BusinessMagazin

Tag: birocratie

  • Lipsa de personal şi birocraţia le dau cele mai mari dureri de cap micilor antreprenori

    „Problema forţei de muncă este critică. Aceasta este provocarea majoră pentru antreprenori. Statul ar trebui să încurajeze mediul de afaceri, ar trebui să gestioneze mult mai bine resursa umană sau să ne stimuleze pe noi să o pregătim. Pentru că noi ştim foarte bine ce avem de făcut“, spune Emilia Lungu, fondatoarea Vitria, companie care se ocupă de comercializarea auto­ma­telor de flori şi aranjamente florale pentru evenimente. Emilia Lungu este de profesie farmacist şi a renunţat în 2017 la domeniul medical pentru o afacere cu automate de flori, pe care a pariat 50.000 de euro.

    Cu aceeaşi problemă se confruntă şi Mihaela Anca Bălan, proprietara cofe­tăriei Michelle din Craiova, care a înfi­inţat compania în 2011, cu eco­nomiile pe care le deţinea la momentul respectiv.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • ​Ce-i reţine pe antreprenori să iasă pe pieţele externe? Lipsa sprijinului din partea statului, birocraţia sau diferenţa de cultură

    Studiul a fost realizat pe un eşantion de 200 de firme antreprenoriale, din domenii precum agricultura, FMCG, automotive, mobilă, retail, transporturi, media şi telecom, tehnologie, cercetare-dezoltare, turism şi resurse umane.

    „Dacă analizăm barierele externe care frânează extinderea firmelor pe pieţele externe, vedem un potenţial mare pentru statul român săsprijine exporturile şi internaţionalizarea. Din studiul nostru reiese că antreprenorii români au nevoie de o tranziţie uşoară în piaţa ţintă, prin minimizarea riscurilor printr-un ajutor mai mare pe pieţele externe”, a declarat Claudiu Vrînceanu, coordonatorul proiectului Start-Up Bridge, în cadrul evenimentului dedicate împărtăşirii rezultatelor.

    El a adăugat că doi din trei antreprenori consideră că au întâmpinat bariere personale în procesul de internaţionalizare, cum ar fi lipsa conexiunilor, a cunoştinţelor şi a informaţiilor despre piaţa ţintă.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Primăria unui oraş superb din Italia scoate la vânzare casele din oraş cu doar un dolar. Acum oricine se poate muta în „Oraşul splendorii”

    Sambuca este un frumos oraş de deal, care oferă o privelişte minunată asupra Mediteranei şi plajelor de acolo.
    Casele sunt promovate de autorităţile locale de acolo cu un preţ de vânzare de 1 dolar, în încercarea de a revitaliza o comunitate care a suferit de depopulare în ultimii ani, pe măsură ce rezidenţii au plecat înspre oraşe mai mari. Potrivit CNN, autorităţile din Sambuca şi-au propus să reducă birocraţia astfel încât oricine este interesat de acest loc să se poată muta imediat.

    „Spre deosebire de alte oraşe care au făcut acest lucru pentru propagandă, această primărie deţine toate casele puse la vânzare cu 1 dolar”, spune Giuseppe Cacioppo, viceprimarul oraşului şi consilier turistic.Există însă şi câteva condiţii: noii proprietari trebuie să plătească un depozit de securitate de aproximativ 5.000 dolari. Trebuie să fie dispuşi să renoveze locuinţa respectiv pe parcursul a trei ani, la un cost care porneşte de la 15.000 de dolari.
    Odată ce renovarea s-a încheiat, îşi vor primi banii înapoi. Cacioppo spune că cei care cumpără locuinţele nu vor fi dezamăgiţi deoarece Sambuca este cunoscut drept Oraşul Splendorii. „Ne aflăm într-o rezervaţie naturală, încărcată cu istorie. Plaje superbe, păduri şi munţi ne înconjoară. Oraşul este silenţios şi paşnic, o oază idilică pentru relaxare”, spune el într-un interviu acordat Daily Mail.

