bucureşti, Vitalik Buterin a avut o prezentare tehnică de peste 40 de minute prin care explica o serie din îmbunătăţirile care sunt aduse proiectului Ethereum. Însă, în timpul scurt alocat întrebărilor a abordat mai multe noţiuni legate de lumea criptomonedelor, de la reglementare şi până la NFT-uri.

    În 2021, NFT-urile au acaparat în parte discuţia despre criptomonede. Termenul este un acronim pentru „non-fungible token”, iar în termeni simpli înseamnă titluri de proprietate în format digital pentru produse care pot fi tranzacţionate pe blockchain. „Non-fungible” este un termen care descrie ceva unic, care nu poate fi înlocuit. Spre exemplu, în timp ce un bitcoin poate fi dat la schimb pentru un bitcoin cu exact aceleaşi proprietăţi, un dolar poate fi dat la schimb pentru un dolar, iar un leu poate fi dat la schimb pentru un leu, un NFT este unic prin natura sa.

    Majoritatea NFT-urilor rulează pe blockchainul Ethereum, iar frenezia din spatele fenomenului este atât de mare, încât un raport al platformei DappRadar citat de CNBC arată că volumul de tranzacţionare pe NFT-uri a ajuns la peste 10 miliarde de dolari în al treilea trimestru din 2021.

    „Cred că oamenii ar trebui să fie atenţi şi să nu se bazeze pe faptul că NFT-urile în forma actuală vor fi o parte integrantă a lumii de acum înainte. Au supravieţuit doar 6 luni, în timpul unui ciclu de creştere. Vedem unde erau ICO-urile în 2017 şi vedem unde sunt acum. Vor ajunge NFT-urile pe care lumea le cumpără acum să scadă cu 99% până în 2023? Nu ştiu. Este o mare necunoscută”, a explicat Buterin.

    În prezent, NFT-urile se manifestă în principal prin artă digitală, unde un simplu GIF poate ajunge să fie vândut cu sute de mii sau chiar milioane de dolari, aşa cum este cazul imaginilor animate cu pisici cunoscute drept CryptoKitties. Totodată, artista cunoscută drept Grimes – fosta iubită a miliardarului Elon Musk – a vândut videoclipuri în valoare de câteva milioane de dolari prin acest format de NFT.

    Vitalik Buterin consideră că un activ din lumea criptomonedelor este unul stabil după ce supravieţuieşte atunci când trece printr-o aşa-numită „iarnă cripto”. O iarnă cripto reprezintă un ciclu de scădere abruptă după o creştere puternică.

    Spre exemplu, Bitcoin a crescut de zece ori în octombrie şi noiembrie 2013, pentru ca mai apoi să scadă cu 87% până în ianuarie 2016. Ulterior, a crescut de aproape 20 de ori în 2017, pentru ca mai apoi să scadă cu 84% în anul următor. Ultimul ciclu de creştere a început în 2020, iar scăderea nu a venit încă.

    „Eu zic să nu îţi construieşti tot viitorul în jurul unui lucru până nu a supravieţuit cel puţin unei ierni cripto. Pentru a supravieţui, cred că NFT-urile trebuie să fie mai mult decât poze pe care le cumperi pentru 3,4 milioane de dolari din motive pe care eu nu le înţeleg. NFT-urile trebuie să aibă proprietăţi interesante pentru ca oamenilor să le pese de ele”.

    Astfel, Buterin consideră că NFT-urile ar putea ajunge să aibă o valoare în universuri complexe cum sunt cele din jocurile video, spre exemplu, sau în aplicaţii de socializare descentralizate.

    „Un exemplu care mi-a plăcut a fost acum câţiva ani când a fost lansată o reţea de socializare semidescentralizată pe Ethereum, care avea această componentă în care dacă donezi 25 de dolari unei fundaţii care lupta împotriva malariei primeai un fel de NFT cu o fotografie cu un gândac, care se ducea la tine pe profil. Practic, ai donat 25 de dolari împotriva malariei, cu care poţi ajunge să schimbi total viaţa unui copil, iar acest gândac se aşeza pe profilul tău şi le arăta altora ce fel de om eşti tu. Experimentele sunt interesante”.

