„În apropiere de vulcanii din statul mexican Michoacán, carteluri violente se luptă pentru dominaţie într-o piaţă gri şi lucrativă. Una dintre bande, denumită La Familia Michoacana, şi-a anunţat prezenţa în urmă cu un deceniu aruncând cinci capete ale unor rivali pe o scenă de dans din oraşul Uruapan. Knights Templar, o altă bandă, a taxat, şantajat şi răpit fermieri, folosindu-le apoi terenurile. Forţele de securitate mexicane şi proprietarii de terenuri încearcă să protesteze, dar cartelurile aflate în război continuă violenţele”, scriu jurnaliştii de la The New York Times, în deschiderea unui articol despre comerţul global cu acest fruct.
În 2017, un grup armat denumit Los Vagras (nume inspirat, în mod aparent, de modul în care liderii bandei îşi poartă părul în sus) au creat haos arzând zeci de maşini şi oprind circulaţia pe principala autostradă a statului. O conflagraţie a avut loc aproape de locul în care un om de afaceri american, pe nume Steve Barnard, deţinea o fabrică de ambalare de avocado, în Uruapan. „Este prea periculos să conduci pe drumurile de aici”, spune Barnard în articolul din The New York Times. Proprietarii de ferme „trebuie să aibă grijă să nu fie răpiţi”.
Se pare că marfa preţioasă care este motorul economiei Michoacánului şi care hrăneşte o obsesie americană nu este marijuana sau metamfetaminele, ci fructul de avocado, pe care localnicii îl denumesc „aurul verde”. Mexicul produce mai mult avocado decât orice altă ţară din lume – aproximativ o treime din totalul producţiei globale – iar cea mai mare parte a recoltei creşte în solul vulcanic bogat din Michoacán, în apropiere de plajele din Acapulco. Acest fruct a devenit astfel unul dintre miracolele comerţului modern, în contextul în care în 2017, unul dintre anii cei mai violenţi ai Mexicului, acest stat condus de carteluri, a exportat mai mult de 1,6 miliarde de tone de avocado Haas, depăşind astfel producţia de banane, care era anterior cel mai valoros fruct de export. Nouă din 10 fructe de avocado de import din Statele Unite vin din Michoacán. Anual, în lume se consumă peste 5 miliarde de tone de avocado, iar fructul este un motor economic care generează o industrie mexicană performantă, care valorează 2,5 miliarde de dolari pe an, potrivit documentarului Rotten, difuzat de Netflix, în care este analizată evoluţia acestei industrii.
Patru carteluri de droguri îi şantajează pe producătorii de avocado din Michoacán, dovadă că acest fruct a devenit o sursă majoră de profituri ilicite, scrie şi Business Insider. Cartel Jalisco Nueva Generacion (cartelul Jalisco Noua Generaţie), Nueva Familia Michoacana (Noua Familie Michoacana), cartelul Tepalcatepec şi cartelul Zicuiran sunt implicate în activităţi criminale împotriva producătorilor de avocado, potrivit procurorului general al Michoacán, citat de Business Insider.
Cartelurile cer o taxă de protecţie producătorilor de avocado, calculată pe hectarul cultivat sau pe cantitatea exportată. Cei care eşuează în a face plata sunt răpiţi sau chiar ucişi. În plus, furtul de avocado este o altă problemă a industriei. Exploatarea producătorilor de avocado din Michoacán nu este o noutate, dar acum a devenit din nou la ordinea zilei, pe măsură ce alte economii negre ale statului au pălit. Michoacán şi statul vecin Guerrero au fost recunoscute o perioadă îndelungată ca fiind centre ale producţiei de heroină a Mexicului. Totuşi, creşterea producţiei de opioide sintetice a cauzat o scădere a preţului opiului la sub o treime din valoarea din 2017, lăsând cartelurile de droguri să caute surse alternative de venituri.
Industria de avocado este din ce în ce mai atrăgătoare pentru ei. Valoarea acesteia a crescut de patru ori în ultimul deceniu datorită creşterii popularităţii produsului în Statele Unite şi Europa, iar exporturile de avocado ale ţării au crescut cu 16% între 2018 şi 2019. Fascinaţia faţă de această industrie nu este corelată neapărat cu mărimea ei, cât mai degrabă cu viteza creşterii subite a acesteia. Fructele de avocado sunt cultivate în Mexic de aproape 9.000 de ani, iar potrivit gastropod.com, copacul de avocado propriu-zis este chiar mai vechi de atât.
