BusinessMagazin

Tag: biologie

  • PREMIERĂ pentru România: Un elev din Craiova a luat medalia de aur la Olimpiada Internaţională de Biologie

    Mircea Dan Mirea a câştigat în acest an al doilea premiu la Olimpiada Internaţională de Biologie, după medalia de argint cucerită în 2014, în Indonezia.

    Alături de el, din echipa României au mai făcut parte: Alexandru Ionuţ Duţă (clasa a XII-a, Colegiul Naţional “Ion Minulescu” din Slatina), Bogdan Ionuţ Siscă Jippa (clasa a XI-a, Colegiul Naţional “Mihai Viteazul” din Bucureşti), medaliaţi cu bronz, şi George Cătalin Maier (clasa a X-a, Liceul Teoretic “Avram Iancu” din Cluj-Napoca).

    Echipa României a participat la cea de a 26-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale de Biologie, care s-a desfăşurat în perioada 12 – 19 iulie, în Danemarca (Aarhus). În total, au luat parte la concurs 239 de elevi din 62 de ţări.

    România participă la Olimpiada Internaţională de Biologie începând din 1997, an în care a obţinut o medalie de argint şi trei de bronz. Ulterior, elevii români au participat constant la această competiţie, însă, până la ediţia din acest an, nu au cucerit aurul.

  • Veniţi, privighetoarea cântă!

    Păsările adoptă această strategie pentru a ieşi în evidenţă, deoarece dacă s-ar urca pe crengi situate prea sus, s-ar expune la prădători, astfel încât preferă să adapteze complexitatea recitalului în loc să se caţere mai sus decât rivalii pentru a atrage o parteneră.

    Femelele speciei îşi aleg partenerul după calitatea cântării lui, drept pentru care cel care are cele mai frumoase şi mai variate triluri are toate şansele să fie preferat.

  • Vulpea care vrea la şcoală

    Această specie nocturnă (Vulpes macrotis), ale cărei exemplare sunt cam de mărimea unei pisici, s-a îndreptat spre oraşul Bakersfield din California datorită abundenţei de hrană şi a locurilor corespunzătoare de adăpost. Micile animale preferă pentru vizuini spaţiul de sub sălile de clasă mobile de la unele şcoli, spre nemulţumirea conducerii acestor instituţii, din cauza stricăciunilor provocate (pământul umed scos de vulpi când sapă poate duce la deteriorarea podelelor).

    Nici terenurile de sport, inclusiv cele de golf, nu scapă de atenţia vulpilor-pisică, dar, din păcate, unele dintre ele ajung să se încurce în plasele porţilor terenurilor de fotbal sau volei. Cele care îndrăznesc să se aventureze pe afară în timpul zilei vânează pungile în care elevii îşi aduc mâncarea de acasă.

    Simpaticul animal, aflat pe lista speciilor pe cale de dispariţie în SUA, are parte însă şi de sprijinul unor localnici, care, în ciuda sfaturilor experţilor, îi lasă de mâncare seara. Conducerea filialei de la Bakersfield a Universităţii din California a ajuns să ceară sfatul biologilor înainte de a organiza evenimente sportive în aer liber, pentru ca nu cumva să le facă rău vulpilor-pisici.

    Prea multă dragoste din partea oamenilor strică, totuşi: un studiu din 2010 arată că vulpea-pisică de oraş este mai grasă şi are nivelul de colesterol mai ridicat decât suratele trăitoare în sălbăticie.

  • De ce căţeilor nu le îngheaţă picioarele?

    Cercetătorii din cadrul Universităţii Yamazaki Gakuen din Tokyo au descoperit că tălpile şi degetele câinilor sunt prevăzute cu o reţea de glande care elimină o secreţie foarte bogată în grăsimi, care împiedică degerarea.

    Acest tip de adaptare extremă a fost identificat la vulpile polare, precum şi în picioarele pingunilor şi înotătoarele delfinilor. Descoperirea sugerează că specia câinilor ar fi originară din regiunile reci, unde o astfel de adaptare ar fi fost esenţială pentru supravieţuire.

    Mai mult pe www.descopera.ro.

  • Nu disperati daca nu vedeti 3D; poate aveti talent de pictor

    Specialisti in neurostiinte au constatat ca lipsa vederii
    binoculare (cand creierul nu poate combina informatiile pe care le
    primeste de la ochi din cauza nealinierii acestora), care afecteaza
    perceptia tridimensionala, le-ar permite in schimb celor afectati
    sa transpuna mai usor realitatea tridimensionala in cele doua
    dimensiuni ale panzei unui tablou.