    El a mai subliniat că NFT-urile nu pot fi un activ spre care arunci bani şi toată lumea uită despre asta. Totodată, Buterin a insistat asupra lumii interconectate pe care o reprezintă ecosistemul Ethereum, unde aplicaţiile pot comunica între ele.

    „Cineva creează un NFT, altcineva construieşte aplicaţii în jurul lui, iar altcineva construieşte aplicaţii care comunică cu acele aplicaţii. Cred că s-a întâmplat deja o dată, cineva a făcut CryptoKitties şi altcineva a făcut HyperDragons, unde dragonii pot mânca acele pisicuţe în joc. Sunt multe lucruri cu care poţi experimenta”.

    Evenimentul a fost unul restrâns şi a avut loc la Palatul Universul.

    Blockchain în lumea noastră

    Momentul în care statul El Salvador a anunţat că adoptă Bitcoin ca formă oficială de plată i-a împărţit în două pe entuziaştii criptomonedelor. Majoritatea au văzut-o ca pe o veste bună, însă Vitalik Buterin critică modul în care a fost implementat proiectul. El nu consideră că o astfel de mutare trebuie să vină ca o obligaţie pentru populaţie şi businessuri.

    „Cred că este bine că sunt ţări care vor să adopte Ethereum sau Bitcoin ca monedă, El Salvador nu e singura ţară, şi în Panama se gândeau la adopţie pentru utilizare. Dar dincolo de acceptarea criptomonedelor ca formă de plată sunt multe lucruri pe care guvernele le pot face cu blockchain”.

    Legea implementată în El Salvador conţine un articol care obligă practic businessurile să accepte Bitcoin ca formă de plată, iar Buterin este de părere că o astfel de obligaţie contravine principiilor de libertate care conduc inovaţia în lumea criptomonedelor.

    „Dacă faci o astfel de lansare rapid spre mulţi oameni sunt multe riscuri şi multe lucruri rele care se pot întâmpla. (…) Genul de adopţie pe care o văd eu trebuie să înceapă mai mic, nu să forţezi o ţară întreagă. Cred că e important să ai o adopţie naţională corectă şi oamenii au nevoie de timp să se obişnuiască şi să adopte doar dacă vor şi dacă se potriveşte cu nevoile lor”.

    La nivel global, mai multe autorităţi încep să lucreze la diferite cadre de reglementare pentru criptomonede. Întrebat de Business Magazin cum ar trebui să evolueze eforturile de reglementare, Vitalik Buterin este de părere că acest demers ar trebui să fie unul colaborativ, în care comunitatea cripto să înţeleagă nevoile autorităţilor de reglementare, iar acestea la rândul lor să înţeleagă cum funcţionează piaţa.

    El a dat exemplul modului în care SUA vrea să legifereze taxarea criptomonedelor prin intermediul unor prevederi care ajung să afecteze piaţa şi să încurce inovaţia.

    „Este mai bine dacă nu se întâmplă astfel de lucruri şi dacă cadrul de reglementare vine să fie construit atât cu autorităţi de reglementare financiară, dar şi cu companii şi oameni din cripto în minte”.

    Buterin este de părere că o lege prost gândită ar putea ajunge să treacă în ilegalitate mai multe activităţi din piaţă fără a exista un motiv în spatele acestei decizii. Mai mult, el consideră că un cadru de reglementare care nu este gândit corect ar avantaja marile corporaţii şi ar dezavantaja micile proiecte inovatoare.

    „Un alt lucru care poate merge rău ar fi ca legile implementate să poată fi ocolite uşor de marile corporaţii. Asta se întâmplă de multe ori, faci o lege şi apoi jucătorii existenţi o pot ocoli, dar jucătorii noi nu au bani de avocaţi de 20 de milioane de dolari şi stau să se chinuie cu ea”.

    În final, Vitalik Buterin crede că este important să evităm capcanele atunci când vorbim de reglementare, iar comunitatea cripto trebuie să înţeleagă care sunt temerile reglementatorilor şi să acţioneze în consecinţă.

    „Reglementatorilor nu le plac înşelătoriile, dar nici comunităţii cripto nu îi plac înşelătoriile. Cred că sunt lucruri unde comunitatea poate face o treabă mai bună şi cred că ar trebui să facem asta”.

    Comunitatea cripto în România

    Comunitatea cripto din România este în creştere, iar asta se poate vedea din grupurile de Telegram şi Facebook care au mii de membri şi care se dezvoltă în mod constant, dar şi din proiectele anunţate de antreprenori din România.