    Cacioppo spune că oraşul are nevoie de noi locuitori pentru a nu cădea în ruină din cauza depopulării.
    10 dintre case au fost vândute: „Alte câteva zeci sunt disponibile, dar au nevoie de renovare. Am fost contactaţi de oameni din Elveţia, Franţa şi Spania şi am primit multe solicitări”.

  • Autostrada Secolului: costă 4 MILIARDE DE DOLARI dar duce SPRE NICĂIERI

    Muntenegru este primul stat din Europa care s-a trezit împovărat cu  datorii din cauza cooperării cu China şi mai dependent ca niciodată de generozitatea Beijingului.
     
    ”Autostrada spre Bar este importantă pentru Muntenegru. Aminteşte oamenilor de Tito şi de zilele marilor proiecte socialiste”, spune Mladen Grgic, cercetător la Institutul European pentru Studii Asiatice, făcând referire la liderul comunist Iugoslav Josip Broz Tito. ”Însă este o capcană. A fost pornită şi politicienii n-o mai pot opri, oricât de dăunătoare ar fi.”
     
     
    Muntenegru a luat de la China, bani, forţă de muncă, materiale de construcţii şi ingineri, pentru a construi o autostradă care să lege portul Bar la Marea Adriatică de graniţa cu Serbia. În prezent, când autostrada este mai puţin de jumătate construită, mica naţiune din Balcani are în faţă perspectiva creşterii datoriei la peste 80% din PIB, scrie The Washington Post.
     
    Guvernul muntenegrean a acceptat pentru prima fază a proiectului, care ar costa 809 milioane de euro, un împrumut de la China care i-a dus datoria atât de mult în sus, încât a fost nevoit să majoreze taxele, să îngheţe parţial salariile din sectorul public şi să retragă o parte din ajutorul acordat mamelor pentru a face ordine în finanţe, notează Reuters.
     

  • Ţara din Europa care vrea sa pună cruce birocraţiei. Căsătoria şi divorţul, printre puţinele lucruri ce nu pot fi realizate online

    Ţara cu 1,3 milioane de locuitori s-a angajat într-un ambiţios proiect de a digitaliza complet administraţia publică pentru a reduce birocraţia, a spori transparenţa şi a impulsiona creşterea economică. În contextul în care din ce în ce mai multe ţări îşi mută serviciile online, experimentul Estoniei oferă o imagine asupra modului în care ar putea arăta interacţiunea viitoarelor generaţii cu statul.

    Estonia a creat o platformă care susţine autentificarea electronică şi semnăturile digitale pentru a permite comunicarea online în sectoarele privat şi public.
     
    Mai există câteva lucruri ce nu pot fi realizate electronic în Estonia, cum ar fi căsătoria, divorţul sau transferul de proprietate, şi asta pentru că guvernul a decis că este important să fii prezent fizic la unele dintre cele mai importante evenimente ale vieţii.
     

  • Birocraţie, neglijenţă crasă, sărăcie şi dispreţ. SALARIILE nu sunt prima cauză pentru EXODUL MEDICILOR

    Medicii au renunţat la halate şi au luat drumul străinătăţii, lăsând în urmă săli goale de operaţii, tineri încă nepregătiţi sau gata şi ei să plece şi pacienţi care aşteaptă pe holuri, sperând că sistemul va avea grijă de ei. Un medic român vorbeşte, în cadrul campaniei #roMânia, despre motivele care l-au determinat să plece. Şi niciunul nu e legat de bani. Birocraţia, sărăcia din clinici şi un stat greoi au “curăţat” sistemul de medici chiar şi acolo unde putea fi tratat.

    Horia Roman a activat în sistemul de sănătate din România peste 20 de ani, timp în care a fost medic, cadru universitar şi director medical la un lanţ de clinici private de proctologie şi flebologie. În urmă cu doi ani, a plecat în Elveţia şi susţine că sistemul de sănătate elveţian se află la 50 de ani distanţă faţă de cel românesc, fapt care-l determină să nu mai profeseze vreodată în România.

