BusinessMagazin

Tag: biserici

  • Sute de biserici din Franţa vor fi transformate în hoteluri de lux, cluburi de noapte şi crame

    Municipalitatea din Rouen trebuie să decidă, miercuri, viitorul a patru dintre bisericile sale, care vor fi scoase la vânzare. Printre propunerile primite se numără o braserie cu un muzeu al berii. Bisericile, proprietatea municipalităţii – ca aproximativ 40.000 din cele 42.000 care există în Franţa, potrivit Conferinţei Episcopilor – au fost desacralizate, adică au fost eliminate obiectele de cult şi moaştele.

    Maxime Cumunel, secretar general al Observatorului patrimoniului religios, care monitorizează edificiile vândute şi transformate, spune că fenomenul de dezafectare este unul în creştere, anual câteva dintre acestea fiind desacralizate.

    Din 1905, 277 de biserici au fost dezafectate, după cum anunţat într-o conferinţă, în 2016, episcopul Jacques Habert de la Conferinţa Episcopilor din Franţa. Fenomenul a fost mai accentuat în ultimii 20 de ani. Acest lucru înseamnă, în medie, puţin peste două biserici anual.

    Unele au fost dezafectate în urmă cu câteva decenii, altele, de câteva secole. La Nantes, a fost deschisă o discotecă într-o biserică ce a fost desacralizată în timpul Revoluţiei Franceze (1789 – 1799) .

    Multe dintre edificii îşi caută cumpărător. De exemplu, capela Saint-Jacques din Foix, Ariège, cu “o arhitectură unică”, incluzând turlă, clopote şi vitralii, dar şi un fost ospiciu, este de vânzare pentru 400.000 de euro.

    La Cauvigny, în Oise, capela Sainte-Restitute, care datează din secolul al XVII-lea, este de vânzare pentru 257.000 de euro.

    Ambele exemple sunt edificii care necesită ample lucrări de renovare. Dar sunt disponibile pe piaţă şi unele biserici deja restaurate, precum una din Ablaincourt-Pressoir, în Somme, desacralizată în 1976 şi transformată într-o locuinţă.

    Mănăstirea capucinilor din Pabu, Côtes-d’Armor, va deveni curând o reşedinţă premium pentru persoane în vârstă şi aceeaşi funcţie a primit-o şi mănăstirea La Rochette din Lyon, care include 51 de apartamente, dintre care unul amenajat în capelă, cu o piscină de 3,5 x 7 metri la subsol.

    De asemenea, mănăstirea La Salette din Millau, Aveyron, a fost transformată în hotel de lux, cu spa, hamam şi saună.

    Maxime Cumunel spune că problema trebuie abordată pe termen lung: “Ce vor deveni aceste edificii în 20, 50, 100 de ani? Chiar dacă nu mai sunt lăcaşuri de cult, aceste biserici sunt elemente ale permanenţei”. Potrivit lui Cumunel, nu este vorba despre nişte clădiri comune, “fac parte din patrimoniu, chiar dacă nu au statutul oficial de monument istoric. Bisericile aparţin tuturor, sunt deschise tuturor. Aparţin, de asemenea, Istoriei şi istoriei intime, trăită de locuitori”.

    Multe astfel de edificii au avut destine uimitoare, fiind transformate în sediu de companie de asigurări, cramă, muzeu digital, studio de dans, fabrică de plăci ceramice, club de noapte.

    Unele reconvertiri pot deruta publicul, aşa cum este cazul unei biserici abandonate din Spania care a devenit parc pentru plimbări cu rolele, după ce un street artist a acoperit zidurile cu graffiti.

    Maxime Cumunel este de părere că aceste noi roluri contribuie la renaşterea edificiilor, dar că spiritul original trebuie conservat.

    “O clădire care nu este folosită va dispărea. Dar sunt persoane care au fost înmormântate în biserică. Are sens să o transformi în club de noapte? Ne putem imagina să le transformăm în săli cu scopuri culturale şi sociale, dedicate copiilor, persoanelor în formare sau în vârstă. Ceea ce nu ar împiedica să amenajezi acolo o cafenea sau un magazin de artizanat local sau orice altcveva ce ar avea sens pentru comunitatea locală”, a spus acesta.

    Benjamin Chavardes, de la Şcoala Naţională Superioară de Arhitectură din Lyon, autor al volumului “L’avenir des églises”, este de părere că toate proiectele de reconversie trebuie să respecte arhitectura clădirii.