    De la proiectul TOKERO, până la Elrond Network şi alte proiecte mai mici care s-au anunţat în ultimii doi ani, piaţa locală începe să aibă start-up-uri pasionate de spaţiul blockchain şi cripto. Unele dintre aceste proiecte sunt aplicaţii care rulează pe blockchainul Ethereum.

    „Simt că încă am nevoie de puţin timp să pot digera tot ce s-a întâmplat (sau procesa ca să mă exprim în termeni conform cu evenimentul). Cred că feedbackul participanţilor este cel care vorbeşte de la sine şi cei mai mulţi au afirmat că este cel mai important eveniment de cripto de până acum din România”, a declarat Marius Morra de la TOKERO.

    El a subliniat că ecosistemul cripto din România este unul efervescent, în plină creştere. În acelaşi timp, toată lumea din piaţa locală ar vrea să fie noul Elrond şi se depun eforturi serioase în acest sens, observă el.

    „De asemenea, pot observa diversitatea actorilor în continuă creştere, de la investitori la creatorii de criptomonedă, de la traderi tot mai buni la specialişti în NFT-uri şi la creatori de conţinut şi comunităţi”.

    Întrebat dacă după eveniment a fost contactat de vreun actor din mediul public din România care era interesat de piaţă şi de prezenţa lui Vitalik Buterin în Bucureşti, Marius Morra a explicat că nici politicul, nici Banca Naţională a României (BNR) nu au făcut astfel de demersuri. Trebuie menţionat că Buterin a fost invitat chiar şi de Banca Centrală Europeană (BCE) la o întâlnire pentru a le explica cum funcţionează ecosistemul Ethereum.

    „Au existat câteva telefoane de felicitare din mediul public dar nu din mediul bancar sau politic. Există un organism surpriză care pare destul de interesat de cripto, în sensul bun şi cu care vom fi bucuroşi să colaborăm în interesul investitorilor din România dar vom anunţa la momentul oportun”.

    Marius Morra, TOKERO: „Impactul a fost că pentru o zi, România a fost capitala mondială a cripto”

  • Cine este ROMANUL care a devenit putred de bogat dupa ce SI-A CREAT PROPRIA MONEDA. Secretul succesului sau

    ►Pe 8 februarie 2021, în jurul orei 13:10, valorea de piaţă a monedei digitale ELGD, lansată de sibienii de la Elrond Network pe blockchainul propriu, a spart pragul de 3 miliarde de dolari, un maxim istoric, potrivitde ZF. Astfel, în doar 24 de ore, valoarea de piaţă a acestei monede a urcat cu circa 1 mld. dolari, arată datele coinmarketcap.com, care calculează o medie între mai multe platforme.

    ►Preţul unei monede ELGD este, la momentul redactării acestei ştiri (10 februarie, ora 13), de 188,68 de dolari pe unitate.

    ►Povestea Elrond a început în 2017, când fraţii Beniamin şi Lucian Mincu alături de antreprenorul Lucian Todea (cunoscut pentru proiecte precum ITNT, SmartBill, TypingDNA) au format o echipă puternică de specialişti în noile tehnologii.

    ► „Elrond este o tehnologie de blockchain construită de la zero, ca să aducă o îmbunătăţire de 1.000 de ori în capacitate de procesare, viteză de procesare şi cost. Cea mai bună analogie este tranziţia de la dial-up la broadband, pe care noi am văzut-o în era internetului şi pe care în momentul de faţă încercăm să o aducem în domeniul blockchain. Am lucrat la tehnologia aceasta aproape trei ani şi în sfârşit suntem pregătiţi să aducem tehnologia în piaţă“, a explicat Beniamin Mincu, fondator şi CEO al Elrond Network, în cadrul unui interviu ZF IT Generation, redat şi în paginile Business MAGAZIN.

    ►„Am adunat o echipă de oameni excepţional de talentaţi şi foarte, foarte muncitori. Fiecare au venit cu un background de la companii importante din tehnologie, cum ar fi Microsoft, Google, IBM şi altele. Membri ai echipei au doctorate în computer science, inteligenţă artificială şi premii prestigioase la diferite competiţii de matematică şi alte domenii de genul acesta. Ce cred că a făcut o diferenţă enormă este că noi toţi am muncit într-un fel în care nu se munceşte în mod normal. Încercând să aducem tehnologia aceasta în piaţă, ne-am reinventat de foarte multe ori, şi am ajuns la nişte rezultate care într-adevăr par incredibile dacă te gândeşti că Sibiul este un oraş cu 150.000 de locuitori.

