BusinessMagazin

Tag: “Big Four”

  • Consultanţii din Big Four povestesc cum au trecut prin criză

    Afacerile de consultanţă cresc (sau scad) în pas cu economia în ansamblu. Anul de boom economic 2008 a fost anul creşterii puternice a afacerilor şi al extinderii companiilor din Big 4 (KPMG, EY, PwC şi Deloitte) în teritoriu, firmele de consultanţă mizând pe dezvoltarea regională a clienţilor şi realizând angajări masive. Piaţa de consultanţă este un fel de barometru al economiei. Merge foarte bine atunci când economia duduie şi încetineşte în situaţii dificile. Consultanţii şi auditorii ştiu cam tot ce se întâmplă în business, având contact permanent cu planurile de expansiune sau de restructura-re, cu marile fuziuni şi achiziţii şi cu strategiile tuturor companiilor şi instituţiilor financiare care le sunt clienţi.

    Cei din consultanţă şi audit joacă pe două planuri: pe lângă rolul de observatori ai economiei, sunt şi companii ca ori-care altele, cu angajaţi, costuri şi clienţi. Aduc bani în vremuri bune, dar şi în vremuri grele, dacă îşi adaptează strategiile proprii de business din mers, pe măsură ce regulile jocului economic se schimbă.

    |n contextul crizei financiare şi economice internaţionale, care a afectat şi România, firmele din Big 4 şi-au adaptat oferta la nevoile companiilor. Unele componente ale businessului de consultanţă au înregistrat un recul semnificativ.

    Firmele au încercat să se reorienteze, de exemplu, dinspre serviciile de consultanţă asociate fuziunilor şi achiziţiilor, aflate în declin, spre zone care au înregistrat creşteri puternice chiar şi în condiţii de criză, cum ar fi restructurările, insolvenţa sau consultanţa pentru accesarea fondurilor europene şi a ajutoarelor de stat.

    Auditul a continuat să reprezinte principalul driver al afacerilor celor mai mari companii de audit şi consultanţă – KPMG, EY, PwC şi Deloitte, care formează aşa-numitul Big 4.

    Dacă în privinţa serviciilor de audit şi a celor de consultanţă fiscală cererea a rămas aproximativ la acelaşi nivel sau chiar în creştere, iar rezultatele acestor linii de business au fost asemănătoare cu cele dinainte de criză, consultanţa pentru afaceri a fost afectată în primul rând de scăderea numărului de tranzacţii.

    Firmele de consultanţă au urmărit în ultimii ani consolidarea poziţiilor, tendinţa fiind de concentrare pe operaţiunile ex-istente. Odată cu revenirea economiei în teritoriul pozitiv şi a apetitului pentru fuziuni şi achiziţii, piaţa de consultanţă a dat şi ea semnale de redresare.
    Piaţa de fuziuni şi achiziţii va continua să crească, iar serviciile financiare, energia, IT-ul, serviciile medicale şi real es-tate-ul vor fi cele mai active industrii. Iar piaţa de audit şi consultanţă va creşte, dar într-un ritm moderat, au declarat şefii celor mai mari companii de audit şi consultanţă KPMG, EY, PwC şi Deloitte. Economia va continua să crească, cu un ritm de peste 2%, dar sub nivelul necesar pentru a acoperi decalajele structurale faţă de economiile europene occidentale. Iar principalele provocări sunt legate de investiţiile în infrastructură, revitalizarea pieţei de capital, reducerea birocraţiei şi corupţiei, transparentizarea şi eficientizarea sectorului public şi păstrarea stabilităţii fiscale şi politice, în viziunea liderilor locali ai Big 4.

    ”Anticipând recesiunile şi riscurile înseamnă să identificăm oportunităţile de creştere şi să facilităm accesul la acestea. Nu cred că serviciile de consultanţă sunt pentru vreme bună sau rea. Le percep ca parte dintr-o relaţie profesională cen-trată pe nevoile clienţilor în cicluri economice. Serviciile de consultanţă sunt de bază în orice afacere responsabilă, alături de audit şi asistenţă fiscală. Piaţa a avut o creştere stabilă anul trecut„, spune Şerban Toader, senior partner al KPMG în România. Auditul a rămas sectorul principal al afacerii KPMG, serviciile de management consulting au evoluat semnificativ în ultimii ani, iar consultanţa fiscală şi cea de afaceri au fost cele mai dinamice sectoare, spune Toader.

  • Prima femeie din România care ajunge partener la o companie din Big Four

    Mihaela Mitroi este una din eroinele Catalogului “200 cele mai puternice femei din business”, care va fi lansat în curând, si ale galei “Woman in Power” (19 martie 2014).