    “Bisericile sunt diferite, dar ceea ce le caracterizează frecvent sunt dimensiunile mari, ceea ce reprezintă atât un atu, cât şi o constrângere tehnică. În ce măsură, după compartimentare, mai poţi remarca spaţiul bisericii. Este suficient să analizezi pertinenţa anumitor programe”, a spus acesta.

    Benoit de Sagazan, specialist în patrimoniu religios, spune că, cel mai frecvent, cele mai inedite proiecte apar după o a doua vânzare a edificiului. Acesta a dat ca exemplu capela din Angers, care iniţial, a fost vândută unei proprietar de hoteluri, dar, pentru că nu a avut succes, clădirea a fost cumpărată de un fotbalist, care a transformat-o în club de noapte.

  • Guvernul a alocat bisericilor, anul trecut, aproape 130 milioane lei

    Comparativ, o sumă mai mare a fost acordată de Guvern, pentru construirea şi repararea lăcaşurilor de cult, în 2008, an de asemenea electoral, în perioada Cabinetului Tăriceanu, când fondurile alocate cu această destinaţie s-au ridicat la 266,6 milioane lei.

    Din suma totală de aproape 130 milioane lei alocată anul trecut, Biserica Ortodoxă Română a primit 109,7 milioane lei, Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timişoara – 130.000 lei, Biserica Romano-Catolică – 2,9 milioane lei, Biserica Unită cu Roma – 2,6 milioane lei, Episcopia Reformată din Ardeal – 580.000 lei, Episcopia Reformată de Piatra Craiului – 387.000 lei, Biserica Evanghelică – 75.000 lei, Episcopia Evanghelică Luterană – 90.000 lei, Biserica Unitariană din Transilvania – 75.000 lei, Arhiepiscopia Armeană – 50.000 lei, Biserica Rusă de Rit Vechi – 280.000 lei, Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste – l03.000 lei, Biserica Creştină După Evanghelie – 250.000 lei, Uniunea Penticostală- Biserica lui Dumnezeu Apostolică – 3 milioane lei, Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea – 75.000 lei, Federaţia Comunităţilor Evreieşti -Cultul Mozaic – 7 milioane lei, Cultul Musulman – 670.000 lei, relevă un document oficial.

    Fondurile au fost acordate pentru restaurarea şi conservarea lăcaşurilor de cult, pentru amenajarea şi întreţinerea muzeelor deţinute de unităţile de cult, pentru construirea şi repararea sediilor administrative ale eparhiilor sau ale centrelor de cult, a sediilor unităţilor de învăţământ teologic proprietate a cultelor recunoscute, pentru construirea şi repararea lăcaşurilor de cult, pentru achiziţionarea de imobile necesare desfăşurării activităţii unităţilor de cult şi de asistenţă socială şi medicală susţinute de acestea, pentru construirea, amenajarea şi repararea clădirilor având destinaţia de aşezăminte de asistenţă socială şi medicală ale unităţilor de cult, pentru activităţile de asistenţă socială şi medicală susţinute de acestea, precum şi pentru susţinerea unor acţiuni cu caracter intern şi internaţional realizate de cultele religioase din România.

    În ultimii ani, conform unui document similar, bugetul alocat pentru construirea şi repararea lăcaşurilor de cult s-a ridicat la 266,664 milioane lei în 2008, 105,259 milioane lei în 2009, 82,703 milioane lei în 2010, 84,785 milioane lei în 2011, 64,264 milioane lei în 2012 şi 35 milioane lei în 2013.

    Banii alocaţi de Guvern cultelor şi implicarea bisericii în politică au reprezentat un subiect de dezbatere la finele anului trecut, când, înaintea celui de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, conform imaginilor furnizate de presa locală, PS Iustin Sigheteanu, episcop vicar al Maramureşului şi Sătmarului, i-a îndemnat pe credincioşii din judeţele Satu Mare şi Maramureş prezenţi la slujbă, în faţa unor politicieni din coaliţia de guvernare, să se prezinte la urne şi să îl voteze pe cel pe care l-a definit ca fiind “al nostru, un creştin ortodox, care îşi face semnul Sfintei Cruci”.

    Printre politicienii indicaţi atunci de presă ca fiind la slujbă au fost deputatul de Satu Mare Ovidiu Silaghi şi preşedintele CJ Satu Mare, ambii din Partidul Liberal-Reformator condus de Tăriceanu, care l-a susţinut pe liderul PSD, premierul Victor Ponta, în alegerile prezidenţiale.