    ►În prezent, Elrond Network a devenit unul dintre cele mai urmărite proiecte hi-tech generate în România, în condiţiile în care lansarea noii tehnologii blockchain dezvoltate de compania locală, ce promite costuri mai mici şi performanţe de 1.000 de ori mai bune decât Bitcoin sau Ethereum, ar putea revoluţiona întreaga industrie la nivel global.


     

  • Cine este românul care a creat moneda Elrond, unul dintre cei mai puternici competitori ai Bitcoin

    ►Pe 8 februarie 2021, în jurul orei 13:10, valorea de piaţă a monedei digitale ELGD, lansată de sibienii de la Elrond Network pe blockchainul propriu, a spart pragul de 3 miliarde de dolari, un maxim istoric, potrivitde ZF. Astfel, în doar 24 de ore, valoarea de piaţă a acestei monede a urcat cu circa 1 mld. dolari, arată datele coinmarketcap.com, care calculează o medie între mai multe platforme.

    ►Preţul unei monede ELGD este, la momentul redactării acestei ştiri (10 februarie, ora 13), de 188,68 de dolari pe unitate.

    ►Povestea Elrond a început în 2017, când fraţii Beniamin şi Lucian Mincu alături de antreprenorul Lucian Todea (cunoscut pentru proiecte precum ITNT, SmartBill, TypingDNA) au format o echipă puternică de specialişti în noile tehnologii.

    ► „Elrond este o tehnologie de blockchain construită de la zero, ca să aducă o îmbunătăţire de 1.000 de ori în capacitate de procesare, viteză de procesare şi cost. Cea mai bună analogie este tranziţia de la dial-up la broadband, pe care noi am văzut-o în era internetului şi pe care în momentul de faţă încercăm să o aducem în domeniul blockchain. Am lucrat la tehnologia aceasta aproape trei ani şi în sfârşit suntem pregătiţi să aducem tehnologia în piaţă“, a explicat Beniamin Mincu, fondator şi CEO al Elrond Network, în cadrul unui interviu ZF IT Generation, redat şi în paginile Business MAGAZIN.

    ►„Am adunat o echipă de oameni excepţional de talentaţi şi foarte, foarte muncitori. Fiecare au venit cu un background de la companii importante din tehnologie, cum ar fi Microsoft, Google, IBM şi altele. Membri ai echipei au doctorate în computer science, inteligenţă artificială şi premii prestigioase la diferite competiţii de matematică şi alte domenii de genul acesta. Ce cred că a făcut o diferenţă enormă este că noi toţi am muncit într-un fel în care nu se munceşte în mod normal. Încercând să aducem tehnologia aceasta în piaţă, ne-am reinventat de foarte multe ori, şi am ajuns la nişte rezultate care într-adevăr par incredibile dacă te gândeşti că Sibiul este un oraş cu 150.000 de locuitori.

    ►În prezent, Elrond Network a devenit unul dintre cele mai urmărite proiecte hi-tech generate în România, în condiţiile în care lansarea noii tehnologii blockchain dezvoltate de compania locală, ce promite costuri mai mici şi performanţe de 1.000 de ori mai bune decât Bitcoin sau Ethereum, ar putea revoluţiona întreaga industrie la nivel global.


     

  • Cine este ROMANUL care a devenit putred de bogat dupa ce SI-A CREAT PROPRIA MONEDA. Secretul succesului sau

    ►Pe 8 februarie 2021, în jurul orei 13:10, valorea de piaţă a monedei digitale ELGD, lansată de sibienii de la Elrond Network pe blockchainul propriu, a spart pragul de 3 miliarde de dolari, un maxim istoric, potrivitde ZF. Astfel, în doar 24 de ore, valoarea de piaţă a acestei monede a urcat cu circa 1 mld. dolari, arată datele coinmarketcap.com, care calculează o medie între mai multe platforme.

    ►Preţul unei monede ELGD este, la momentul redactării acestei ştiri (10 februarie, ora 13), de 188,68 de dolari pe unitate.