    “Provin dintr-o familie de medici, suntem zece medici în familie. Părinţii mei mi-au spus întotdeauna să nu cer bani de la bolnav, iar eu nu am cerut niciun ban de la vreun pacient, niciodată, chiar dacă aveam un salariul de 1.900 de lei. Medicina privată m-a făcut să am un venit care să nu cad în “tentaţiile” şpăgii. În Elveţia am fost primit cu braţele deschise, mi-au recunoscut meritele. Sunt recunoscut profesional aici. (…)  Aveam toate calităţile să fiu promovat la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”, cu toate asta am rămas 20 de ani asistent universitar”, povesteşte Horia Roman, medic român stabilit în străinătate.

    Nu sărăcia l-a alungat, ci compromisurile din sistem.

    “Câştigam suficient ca să fie în regulă, însă nu mai puteam suporta compromisurile profesionale. În spital nu aveam ce ne trebuia. M-am trezit într-o gardă de urgenţă la 3 noaptea încercând să suturez un intestin la un bătrân care a avut ocluzie intestinală şi nu aveam fire de sutură. Am stat cu bolnavul vreo 2-3 ore, aşteptând să caute asistentele pe undeva un fir de sutură. Acest fir de sutură costă 9-11 lei, nu se punea problema că nu sunt bani să se cumpere un astfel de fir sau că vorbim despre chirurgie robotică, ci doar de neglijenţă crasă şi lipsă de aprovizionare. Nu am mai suportat să vină pacientul la mine, iar eu să-i promit că intervenţia chirurgicală se va desfăşura în condiţii bune, când eu foarte bine ştiam că nu va fi aşa”, povesteşte medicul român.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

     

  • Care este ideea voastră de creştere pentru România următorilor 100 de ani? Să fiţi mai concreţi decât educaţie, infrastructură, schimbarea mentalităţii sau reducerea birocraţiei!

    Dacă fiecare dintre voi aţi fi întrebat care sunt ideile voastre pentru ca România să crească mai repede decât alţii din punct de vedere economic, politic, social sau cultural, răspunsurile ar fi identice: educaţie, infrastructură, autostrăzi, spitale, schimbarea mentalităţii (nu ştiu de ce nu vă place cum suntem, pentru că nici noi, nici copiii noştri nu vom fi altfel, nu putem fi toţi nemţi în România), reducerea birocraţiei statului, să nu mai plece tinerii din ţară, să nu mai fim atât de dezbinaţi (dacă te uiţi în fiecare seară la televizor, sigur ajungi să constaţi că toţi ne urâm între noi).

    Toate sunt idei atât de generoase încât nu ai cum să le conteşti. Au fost valabile acum 100 de ani, vor fi valabile şi peste alţi 100 de ani.
    Problema intervine atunci când ceri interlocutorilor idei mai concrete: cum ne schimbăm mentalitatea? Cine este acel „cineva” care să schimbe lucrurile pentru că aşa nu se mai poate? Cum îmbunătăţim calitatea educaţiei în România? Facem mai multe şcoli? Avem nevoie de profesori mai pregătiţi, dar unde îi găsim? Introducem cursuri de antreprenoriat şi educaţie financiară încă din şcoala primară, dar cine să fie profesorii ? Bancherii, Isărescu, patronii şi oamenii de afaceri actuali? Cum adaptezi programa la cerinţele actuale ale pieţei muncii? (Toate companiile au pretenţii ca toţi absolvenţii să ştie când vin la ei ce să facă şi cum să facă, sau cum să facă la fel ca altcineva care are 10-20 de ani de experienţă.)

