BusinessMagazin

Tag: Biletele de avion

  • Alin Burcea, noul preşedinte al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism: „Este necesară înfiinţarea a două fonduri de garantare pentru biletele de avion şi pentru agenţiile de turism“

    ♦ Prin înfiinţarea fondului de garantare a biletelor de avion, va fi colectată o taxă de 1 euro de la fiecare pasager care aterizează în România.

    Alin Burcea, fondatorul turoperatorului Paralela 45, a fost ales preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiile de Turism, poziţie ocupată înainte de Dumitru Luca, administratorul agenţiei de turism Corali. Alin Burcea a mai condus ANAT-ul în trecut. Noul preşedinte spune că unul din planurile sale este de a lucra la proiectul pentru înfiinţarea a două fonduri de garantare pentru biletele de avion, în cazul în care operatorii aerieni intră în faliment, şi a agenţiilor de turism, pentru a despăgubi turiştii în cazul în care o agenţie de turism va intra în faliment.

    Odată cu căderea Blue Air, mulţi pasageri care aveau bilete achizi­ţio­nate la compania aeriană şi agen­ţiile de turism care lucrau cu ope­ratorul nu şi-au mai recuperat banii.

    Un fond de garantare ar putea despăgubi turiştii şi agenţiile de turism în cazul falimentului unei companii aeriene.

    „Există în cinci ţări europene un astfel de model. Noi ne-am uitat la modelul danez. Prin înfiinţarea fondului de garantare, se va colecta de pe fiecare aeroport din România 1 euro de la fiecare pasager care aterizează în România. Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri ar putea prelua colectarea acestor bani“, spune Alin Burcea.

    Un al doilea fond de garantare ar fi cel pentru falimentul agenţiilor de turism. Agenţiile de Turism sunt obligate prin lege să încheie o asigurare în caz de faliment, însă Alin Burcea spune că sumele pierdute sunt, de multe ori, mai mari decât sumele asigurate, astfel că păgubiţii nu îşi recuperează toţi banii.

    Anual, există cazuri de agenţii de turism care intră în incapacitate de plată, ceea ce face ca turiştii ce au achiziţionat pachete de vacanţă de la aceşti operatori să nu îşi mai poată recupera banii sau să mai plece în vacanţe.

    Alin Burcea îşi doreşte ca din guvernul ce va fi format după alegerile din acest an să facă parte o autoritate naţională pentru turism, o instituţie care s-ar ocupa exclusiv de acest domeniu.

    „Nu vom reuşi să avem un minister a turismului, dar ar fi bine să existe o autoritate a turismului, care să fie în subordinea prim-ministrului. Ministerul Economiei, în subordinea căruia se află şi turismul, este prea mare şi e greu să se ocupe de toate problemele turismului. Vom face demersuri pe lângă toate partidele ca să aibă în vedere înfiinţarea autorităţii naţionale de turism“, mai spune Burcea.

    Noul preşedinte al ANAT îşi doreşte ca în timpul mandatului său să facă toate demersurile necesare, în limita a ceea ce ar putea face o asociaţie patronală, pentru creşterea bugetului de promovare turistică alocat de minister. În bugetul Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului pe 2024 este prevăzuta suma de 3 milioane de lei pentru marketing şi promovare turistică. Alin Burcea spune că a iniţiat discuţii cu Radu Oprea, ministrul economiei, pentru a mări acest buget la 10 milioane euro de anul viitor, adică aproape 50 milioane lei, de 16 ori mai mare decât cel de anul acesta.

    Acestea sunt câteva dintre temele pe care le are în vedere Alin Burcea în mandatul pe următorii doi ani. O parte din aceste teme care ţin de situaţia turismului românesc sunt deja discutate în spaţiul public de câţiva ani, fără să existe măsuri concrete, în special luate de decidenţii politici.

    Turismul local generează sub 6% din PIB-ul naţional, iar pentru a schimbat situaţia turismului românesc este necesară o reală colaborare între mediul privat şi instituţiile statului.