    ►Povestea Elrond a început în 2017, când fraţii Beniamin şi Lucian Mincu alături de antreprenorul Lucian Todea (cunoscut pentru proiecte precum ITNT, SmartBill, TypingDNA) au format o echipă puternică de specialişti în noile tehnologii.

    ► „Elrond este o tehnologie de blockchain construită de la zero, ca să aducă o îmbunătăţire de 1.000 de ori în capacitate de procesare, viteză de procesare şi cost. Cea mai bună analogie este tranziţia de la dial-up la broadband, pe care noi am văzut-o în era internetului şi pe care în momentul de faţă încercăm să o aducem în domeniul blockchain. Am lucrat la tehnologia aceasta aproape trei ani şi în sfârşit suntem pregătiţi să aducem tehnologia în piaţă“, a explicat Beniamin Mincu, fondator şi CEO al Elrond Network, în cadrul unui interviu ZF IT Generation, redat şi în paginile Business MAGAZIN.

    ►„Am adunat o echipă de oameni excepţional de talentaţi şi foarte, foarte muncitori. Fiecare au venit cu un background de la companii importante din tehnologie, cum ar fi Microsoft, Google, IBM şi altele. Membri ai echipei au doctorate în computer science, inteligenţă artificială şi premii prestigioase la diferite competiţii de matematică şi alte domenii de genul acesta. Ce cred că a făcut o diferenţă enormă este că noi toţi am muncit într-un fel în care nu se munceşte în mod normal. Încercând să aducem tehnologia aceasta în piaţă, ne-am reinventat de foarte multe ori, şi am ajuns la nişte rezultate care într-adevăr par incredibile dacă te gândeşti că Sibiul este un oraş cu 150.000 de locuitori.

    ►În prezent, Elrond Network a devenit unul dintre cele mai urmărite proiecte hi-tech generate în România, în condiţiile în care lansarea noii tehnologii blockchain dezvoltate de compania locală, ce promite costuri mai mici şi performanţe de 1.000 de ori mai bune decât Bitcoin sau Ethereum, ar putea revoluţiona întreaga industrie la nivel global.


     

  • Strategie locală, investiţie internaţională: Ce plănuieşte să realizeze Coherent Solutions România cu investiţia de 1 mil. euro de anul acesta

    Alinei Şandru îi plac provocările. În urmă cu şase ani a deschis o filială locală a unei multinaţionale şi a crescut-o de la zero, iar acum a luat-o de la capăt după acelaşi model, cu un nou proiect: lansarea Coherent Solutions România. Ce ambiţii are pentru primul an de activitate?

    Discuţiile cu Coherent Solutions — companie specializată în dezvoltarea de produse şi soluţii personalizate şi inovatoare, precum aplicaţii web şi mobile, DevOps şi servicii de date şi tehnologii emergente, cum ar fi blockchain şi IoT, au început în urmă cu 3 ani, atunci când fondatorul şi preşedintele companiei, Igor Epshteyn, a venit în Romania pentru a analiza o posibilă extindere pe piaţa locală, povesteşte Alina Şandru, Country Manager, Coherent Solutions Romania. „Mi-a plăcut tare mult interacţiunea cu el şi cu CTO-ul companiei şi, deşi atunci nu era un moment potrivit pentru mine pentru a face o schimbare, am păstrat legătură. Iar la începutul lui 2021 – în plin an pandemic şi de adaptare la noul normal – am simţit că e momentul să-mi suflec din nou mânecile şi am acceptat provocarea deschiderii unui nou centru de dezvoltare software în România”. Motivul principal pentru care a luat această decizie spune că a fost legat de faptul că a găsit în companie o combinaţie de profesionalism şi atmosfera de familie pe care de mult nu a mai întâlnit-o în mediul de business.

