Până să începi să numeri banii, proprietăţile şi averea, gândeşte-te la impactul pe care l-ai avut ca om, ca antreprenor, ca manager în societate. Ce laşi în urmă, ce problemă ai rezolvat, care este contribuţia ta dincolo de foaia anuală cu rezultate financiare şi creşterile de vânzări. Impactul este greu de contabilizat din perspectivă financiară, dar simplu de măsurat în fiecare comunitate care are norocul să atragă atenţia unui antreprenor. „Nimeni nu mai poate ignora antreprenoriatul social”.
În 2012, când au pornit proiectul Help Autism cu 8 familii ai căror copii fuseseră diagnosticaţi cu autism, Daniela Bololoi şi Raluca Bogdan nu s-au gândit că vor primi un premiu pentru antreprenoriat social treisprezece ani mai târziu, la Viena. Nu s-au gândit nici măcar la antreprenoriat. Nu au avut un business plan riguros şi nici nu s-au lansat în afaceri ca să prindă nişte bani europeni cu care să crească. Şi-au dorit doar să contribuie, atât cât pot, la rezolvarea unei probleme reale a unei comunităţi pe care o ştiau îndeaproape. „Am pornit HelpAutism cu 8 familii şi acum avem 800 de familii implicate activ în program”, spune Raluca Bogdan, co-fondatoare a Asociaţiei Help Autism din Bucureşti.
Îi este greu să vorbească despre ea ca despre un antreprenor. „Toată viaţa mea am fost ONG-istă”. A căutat impactul social, iar încrederea că face bine în jur prin ceea ce face îi dă energia de a căuta noi soluţii într-o echipă care numără astăzi 140 de angajaţi. De la înfiinţare şi până astăzi HelpAutism a susţinut prin terapie, educaţie şi consiliere peste 3.300 de familii, dar ambiţia celor două fondatoare este să ajungă la câte un centru specializat în fiecare judeţ al ţării faţă de cele 7 centre din prezent. „Am creat şi dezvoltat prima franciză socială din România”, explică Raluca Bogdan. Proiectul de franciză a fost dezvoltat în partneriat cu Franchwise, iar planul de dezvoltare va fi susţinut şi prin intermediul unei finanţări de 5 milioane de lei acordată de BCR. „Toată dezvoltarea noastră de până la acel moment a fost făcută prin intermediul donaţiilor şi sponsorizărilor”.
Help Autism este una dintre cele trei companii de impact din România, alături de OPHORI – Handmade Cosmetics şi PiciordePlay, care a ajuns în finala celui mai important program regional de antreprenoriat social, Marc Impact, o iniţiativă dedicată sprijinirii şi scalării antreprenoriatului social şi a organizaţiilor cu impact, lansat de Fundaţia ERSTE şi Erste Social Finance.
2. Ana Creţu, Director Social Impact Investment, Fundaţia ERSTE
3. Sergiu Manea, CEO al BCR
4. Zece antreprenori din România, Austria şi Ungaria şi-au prezentat cele 9 proiecte finaliste în cadrul Marc Impact în faţa unui juriu format din investitori şi bancheri. Din România, Ioana Gheorghiade, Chief Risk Officer al BCR a făcut parte din juriul care a decis proiectele câştigătoare din fiecare ţară precum şi marele premiu care a mers în Ungaria, la SSH, o afacere de familie
Evenimentul de bilanţ al primului an al proiectului Marc Impact a avut loc la începutul lunii mai la Viena. „Să fii antreprenor la început de drum este greu, să fii antreprenor la început de drum cu un proiect social este şi mai greu”, spune un bancher prezent la evenimentul de la Viena. Ai idei, ai energie, ai echipă, ai soluţii pentru o problemă a comunităţii din care faci parte, dar ai nevoie de finanţare, de acces la bani. Proiectul tău nu este bancabil – e însă replica pe care o aud des micii antreprenori atunci când caută să se extindă. Iar inovaţia şi scalarea sunt alte două noţiuni pe care le aud de peste tot, de la clienţi, la furnizori, de la mentori şi până la bancheri. Dar cum inovezi, cum scalezi dacă resursele financiare îţi lipsesc. Cum rămâi relevant şi nu te abaţi de la drumul tău când cifrele tale sunt mai mult despre oameni şi mai puţin despre zero-uri în contul de profit? „Inovaţia nu se vede în contul de profit şi pierderi. Care este valoarea pe care ai adus-o prin inovaţie nu apare în fişa ta financiară. Ai inimă, ai oameni, ai idei, dar apoi vine un computer şi îţi spune „NU”, nu eşti bancabil”, povesteşte Moriz Piffl, co-fondator al Vollpension din Viena, o întreprindere socială cu două restaurante şi o şcoală de gătit în Viena, al cărei nucleu de angajaţi este format din bunice şi bunici, persoane vârstnice. „Am pornit de la ideea de a face cele mai bune prăjituri şi am ajuns imediat la bunicile noastre pentru că ele fac cele mai gustoase dulciuri. La început am avut un pop-up store, iar astăzi avem 2 localuri în Viena, o şcoală de gătit, peste 110 angajaţi dintre care jumătate sunt bunice”, spune Julia Krenmayr, şi ea co-fondator al Vollpension. În Austria o parte dintre femei au o pensie de 1.000 de euro pe lună pentru că de-a lungul vieţii active au lucrat fie cu jumătate de normă, fie s-au ocupat de creşterea copiilor. Cu aceşti bani ele se află la pragul sărăciei, astfel că un job în care pot găti reţete pe care le ştiu de zeci de ani este un ajutor pentru anii de bătrâneţe.