În ciuda acestei istorii îndelungate, Mexicul a exportat puţin din aceste fructe la început şi chiar deloc către Statele Unite – până în anii 1980, când o companie cu sediul central în California, Mission Produce, a deschis prima fabrică de împachetare de avocado, în Uruapan, potrivit The New York Times. Statele Unite au interzis avocadoul mexican din 1914 din cauza temerilor legate de o infestare cu insecte şi a unei competiţii mai ieftine. În 1994 însă, Canada, Mexic şi Statele Unite au lansat Înţelegerea Liberului Schimb Nord-American (North American Free Trade Agreement – NAFTA) şi, la scurt timp după, Statele Unite au renunţat la această interdicţie.
Donald Trump a descris deseori NAFTA ca fiind „cea mai proastă afacere legată de comerţ dintotdeauna”. Dar concentrarea lui pe pierderile de locuri de muncă din Statele Unite din cauza acestui pact se leagă mai ales de industria texilă şi auto – prin urmare el a ratat unul dintre beneficiile imense ale NAFTA, referitoare la comerţul cu produse din agricultură şi satisfacţia consumatorilor din toate cele trei ţări: sub NAFTA, fructele de avocado au condus la un influx pe tot parcursul anului al unui produs mexican care să umple golurile sezoniere din magazinele aflate în Statele Unite şi au schimbat modul în care americanii mănâncă.
„Fructele de avocado reprezintă steaua strălucitoare a NAFTA”, a declarat pentru New York Times Monica Ganley, un expert în schimburile comerciale din America Latină şi fondatorul Quarterra, o firmă de consultanţă cu baza în Buenos Aires. „Dar este important să ne amintim că beneficiile vin din ambele direcţii.” Sub NAFTA, exporturile agricole din Statele Unite înspre Mexic au crescut de aproape cinci ori, până la 18 miliarde de dolari, fiind formate, în predilecţie, din porumb american, boabe de soia şi produse din iaurt. În contextul discuţiilor lansate de Trump, producătorii de avocado din Mexic şi California se îngrijorează că noi practici anti-dumping propuse de Statele Unite ar putea duce la represalii de tipul „dinte pentru dinte” care ar putea să genereze pierderi pentru ambele părţi. „Odată ce începe”, se întreabă Barnard, „unde se va sfârşi?”
A urmat o explozie a producţiei: în 1995, americanii consumau aproximativ jumătate de kilogram de avocado pe persoană anual, iar mare parte din această cantitate venea de la producători californieni, care cultivă fructul doar vara, doar atunci climatul fiind prietenos cu creşterea acestui fruct. În prezent, cantitatea de avocado consumată anual de o persoană din Statele Unite depăşeşte 3 kg. Creşterea este alimentată şi de staruri hollywoodiene şi de influenceri care promovează beneficiile pentru sănătate aduse de acest fruct (Miley Cyrus de pildă are tatuat un avocado pe braţul ei), astfel că obsesia americanilor pentru avocado a crescut de la an la an.
Boomul industriei avocadoului a cauzat şi daune legate de mediu – câteva dintre pădurile de pin din Michoacán au suferit tăieri pentru a face loc unor livezi de avocado.
Industria a creat însă şi alte efecte pozitive: potrivit unui studiu din 2016 contractat de un grup de cumpărători şi producători de avocado, lanţul de aprovizionare pentru industria avocadoului a creat aproape 19.000 de locuri de muncă în Statele Unite şi a adăugat mai mult de 2,2 miliarde de dolari PIB-ului ţării. Chiar şi crescătorii din California, care erau cândva oponenţi vocali ai importurilor mexicane, se autodeclară fericiţi de creşterea industriei la nivel global. Pământul şi apa sunt prea puţine pentru ca ei să îşi extinde recoltele sezoniere – care reprezintă circa 10% din producţia anuală a Mexicului – dar creşterea cererii şi, prin urmare, a preţurilor a adus beneficii şi pentru businessurile lor.
Pe măsură ce cererea globală este în creştere, industria avocadoului pare să fie neatinsă de conflictele create – atât în Statele Unite, cât şi în Mexic, concluzionează jurnaliştii de la The New York Times. Violenţa din Michoacán, de pildă, nu a redus din obiectivele de creştere cu două cifre ale industriei de la an la an. Statele Unite nu pot satisface apetitul pe care îl au pentru avocado nicăieri în lume, în contextul în care producţia niciunei alte ţări nu este suficient de mare – iar mexicanii nu au o altă piaţă de desfacere atât de mare şi atât de apropiată precum a Statelor Unite. Un efect mai puternic ar putea fi ca producătorii de avocado să îşi mărească eforturile în alte pieţe aflate în dezvoltare – în special una cu un mare potenţial – China.