    Alina Şandru s-a născut în Călăraşi şi în a urmat cursurile facultăţii de Psihologie la Universitatea din Bucureşti. „Din păcate, aici nu am găsit ce căutam şi Statistica şi Neurocibernetica au fost materiile mele preferate. Am decis aşadar să merg pe varianta de HR/psihologie organizaţională, am făcut şi un master la SNSPA (Management şi Psihologie Organizaţională) şi, după câteva joburi de început, am avut şansa să mă angajez într-o companie românească de software development, numită, la acea vreme, Akela. Aici am crescut odată cu firma, care iniţial a fost preluată de o companie americană numită TechTeam Global şi apoi de Stefanini. În mare parte am fost manager operaţional, adică eram liantul dintre echipe şi client, având atât rol de people/team manager, cât şi de account manager.” A urmat apoi prima mare provocare, în calitate de coordonator de operaţiuni al unui business international – RES Software (devenită între timp Ivanti), o companie olandeză specializată în dezvoltarea de soluţii software, care analiza ipoteza deschiderii unui centru software în România. „Eu am fost responsabilă de a transforma ideea în realitate. Am deschis biroul în 2015 iar în 2021 am ajuns la o echipă de aproximativ 100 de angajaţi.” În cei şase ani din rolul de Director of Engineering and Operations Romania, timp în care compania a crescut de la o cifră de afaceri 0 la 19,7 milioane de lei în 2019, ea spune că a învăţat mai mult decât a făcut-o în întreaga carieră. „A fost, clar, cea mai bună şcoală de business pentru mine. Totodată, m-a făcut să-mi dau seama că industria locală de software nu numai că are un potenţial enorm, dar şi că, cel puţin în acestă perioadă de dezvoltare, are nevoie de know-how-ul şi bugetele de investiţii ale companiilor internaţionale.”

    Acum, odată cu lansarea în plan local a Coherent Solutions, spune că obiectivul echipei este de a contribui la dezvoltarea pieţei de software din România. „Avem un training center extraordinar de performant la nivel global şi sigur ne vom folosi de el pentru a dezvolta abilităţile tehnice ale multor colegi din România.” În lansarea businessului a bugetat, pentru acest an, o sumă de aproximativ 1 milion de dolari, investiţie care va fi direcţionată, în mare parte, către recrutarea de specialişti în software development, infrastructură IT, închirierea unui birou într-un shared office building, servicii de recrutare şi alte investiţii operaţionale. „În prezent lucrăm şi la identificarea unui birou permanent, în care intenţionăm să investim pentru a-l aduce la standarde înalte de siguranţă şi confort pregătindu-ne pentru vremurile în care ne vom întoarce la birou – dacă vrem, din când în când”, adaugă ea amuzată. Compania angajează oameni în toate judeţele, mulţi urmând să lucreze complet remote, exceptând echipa de la Bucureşti, unde se va adopta un model hibrid. Alina Şandru estimează că vor încheia primul an de activitate cu venituri de minim 1 milion de dolari şi o echipă de cel puţin 30 de angajaţi, echipa fiind alcătuită în prezent din şase persoane. „Planul noastru pe termen mediu este ca până la finalul lui 2023 să creştem echipa până la 150 de angajaţi, în mare parte specialişti în software development.”

    Majoritatea clienţilor provin din SUA, însă reprezentanţii companiei plănuiesc să îşi extindă portofoliul şi în Europa, odată cu deschiderea noilor centre de development din România, Ucraina şi Lituania. „Peste 70% sunt companii mari publice sau private, cu cifră de afaceri de peste 100 de milioane de dolari, din industrii precum healthcare, tech, manufacturing sau e-commerce. În jur de 15% dintre clienţii noştri sunt start-up-uri; ţinem mult la acest aspect pentru că de obicei ei sunt cei care experimentează cu tehnologii noi”, descrie Alina Şandru profilul companiilor care apelează la serviciile Coherent Solutions, oferind şi câteva exemple: WexHealth, Carbonite, Lands’ End, Cargill sau LifeTime Fitness.

    Executivul susţine că provocările cele mai mari în România sunt, din păcate, încă la nivel de instituţii şi proceduri. „Suntem încă victimele birocraţiei şi deseori riscăm să pierdem investiţii (sau încredere) doar din cauza procedurilor rigide şi neadaptate la perioada în care trăim. Mi-am propus să mă implic activ în proiecte şi acţiuni ce au ca scop remedierea acestor aspecte în mediul de business din România şi pentru a atrage atenţia asupra acestui risc pe care investitorii străini îl resimt destul de puternic.” Despre competiţie, Alina Şandru spune că specialiştii software buni, curioşi şi pasionaţi de domeniu sunt căutaţi de întreaga piaţă, chiar şi de cei care nu sunt din industrie, „aşa că ne cam batem cu toţi cei care caută oameni buni, pregătiţi să facă un pas înainte în carieră. Tocmai de aceea am ales să nu o privesc neapărat ca pe o competiţie şi să mă concentrez pe ce putem face noi. Cred că fiecare companie trebuie să contribuie la dezvoltarea angajaţilor săi şi implicit a ariei de business locale, şi mai consider că există angajaţi potriviţi pentru orice tip de companie, în funcţie de profilul lor, de stadiul lor de dezvoltare şi de priorităţile lor.”