În cadrul Vollpension sunt patru fondatori, iar proiectul de antreprenoriat social a trecut de 1 milion de vizitatori de la înfiinţare. Investiţia de pornire a fost de 750.000 de euro, bani primiţi în urmă cu 13 ani la un concurs organizat în Viena. „O companie de impact nu are nevoie de mulţi bani, dar pentru a inova şi a creşte tot avem nevoie de resurse”, punctează Julia Krenmayr care adaugă că fiecare zi este o luptă. „Accesul la finanţare este în continuare cel mai mare hop pentru a dezvolta antreprenoriatul social”, spune şi Roberta Bosurgi, CEO al Impact Europe. Dar ea vede un nucleu de susţinere format din mai multe elemente: bancheri, filantropi, instituţii, corporaţii. „Trebuie să mobilizăm toate aceste resurse, corporaţiile sunt uitate, dar ele trebuie să intre în aceste roluri. Realitatea este că încă sunt prea puţini actori în această piaţă”. „Am aplicat la toate granturile posibile ale municipalităţii din Viena, cel mai mult am primit 50.000 de euro”, povesteşte Nadine Schratzberger, fondatoarea Montreet, un proiect de antreprenoriat social din Austria care reciclează îmbrăcăminte de munte. A studiat industrie textilă la Berlin, în Germania, s-a specializat în design, a lucrat pentru unul dintre marile branduri din zona sportului montan. Când a realizat că scopul marilor branduri este să crească vânzările şi profitul, s-a decis să pornească ea un proiect la care să îi dea alt scop. „Acum dorm liniştită noaptea, dar este incredibil de greu”. Montreet are 60.000 de euro, cifră de afaceri, peste 1.000 de clienţi, iar nevoia de finanţare ajunge la 200.000 de euro. Impactul asupra mediului, angajarea persoanelor cu dizabilităţi, crearea de locuri de muncă pentru alte categorii vulnerabile, sănătatea, fermele ecologice sunt câteva dintre temele pe care se aşează în ultimii ani atât companii mari, cât şi cele mici. Impactul oricărui proiect social fie că vine de la o multinaţională, fie că vine de la un mic antreprenor este până la urmă cel care contează. Dacă vorbim însă de corporaţii, de multe ori, fără a fi o regulă însă, impactul este legat de politici de ESG (mediu, social şi guvernanţă) pe care trebuie să le bifeze pentru a rămâne relevanţi pentru consumatori şi acţionari.