    Potrivit aceloraşi imagini, episcopul vicar a cerut preoţilor să se aşeze în frunte şi să îi conducă pe credincioşi la urna de vot, după slujba de duminică.

    “Părinţii, vă puneţi în fruntea credincioşilor, aşa v-am spus, da ? De la biserică nu îi lăsaţi, nu doar că îi îndemnaţi. Vă puneţi în fruntea credincioşilor şi de la biserică, direct la vot în haină preoţească”, a cerut episcopul.

    Tot presa locală a prezentat imagini cu un alt preot, şi anume părintele duhovnic Sebastian de la Mănăstirea Ţeghea din judeţul Satu Mare, care, avându-l alături pe liderul organizaţiei judeţene a PSD, Mircea Govor, le spune credincioşilor din biserică: “Este în jurul nostru şi Mircea Govor, care şi el este ortodox, este împreună cu noi şi ne îndeamnă şi el să fim uniţi şi să votăm cu cei care sunt ortodocşi, cu Victor Ponta, căci el poate să ne unească !”.

    Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, Constantin Stoica, a declarat atunci pentru MEDIAFAX că toate cazurile în care preoţii s-au implicat în campania electorală vor fi cercetate de instanţele de judecată bisericească eparhiale, potrivit regulamentelor de disciplină bisericească.

    Ulterior, Episcopia Ortodoxă Română a Maramureşului şi Sătmarului a primit gratuit de la Guvern, în proprietate, imobile ale statului pe care în prezent le are în administrare, prin Secretariatul de Stat pentru Culte, un imobil fiind acordat gratuit şi Mănăstirii Polovragi din judeţul Gorj.

    Preşedintele executiv al PSD, Liviu Dragnea, întrebat cum vede implicarea unor preoţi ortodocşi în campanie, a răspuns: “De ce dacă preoţii de la alte culte religioase îşi îndeamnă credincioşii să voteze cu Iohannis, de ce BOR nu are dreptul să facă lucrul ăsta?”.

    La sfârşitul lunii octombrie, preşedintele Traian Băsescu a declarat că Biserica Ortodoxă Română s-a implicat, evident, în campania pentru prezidenţiale în sprijinul PSD, explicaţia ţinând de interesele financiare susţinute de Guvern, menţionând şi că “Victor Ponta nu a lăsat vreo icoană nepupată în România”.

    Biserica s-a aflat constant în topul încrederii românilor reflectată în sondajele de opinie.

  • Guvernul alocă 12 milioane lei din Fondul de rezervă pentru activitatea cultelor

    Alocarea banilor a fost decisă în şedinţa de marţi a Guvernului.

    Pe parcursul acestui an, Guvernul a alocat din Fondul de rezervă mai multe milioane de lei pentru mănăstiri, catedrale şi centre eparhiale.

  • Cutia milelor, deschisa pentru fetele bisericesti

    Mai multe organizatii neguvernamentale s-au raliat solicitarii
    IPP, avertizand cu privire la crearea unui monopol al cultelor in
    domeniu, dupa ce legea nou-adoptata le permite acestora sa
    primeasca finantari de la buget de pana la 80% pentru proiecte
    sociale.

    In circuitul legislativ din Parlament se afla un alt proiect de
    lege care are ca obiect reglementarea contractarii serviciilor
    sociale in Romania si unde unitatile de cult sunt tratate in mod
    egal cu organizatiile neguvernamentale care activeaza in aceeasi
    zona, fara a fi favorizate.

  • Bani pentru cele sfinte. Cum vor parlamentarii sa se puna bine cu Dumnezeu

    Constructia de clopotnite, imprejmuirea cu garduri a unor
    cimitire, repararea acoperisurilor de biserici si constructia de
    sali de mese multifunctionale pentru lacasuri de cult au constituit
    subiectul a circa 2.400 de amendamente din totalul celor 13.500
    depuse de parlamentari la proiectul Legii bugetului de stat pe
    2011, ceea ce inseamna ca aproape unul din cinci amendamente se
    refera la biserici.

    Sumele solicitate cu acest scop depasesc 2 milioane euro. Toate
    amendamentele urmeaza sa fie dezbatute in urmatoarele zile, chiar
    daca numai 35 dintre ele, adica 0,25%, au fost declarate ca fiind
    admise de catre comisiile de specialitate ale Parlamentului.
    Senatorii si deputatii din toate partidele parlamentare s-au
    inghesuit sa propuna amendamente legate de lacasurile de cult, fie
    ca sunt ortodoxe, evanghelice sau penticostale.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info