    Planul său, adaugă ea, este să creeze o cultură organizaţională bazată foarte mult pe respect şi muncă de echipă, în care părerile oamenilor vor fi ascultate şi, pe cât posibil, puse în practică. „Este, de astfel, unul dintre motivele pentru am acceptat această provocare: faptul că am şansa să construiesc ceva nou, care să respecte culoarea locală. Îmi doresc să devenim unul dintre angajatorii doriţi de către specialiştii software din România.” Coherent Solutions a fost înfiinţată în 1995, în SUA, de către doi prieteni care sunt şi acum parte din companie. Sediul se află în Minneapolis, Minnesota, Statele Unite. În cei 25 de ani de activitate, businessul a implementat peste 1.000 de proiecte şi s-a extins în cinci ţări: Belarus, Bulgaria, Lituania, România şi Ucraina, având, în prezent, o echipă internaţională de peste 1.600 de angajaţi. În 2019, compania a avut o cifră de afaceri de 57 de milioane de dolari, iar pentru acest an estimează venituri de 76 de milioane de dolari.

  • ROMÂNUL care a creat moneda Elrond, unul dintre cei mai puternici competitori ai Bitcoin: „Am lucrat la această tehnologie aproape trei ani”

    ►Pe 8 februarie 2021, în jurul orei 13:10, valorea de piaţă a monedei digitale ELGD, lansată de sibienii de la Elrond Network pe blockchainul propriu, a spart pragul de 3 miliarde de dolari, un maxim istoric, potrivitde ZF. Astfel, în doar 24 de ore, valoarea de piaţă a acestei monede a urcat cu circa 1 mld. dolari, arată datele coinmarketcap.com, care calculează o medie între mai multe platforme.

    ►Povestea Elrond a început în 2017, când fraţii Beniamin şi Lucian Mincu alături de antreprenorul Lucian Todea (cunoscut pentru proiecte precum ITNT, SmartBill, TypingDNA) au format o echipă puternică de specialişti în noile tehnologii.

    ► „Elrond este o tehnologie de blockchain construită de la zero, ca să aducă o îmbunătăţire de 1.000 de ori în capacitate de procesare, viteză de procesare şi cost. Cea mai bună analogie este tranziţia de la dial-up la broadband, pe care noi am văzut-o în era internetului şi pe care în momentul de faţă încercăm să o aducem în domeniul blockchain. Am lucrat la tehnologia aceasta aproape trei ani şi în sfârşit suntem pregătiţi să aducem tehnologia în piaţă“, a explicat Beniamin Mincu, fondator şi CEO al Elrond Network, în cadrul unui interviu ZF IT Generation, redat şi în paginile Business MAGAZIN.

    ►„Am adunat o echipă de oameni excepţional de talentaţi şi foarte, foarte muncitori. Fiecare au venit cu un background de la companii importante din tehnologie, cum ar fi Microsoft, Google, IBM şi altele. Membri ai echipei au doctorate în computer science, inteligenţă artificială şi premii prestigioase la diferite competiţii de matematică şi alte domenii de genul acesta. Ce cred că a făcut o diferenţă enormă este că noi toţi am muncit într-un fel în care nu se munceşte în mod normal. Încercând să aducem tehnologia aceasta în piaţă, ne-am reinventat de foarte multe ori, şi am ajuns la nişte rezultate care într-adevăr par incredibile dacă te gândeşti că Sibiul este un oraş cu 150.000 de locuitori.

    ►În prezent, Elrond Network a devenit unul dintre cele mai urmărite proiecte hi-tech generate în România, în condiţiile în care lansarea noii tehnologii blockchain dezvoltate de compania locală, ce promite costuri mai mici şi performanţe de 1.000 de ori mai bune decât Bitcoin sau Ethereum, ar putea revoluţiona întreaga industrie la nivel global.