Bogdan Dimciu, fondator Ophori
Alex Aramă, co-fondator, PiciordePlay
De multe ori, impactul merge mână în mână cu „scoringul”. Antreprenorii mici însă nu caută prin proiectele lor să se alinieze ESG-ul, ei caută să rezolve probleme ale comunităţii pentru că de cele mai multe ori problemele sunt şi ale lor. „Fiecare bancă ar trebui să aibă o linie care să susţină proiecte de antreprenoriat social pentru că în acest caz nu este vorba despre un om, ci despre o comunitate”, crede Johanna Mair, profesor de strategie şi lidership la Hertie School. Când vine vorba despre accesul la teatru, de exemplu, este greu de înţeles pentru un investitor din Austria cum se poate ca în România, o ţară în plină dezvoltare, milioane de oameni să nu aibă acces la o sală de teatru. „Sunt zone din România unde pe o rază de câteva sute de kilometri nu ai o sală de spectacole”, explică Alex Aramă, fondator al proiectului Picior de Play, care şi-a propus să ducă teatrul acolo unde el nu poate să ajungă, dar unde există interes şi curiozitatea de a urmări o piesă de teatru. Într-un context în care nimeni nu mai poate ignora companiile de impact pentru că devin o forţă de creştere economică, incluziune şi prosperitate, discursul bancherilor a fost primul care s-a schimbat. Au integrat componenta socială, de impact în modul în care comunică public despre activitatea de zi cu zi. Prestigiul dat de istoria sau tradiţia unei bănci nu mai este suficient, el trebuie adus în prezent prin implicarea în nevoile comunităţilor. Şi nu doar discursul s-a schimbat, ci au început să apară cifrele, implicarea reală, cu idei, mentorat, susţinere şi cu bani. Peste 2,5 milioane de euro au fost alocaţi în proiectul Marc. „Este un proces de construcţie. Avem nevoie de investitori care să creeze o piaţă” , spune Roberta Bosurgi, CEO al Impact Europe. Iar fiecare dintre noi are un rol în dezvoltarea proiectelor cu impact social. Aşteptarea ca soluţiile să vină mereu de la bancă este greşită. În România, la fel ca şi în alte state din est există antreprenori care au făcut bani, antreprenori şi manageri care pot întoarce atât bani, cât şi experienţă, relaţii, către comunităţi sau proiecte în care cred. În România, peste 86.000 de persoane fizice aveau la sfârşitul anului 2024 depozite bancare mai mari de 100.000 de euro cu o valoare cumulată de aproape 92 mld. lei (echivalentul a circa 18 mld. euro), potrivit celor mai recente statistici ale Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB). Alte zeci de miliarde sunt plasate în imobiliare. Ce alege astăzi un milionar român? Să susţină o şcoală, un club sportiv, un proiect de antreprenoriat social sau să cumpere 10-20 de apartamente în cel mai nou proiect rezidenţial din nordul Capitalei? Răspunsul aici ar fi doar intuitiv, bazat pe dezvoltarea pieţelor imobiliare şi pe subdezvoltarea zonelor cu impact real în comunităţi. În Ungaria, doi foşti colegi de liceu, Andor Réti şi Gergely Zámbó, au creat Respray, un proiect în care cutiile de deodorat pot fi reumplute în drogherii şi farmacii. Au pornit de la faptul că 2 miliarde de cutii de deodorant sunt aruncate annual, iar reciclarea lor este mai dificilă decât a altor produse. „Eram în primul an de facultate când am început să punem pe hârtie cum putem să creştem şi nu ştiam nimic despre antreprenoriat, taxe, contracte. Am apelat la un incubator de afaceri”. Dar înainte de a avea nevoie de bani, au avut nevoie de susţinere, de uşi deschise către cei care ar putea fi interesaţi de proiectul lor. Andras Gyenes, fost CEO al Unilever Ungaria, s-a implicat de la început în proiectul lor, iar unul dintre primii clienţi a fost grupul Rossman, unul dintre cei mai mari retaileri de cosmetice şi produse de îngrijire din Europa.
Cele peste 10 milioane de întreprinderi sociale de la nivel global contribuie anual cu aproximativ 2% din PIB-ul global şi generează 200 de milioane de locuri de muncă, inovaţia fiind la baza dezvoltării lor
„A fost cu noi de la început, ne-a facilitat multe dintre legăturile de care aveam nevoie”, a spus Andor Reti, co-fondator al Respray. De aici au început scalarea, dar până acolo, ideea lor din liceu a fost susţinută. Unele întâlniri din business schimbă destine şi rămân pe viaţă, iar prietenii care ajută necondiţionat şi gratuit multe dintre proiectele de impact la început de drum sunt o realitate. „Acum un an, când am lansat proiectul Marc, v-am spus că antreprenoriatul este un drum prin ceaţă, nu vezi prea departe, faci paşi mici pentru a ieşi din ea. Astăzi vă spun că antreprenoriatul este despre prietenie, despre legăturile pe care le creaţi între voi”, a fost mesajul simplu şi plin de energie pe care l-a transmis Boris Marte, CEO al Fundaţiei Erste. Fundaţia Erste, Erste Social Finance, Impact Hub, Sympact, Ifua Nonprofit Partner şi Synerb sunt organizaţiile implicate în programul Marc Impact, alături de departamentele de social banking ale Erste Bank Österreich, BCR şi Erste Bank Ungaria. „La lansarea de anul trecut am fost în jur de 50 de persoane, acum am dublat numărul, iar la aniversarea din 2030 vom umple un teatru cu antreprenorii care au trecut prin programul Marc”, a spus Ana Creţu. Dar până atunci un număr cât mai mare de antreprenori ni se vor alătura an de an. Marc este o pagină albă care acum îşi scrie povestea de impact, a mai spus Ana Creţu, românca ce a lăsat la final de 2023 jobul de social banker pentru a se alătura Fundaţiei Erste şi pentru a contribui la identificarea şi susţinerea unor proiecte antreprenoriale al căror prim ţel este impactul pe care îl au în societate. „Astăzi succesul economic nu mai merge fără succes social”, spune Sergiu Manea, CEO al BCR, a doua cea mai mare instituţie financiară din România, parte a grupului Erste şi partener în cadrul Marc. Manea arată că deşi societăţile au văzut un progres imens în ultimii 50 de ani raportat la creşterea produsului intern brut, tensiunile în rândul populaţiei trag un mare semnal de alarmă.