  • Cele mai mari creşteri de preţuri. Biletele de avion au înregistrat o majorare de 21% a preţurilor în ianuarie faţă de decembrie

    ♦ Între produsele şi serviciile incluse în coşul de consum, biletele de avion au avut cea mai mare creştere a preţurilor.

    Preţurile biletelor de avion au avut o creştere de 21% în luna ianuarie faţă de decembrie 2023, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. Între produsele şi serviciile incluse în coşul de consum, biletele de avion au avut cea mai mare creştere a preţurilor de la lună la lună. Faţă de ianuarie 2023, preţul biletelor de avion a crescut, în medie, cu 16%, potrivit aceleaşi surse.

    Piaţa europeană a aviaţiei s-a confruntat cu o serie de probleme care au ţinut de lipsa forţei de muncă, de creşterea preţurilor la combustibil şi de grevele controlorilor de trafic, toate acestea reuşind să destabilizeze industria. Piaţa din România nu a scăpat nici ea nevătămată, mai ales că sectorul a fost lovit din plin şi de căderea Blue Air, un competitor important pentru Wizz Air şi Ryanair, care acum sunt principalii jucători aerieni de pe plan local. Doar Wizz Air are o cotă de piaţă de peste 50%.

    Ieşirea din piaţă a unui nume mare (Blue Air) şi restrângerea portofoliului de destinaţii operate de Tarom au lăsat loc de manevră celor doi operatori low-cost care au săltat rapid preţurile, mult mai rapid decât a urcat inflaţia, spre exemplu.

    Operatorii aerieni au motivat creşterile preţurilor din ultimul an cu o majorare semnificativă a costurilor de operare. Mai mult, odată cu ridicarea tuturor restricţiilor contra Covid, cererea pentru călătorii a crescut semnificativ, ceea ce a făcut ca preţurile să meargă doar în sus. În pofida creşterilor, oamenii nu au renunţat să mai călătorească. Românii au cumpărat în ianuarie bilete de avion în valoare totală de 9 mil. euro, în creştere cu 33% faţă de perioada similară a anului trecut, 95% dintre acestea fiind către destinaţii din Europa, arată datele platformei Vola.ro, în urma campaniei Ieftinuarie 2024.

    În luna ianuarie, preţul mediu pentru un bilet de avion a fost de 158 euro/persoană, în creştere faţă de anul trecut, când tariful mediu a fost de 118 euro/persoană, ceea ce înseamnă o creştere de aproape 34% în ultimul an.

    Preţurile companiilor low-cost au crescut suficient de mult încât să ajungă la un nivel similar cu cele practicate de companiile de linie.

    După pandemie, companiile de linie au mizat pe bilete diferenţiate, în funcţie de ce beneficii îşi doreşte pasagerul. Un bilet standard la o companie de linie se apropie de nivelul unui bilet vândut de un operator low-cost.

  • Biletele de avion s-au scumpit în medie cu 40% în ultimul an, însă cererea pentru călătorii este în creştere

    Preţul biletelor de avion a crescut a crescut în medie cu 40% în ultimul an, conform datelor Vola. Preţul mediu al biletelor de avion a crescut de la 109 euro în februarie 2022 la circa 157 euro în februarie 2023. „Se mai găsesc bilete ieftine, dar nu mai sunt atât de ieftine ca în alţi ani, cele de 20 de euro sunt foarte rare. Nu toate companiile aeriene au mărit preţurile, vorbim în special de companiile low-cost. Vedem preţuri destul de apropiate între cele practicate de companiile de low-cost şi cele de linie“, spune Claudia Tocilă, director de marketing la Vola.ro. Cele mai mari creşteri au fost înregistrate în zona companiilor low-cost. Ryanair a avut în perioada menţionată o creştere de 87%, de la 64 euro la 120 euro. Wizz Air a avut în aceeaşi perioadă o creştere de 24%, de la 94 euro la 117 euro preţul mediu al biletului. Creşterea preţului biletelor vine şi ca urmare a reintroducerii curse­lor intercontinentale. Cu toate acestea, oamenii vor în continuare să călătorească, creşterea preţurilor nu reprezintă pentru călătorii români un impediment atât de mare încât să renunţe la vacanţe.