    Ca să avem un reper în privinţa ideilor mai concrete pentru viitor, ar trebui să ne întoarcem puţin în trecut, să avem câteva exemple de idei, de politici care au susţinut economia României în ultimii 20 de ani:

    1. Deschiderea economiei printr-o politică de stat pentru investiţii străine. După 1997, acest lucru a dus la creşterea economică de după 2000, a permis intrarea de bani, peste 70 de miliarde de euro, de know-how, de deschidere a pieţelor externe şi de intrare a economiei româneşti în fluxurile globale. Cu ajutorul acestor investiţii străine s-a format generaţia de astăzi, dintre care mulţi au devenit directori, şi o parte dintre voi chiar antreprenori. Inflaţia a scăzut, creşterea cursului valutar s-a temperat, salariile au crescut, iar mulţi dintre voi v-aţi permis să vă luaţi maşini, apartamente şi să umblaţi liberi prin Europa.

    2. Facilităţile fiscale pentru industria IT acordate la începutul anilor 2000 de către guvernul Năstase, care au permis crearea unei industrii cu o pondere de 5% în PIB acum şi cu un potenţial de a ajunge la 10% din PIB. Cei 110.000 de oameni din industria IT au salarii de 1.200 de euro net pe lună, în România ajungând cel mai bine plătiţi salariaţi.

    3. Deschiderea sistemului bancar românesc, inclusiv prin privatizarea băncilor de stat după anul 2000. Acest lucru a permis intrarea de finanţare externă, acordarea de credite nu numai companiilor, ci şi persoanelor fizice, acordarea de credite pentru apartamente şi, nu în ultimul rând, celebrele credite de consum.

    4. Cota unică de 16%, care, pe fondul schimbării puterii politice din România, a atras atenţia investitorilor către piaţa românească. Această cotă unică de 16% a fost înaintea vremurilor, având în vedere că după aceea din ce în ce mai multe state au trecut la acest sistem, în încercarea de a atrage atenţia investitorilor.

    5. Construcţia de malluri şi supermarketuri, care a schimbat faţa comerţului din România şi, nu în ultimul rând, a schimbat peisajul social. Noile generaţii şi-au găsit un punct de sprijin pentru ei, aşa cum exista în Occident.

    Poate nu toate ideile au adus creştere economică sau au avut un impact pozitiv în societate (spre exemplu, acordarea de credite în franci elveţieni), dar rezultatele arată că în ultimele două decenii România a avut una dintre cele mai mari creşteri ale puterii de cumpărare din ţările foste comuniste, care imediat după 1990 – când noi oscilam politic între Est şi Vest – se deschideau companiilor străine.

    Ce am putea face efectiv, ce idei, ce soluţii ar fi pentru următorii 100 de ani şi care s-ar putea aplica? Cosmin Vladimirescu, CEO al Mastercard România şi Republica Moldova, spune că ar mări numărul de ore de sport din şcoală, de joc în echipă, pentru a-i face pe copii, pe elevi şi, de ce nu, pe studenţi să fie şi să ajungă să joace ca o echipă (team work). Acest lucru ar putea să permită apropierea mai mare a noilor generaţii, în încercarea de a mai reduce individualismul caracteristic. Jocul în echipă, team work-ul, înseamnă fair-play, înseamnă că toţi trebuie să joace pentru un bine comun, spune Cosmin Vladimirescu.

    O altă idee pentru următorii 100 de ani ar fi ca educatorii, profesorii din ciclul primar, gimnazial şi liceal să fie mai bine plătiţi decât profesorii universitari pentru a fi încurajaţi să „producă” mai mulţi elevi buni, nu numai câţiva.

    Arhitectul Dorin Ştefan a venit cu ideea refacerii infrastructurii din Bucureşti în jurul Gării de Nord. În cinci ani, cu câteva miliarde de euro, Gara de Nord ar putea fi transformată într-un imens mall, care ar schimba toată faţa Bucureştiului.

    Lista este deschisă pentru ca fiecare dintre voi să vină cu o idee.

  • Dăncilă, despre achiziţiile publice: Reducem democraţia…reducem birocraţia şi termenele

    ”Putem spune, pe scurt, că reducem democraţia şi reducem… reducem birocraţia şi reducem termenele”, a spus Viorica Dăncilă, la începutul şedinţei de guvern, în timp ce vorbea despre modificarea pachetului de legi privind achiziţiile publice.
     