„Avem cele mai mari fracturi sociale de la al doilea război mondial încoace. Iar întrebarea este cum măsurăm acest progres? Pentru că el nu mai poate fi măsurat doar în termeni de creşterea a PIB-ului”. Pentru România, spre exemplu, în 2024, PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare era de 4 ori mai mare decât în urmă cu douăzeci de ani. Creşterea accelerată a fost susţinută de aderarea europeană, adoptarea unor reforme şi intensificarea intrărilor de investiţii străine directe, arată un raport BNR. Dar indicatorii financiari nu conving suficient nici atunci când fiecare dintre noi beneficiază de pe urma lor. Căutăm mai mult şi la nivel personal şi la nivel de comunitate. Aici este terenul pe care „joacă” impactul social, iar el cuprinde întreaga lume. Antreprenorii care au curajul să pornească proiecte de impact au însă nevoie de ajutor să schimbe lumea. „Şi noi suntem responsabili de sănătatea financiară a clienţilor noştri. Nu vom putea reuşi dacă clienţii noştri nu reuşesc. Nu vom putea prospera, dacă clienţii noştri nu prosperă”, spune Ingo Bleier, Chief Corporates and Markets Officer al Erste Group, o organizaţie cu un profit de 3,1 mld. euro în 2024.
Raluca Bogdan, co-fondator Help Autism
Cele peste 10 milioane de întreprinderi sociale de la nivel global contribuie anual cu 2 trilioane de dolari la economie (aproximativ 2% din PIB-ul global) şi generează 200 de milioane de locuri de muncă, inovaţia fiind la baza dezvoltării lor.„Inovaţia, microfinanţarea şi mentoratul pot garanta succesul unei ecoferme”, crede Zoltan Dezseny, co-fondator al cooperative ecologice MagosVolgy din Ungaria, care are 170 de familii membre în proiect şi caută să se extindă în special cu servicii de mentorat în Ungaria şi în România. Cu o cifră de afaceri de 30.000 de euro şi o nevoie de finanţare de 100.000-200.000 de euro, fondatorii fermei ecologice din Ungaria au venit la conferinţa RE:Marc pentru a-i convinge şi pe alţii de motto-ul lor: „E bine să fii mic, local şi verde”.
În 2024, faza pilot a programului Marc Impact a fost lansată în Ungaria, România şi Austria. În total, 143 de organizaţii s-au înscris. Dintre acestea 65 au intrat în prima fază de instruire, peste o treime dintre acestea fiind din România. Nouă dintre aceste proiecte de impact s-au întâlnit la Viena pentru a-şi susţine ideile şi planurile de dezvoltarea în faţa bancherilor, a investitorilor şi a altor start-up-uri în cadrul conferinţei RE:Marc 2025. „Companiile cu impact ridicat se confruntă adesea cu provocări specifice pentru a deveni atractive pentru investitori.