    Studiile au fost efectuate atat pe un grup de studenti la arte,
    cat si pe un lot martor de studenti, carora li s-a cerut sa
    urmareasca un material 3D pe ecranul unui computer. Primul grup a
    avut rezultate mai slabe decat lotul martor.

    Un alt studiu a presupus examinarea atenta a ochilor unor
    artisti cunoscuti, observandu-se ca ochii multora dintre ei erau
    nealiniati si ca atare acestia nu aveau vedere binoculara perfecta.
    Studiul a pornit de la niste imagini ale lui Rembrandt, la care
    cercetatorii au constatat acelasi defect de vedere. Evident,
    prezenta defectului nu implica neaparat si nu explica prezenta unui
    talent artistic deosebit.

  • Cine lupta in marina americana: balene, delfini si lei de mare (GALERIE FOTO)

    Programul de lucru cu mamiferele marine a fost lansat de marina
    americana in anii ’60. Unul dintre scopuri a fost cel de cercetare
    a abilitatilor pe care le au delfinii sau balenele in detectia
    obiectelor de sub apa si de ameliorare a vitezei submarinelor si a
    vaselor de lupta, prin cercetarea modului cum inoata si se scufunda
    cetaceele.

    Celalalt scop a fost de antrenament, astfel incat delfinii,
    balenele sau leii de mare sa devina capabili sa execute misiuni
    subacvatice, de la transportul de echipament pentru scufundatori si
    pana la localizarea si recuperarea obiectelor pierdute, paza
    vaselor si misiuni de supraveghere prin intermediul unor camere
    video.

    ABC News a trecut in revista cateva dintre situatiile in care
    mamiferele marine sunt folosite de marina americana.

    In timpul razboiului din Vietnam au circulat zvonuri ca marina
    americana a antrenat delfini ca sa impuste inotatorii inamici cu
    ajutorul unui dispozitiv cu declansare automata. US Navy a negat ca
    ar fi existat un astfel de program sau ca ar fi antrenat vreodata
    delfini ca sa atace oameni.

    The Marine Mammal Program a fost initial tinut secret, insa s-a
    dezvoltat puternic in timpul Razboiului Rece, ajungand in anii ’80
    la un buget de 8 milioane de dolari si la o “flota” de peste 100 de
    delfini, plus numerosi lei de mare si balene, scrie PBS.org. In
    1992, programul a fost declasificat si restrans, multi delfini
    fiind scosi la pensie.

    In ultimii ani insa, bugetul si cheltuielile au crescut: conform
    Defense Industry Daily, numai in 2009, Centrul pentru tehnologie de
    lupta navala si spatiala al US Navy de la San Diego a incheiat
    contracte de aproape 50 de milioane de dolari cu firme private
    pentru ingrijirea, antrenamentul si transportul animalelor din The
    Marine Mammal Program, pentru cercetare stiintifica si dezvoltarea
    de software.

    In prezent, delfinii sunt folositi mai ales la detectia minelor
    marine si la misiuni de patrulare subacvatica, pentru a apara
    vasele americane de razboi de inotatorii inamici care ar incerca sa
    le arunce in aer, asa cum s-a procedat in timpul Razboiului din
    Golf.

  • Tot sa fii cuc, cand alte pasari cred ca esti uliu

    Mai precis, penajul cucilor, in special cel de pe burta, seamana
    foarte bine cu cel al uliilor pasarari, ceea ce le permite sa
    sperie potentialele “gazde”, facandu-le sa abandoneze cuibul, asa
    incat cucul isi poate depune propriul ou fara sa fie atacat.
    Studiul a aratat cum, daca in cuibul unui lacar (Acrocephalus
    scirpaceus) sunt plasate modele care imita cuci si modele care
    imita ulii, lacarul se va feri sa atace ambele specii de
    invadatori, dar daca penajul de pe burta al modelelor este
    acoperit, atunci lacarul ii ataca deopotriva pe ambii
    invadatori.

    Expertii considera rezultatele studiului drept o confirmare
    spectaculoasa a teoriei evolutioniste, la fel ca si alte studii
    care au aratat felul cum puii de cuc s-au adaptat astfel incat sa
    imite chemarile catre parinti ale pasarilor din specia “gazda”.