    ”Este un act normativ nmult aşteptat şi cerut atât de administraţia publică, cât şi de agenţii economici. Acest act normativ va contribui la ridicarea barierelor în calea investiţiilor din România. Aseară (miercuri seara – n.r.) dl ministru Eugen Teodorovici a prezentat pe larg în ce constau modificările pachetului de legi pe achiziţiile publice, dar şi faptul că aceste modificărui au fost făcute pe baza consultărilor cu Comisia Europeană.(…) Cred că este foarte important acest lucru şi cred că acest lucru e aşteptat de foarte mulţi români”, a afirmat premierul.
     
    Potrivit unui document prezentat de ministrul Finanţelor referitor la noul regim al achiziţiilor publice, controlul Curţii de Conturi se va realiza ex-post, după atribuire, şi se elimină dublulul control şi deciziile contradictorii între autorităţile statului. „După semnarea contractului de achiziţie singura autoritate care va mai controla legalitatea atribuirii va fi Curtea de Conturi”.
     
    De asemenea, „nu se mai iroseşte timpul pentru reluarea procedurilor de atribuire în cazul unor modificări neesenţiale ale contractelor de achiziţie”. Autoritatea contractantă va putea derula contractul în paralel cu procedura de achiziţie. Acest drept al autorităţii contractate se va putea exercita în situaţii de urgenţă (de exemplu, în caz de calamităţi naturale).

  • Banca Mondială: Europa trebuie să investească în competenţele angajaţilor

    Extinderea tehnologiei în tot mai multe domenii riscă să lase în urmă cele mai sărace naţiuni ale Europei şi să sporească rata şomajului în unele zone defavorizate. În ultimii 15 ani, numărul de meserii care implică muncă fizică a scăzut în UE cu peste 15%, în timp ce domeniile de analiză şi creativitate au crescut cu acelaşi procentaj, arată autorii raportului.

    „Uniunea Europeană creşte, însă europenii nu cresc prin unitate. Raportul de faţă subliniază necesitatea de a crea un mediu mai bun, pentru ca atât oamenii, cât şi societăţile comerciale să poată beneficia de pe urma oportunităţilor care le sunt disponibile prin intermediul mecanismului de convergenţă european”. Documentul, intitulat „Creştere prin unitate: Modernizarea mecanismului de convergenţă al Europei“ (Growing United: Upgrading Europe’s Convergence Machine), recomandă liderilor politici să-şi intensifice eforturile de creştere a competenţelor lucrătorilor, pregătindu-i pentru noi ocupaţii, pe o piaţă a muncii care evoluează rapid. În acest fel „se vor îmbunătăţi şi standardele de viaţă în acele ţări şi regiuni rămase la niveluri inferioare de dezvoltare”, arată documentul.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Medicii de familie protestează: De astăzi, nu se mai dau trimiteri şi reţete compensate

    Ministrul Sănătăţii, Florian Bodog, a declarat, miercuri, pentru MEDIAFAX, că nu consideră „etic şi normal” ca medicii de familie care protestează faţă de birocraţia din sistemul de sănătate să folosească pacienţii în negocieri, precizând că „există loc de mai bine la finanţare”.

    „90% din medicii de familie din Bucureşti au semnat actul adiţional la contractul cadru pentru următoarele trei luni. Noi am avut întâlniri săptămâna trecută – am participat şi eu la prima parte a întâlnirii şedinţă de guvern. Am identificat soluţiile la problemele pe care le mai aveau domniile lor în ceea ce priveşte debirocratizarea. Dar aşa cum se întâmplă de obicei, noi cum începem să discutăm despre debirocratizare şi despre accesul pacientului, ajungem la bani. Cu toate ca am suplimentat bugetul pentru medicina primară, domniile lor sunt nemulţumiţi. Eu sunt convins că exista loc de mai bine la finanţare, dar nu consider că este etic şi nici normal să ne folosim de pacienţi în negocieri”, a explicat Bodog.

    Citeste continuarea pe www.mediafax.ro