Prin partenerii locali şi reţeaua Erste Group, Marc poate sprijini îmbunătăţirea planurilor de afaceri şi poate oferi acces la soluţii financiare inovatoare”, afirmă Peter Surek, CEO al Erste Social Finance.Programul Marc Impact se va extinde în această toamnă în alte ţări din Europa Centrală şi de Est, pieţe pe care grupul Erste este prezent şi în sistemul bancar. „Scopul nostru este să deblocăm investiţiile sociale”, spune Ruth Paserman, director în cadrul Comisiei Europene, organizaţie care a susţinut mii de proiecte din zona antreprenoriatului social. De altfel, rădăcinile proiectelor antreprernoriale de impact sunt evidente şi în secolele trecute, atât în Europa, cât şi în România, secolul al XIX-lea fiind o mărturie despre modul în care dezvoltarea unor comunităţi a fost strâns legată de personalităţi din trecutul negustoresc. În Negustorii de odinioară, o carte reeditată în colecţia BusinessPedia de Ionuţ Bonoiu, jurnalist cu peste peste 25 de ani de experienţă în presa de business, se află una dintre cele mai frumoase definiţii ale modului în care putem măsura impactul unui antreprenor, valabil şi la 1800 şi în 2025: „Ei erau oameni de muncă, de pricepere şi de bine. De muncă, pentru că numele şi averea lor se datorau unei activităţi neobosite, cot la cot, stăpân ucenic. De pricepere, pentru că, astfel cum au lucrat ei, au reuşit să pună bazele comerţului românesc. De bine, pentru că de numele negustorilor de odinioară se leagă o considerabilă operă de cultură, tradiţie şi de binefacere, semănată cu modestie peste tot cuprinsul ţării, într-o vreme când problemele româneşti erau grele şi suferinţele erau mari”. Cu muncă, pricepere şi bine se construieşte şi astăzi antreprenoriatul social, iar efortul celor implicaţi va determina ca amprenta lor să rămână peste timp.
Organizaţiile din România prezente în finala programului Marc
1. OPHORI – Handmade Cosmetics, care produce cosmetice realizate manual de persoane cu dizabilităţi, într-un atelier în care munca înseamnă demnitate, sprijin emoţional şi incluziune reală. Brandul a fost creat din dorinţa de a oferi produse eficiente şi naturale, iar fiecare produs vândut înseamnă un pas concret spre normalizarea accesului la muncă pentru persoanele vulnerabile. Organizaţia îşi propune să îşi crească capacitatea de producţie, să atragă parteneriate comerciale pe termen lung şi să poată intra pe piaţa B2C, având nevoie de o finanţare de 20.000 de euro. Firma are afaceri de 123.000 de euro şi 5 angajaţi.
2. PiciordePlay, un proiect care redefineşte accesul la cultură, aducând teatrul online în casele persoanelor care nu pot participa fizic la spectacole: vârstnici, persoane cu dizabilităţi sau din comunităţi izolate. Prin sute de reprezentaţii transmise live şi mii de bilete oferite gratuit, proiectul creează o punte între scena artistică şi publicul marginalizat. Iniţiatorii îşi propun extinderea platformei, prin curatoriere şi producţie de conţinut educativ, şi dezvoltarea unui model sustenabil de teatru accesibil pentru toţi. Firma are afaceri de 100.000 de euro, 7 angajaţi, peste 13.000 de clienţi şi o nevoie de finanţare de 150.000 de euro.
CINE SUNT CÂŞTIGĂTORII MARC IMPACT 2025:
► HELP Autism – cu sediul la Bucureşti, este cea mai mare organizaţie dedicată cauzei tulburării de spectru autist (TSA) din România. Au sprijinit deja peste 3.300 de persoane cu autism, şi pe familiile lor, prin terapie, educaţie şi consiliere, în cadrul a şapte centre disponibile la nivel naţional. Organizaţia intenţionează să-şi extindă serviciile la 50 de centre. HELP Autism are o cifră de afaceri de 733.000 de euro şi 140 de angajaţi.
► SSH Boards – companie de familie, cu sediul lângă Budapesta, oferă soluţii de izolaţie pentru exterior pe bază de paie, cu emisii reduse, pentru a creşte sustenabilitatea industriei construcţiilor. Aceştia au dezvoltat o tehnologie de producţie inovatoare care permite fabricarea de izolaţii ecologice, care sunt disponibile pe scară largă, oriunde în lume. În companie sunt implicaţi părinţii împreună cu fiul lor. SSH Boards are o cifră de afaceri de 25.000 de euro, 8 angajaţi, aproape 80 de clienţi, iar necesarul de finanţare este de 500.000 – 1 milion de euro.
► ByeAgain – cu sediul în Graz, oferă o a doua viaţă produselor returnate. Specializată în produse pentru copii şi jucării, compania recondiţionează articole precum cărucioare şi scaune auto returnate retailerilor online, pregătindu-le pentru revânzare. Cei doi fondatori, cu experienţă în logistică en-gros, se concentrează pe optimizarea automată a procesului de recondiţionare şi recent şi-au extins activitatea.
► Firma are o cifră de afaceri de 180.000 de euro, 5 angajaţi, iar pentru dezvoltare are nevoie de 850.000 de euro.