    Mihaela Mitroi este una dintre puţinele femei din România care au reuşit să acceadă la vârful uneia dintre cele mai mari firme de audit şi consultanţă, industrie dominată de bărbaţi la nivel de top management. Lucrează de 16 ani în cadrul PwC România, timp în care a construit, împreună cu ceilalţi parteneri, o companie cu 600 de angajaţi şi afaceri de aproape 40 de milioane de euro. Puţini ştiu însă că a lucrat la început de carieră ca programator, fiind absolventă a Facultăţii de Cibernetică din cadrul ASE şi că, în 1997, PwC de astăzi avea doar opt sau nouă angajaţi în departamentul de taxe. „După ce am terminat facultatea am fost repartizată la un aşa-numit Oficiu de Calcul, din provincie, unde încercam să programez sistemele de contabilitate pe nişte calculatoare destul de rudimentare.

    Pe atunci, programarea era la stadiul de pionierat printre tinerii din România“, îşi aminteşte Mihaela Mitroi, care în urmă cu jumătate de an a fost numită în funcţia de lider al Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică din cadrul PwC, având în subordine circa 200 de angajaţi. Deşi în facultate a învăţat contabilitate numai pentru un an şi, de cele mai multe ori, o găsea plictisitoare, Mihaela Mitroi spune că primul job i-a deschis apetitul pentru fiscalitate, astfel că următorul loc de muncă a fost cel de economist în cadrul unei companii de stat care se ocupa cu administrarea restaurantelor din sectorul 3 al Capitalei.

    „S-a nimerit într-o zi ca persoana care făcea contabilitatea, contabilul-şef, să nu mai poată veni la serviciu. Evident, cineva trebuia să facă bilanţul întregii companii, iar directorul general s-a gândit că eu aş fi persoana potrivită. Bineînţeles, nu mai făcusem asta niciodată, era o responsabilitate foarte mare, era vorba de multă marfă, de mulţi oameni.“ Şi atunci s-a „pus cu burta pe carte“, a luat toate cărţile de contabilitate pe care le-a găsit, a stat nopţi întregi să desluşească tainele fiscalităţii şi, când debitul şi creditul s-au aliniat, s-a dus la o contabilă-şefă (de la o companie similară cu cea în care lucra), cu o experienţă de 40 de ani în domeniu, să îi certifice munca: „Eram extrem de fericită şi de mândră de ceea ce realizasem, rezultatul era întocmai cum scria în cărţi, dar m-am demoralizat rapid. Îmi aduc aminte că doamna respectivă a luat un creion roşu, ca la şcoală, şi mi-a înroşit tot bilanţul la care muncisem. Dar m-am ţinut de capul ei, cred că eram stresantă, voiam să aflu de ce nu e bine şi până la urmă am învăţat. Pe atunci oamenii nu erau pregătiţi să îţi dea informaţii, secretul meseriei era foarte bine păstrat“.

    Apoi, a lucrat o perioadă în Ministerul de Finanţe, la direcţia de finanţe publice, şi pentru puţin timp 
într-un departament de control, etape care au avut un rol important în meseria pe care o are şi astăzi şi de care spune că încă este „îndrăgostită, pentru că tot timpul am ceva de învăţat. Nu există limite, ajungi să cunoşti fiecare industrie, să înveţi macroeconomie, microeconomie şi să gândeşti tot timpul «outside the box»“.

  • Grant Thornton s-a lansat oficial pe piaţa de audit şi consultanţă din România

    Conform lui Stephane Bride, managing partner al Grant Thornton România şi Moldova, intenţia companiei este să se poziţioneze ca o “alternativă reală şi autentică la serviciile Big Four”, referindu-se la cele patru mari companii de audit şi consultanţă care domină piaţa românească şi internaţională – PwC, Deloitte, Ernst&Young şi KPMG, ale căror venituri combinate ajung la circa 560 de milioane de lei. Până în 2015, compania intenţionează să ajungă la 5% din piaţa autohtonă de audit, ceea ce ar însemna plasarea în top 10.

    În prezent, Grant Thornton România şi Moldova are trei firme partenere, 40 de angajaţi (incluzându-i pe cei ai partenerilor) şi birouri deschise la Bucureşti şi Chişinău. Printre clienţii companiei se numără firme ca Grawe România, Endava, Exalco, Biokarpet, Vae Apcarom, Agrana.

    Compania oferă servicii de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii, evaluări, asistenţă în restructurăi, externalizarea funcţiilor de contabilitate, salarizare, resurse umane şi fiscalitate, asistenţă în evaluarea riscurilor, investigaţii privind fraude şi litigii, gestionare a fluxurilor afacerii şi asistenţă în strategia de afaceri.

    Grant Thornton International a avut anul trecut venituri de 3,67 miliarde de dolari, în creştere cu 2% faţă de 2009. Este prezentă în peste 100 de ţări şi are peste 2.500 de parteneri. Pentru comparaţie, Deloitte şi PwC au avut fiecare venituri în jur de 26,5 miliarde de dolari.

  • Comisia Europeană pregăteşte reglementări dure pentru marile companii de audit şi consultanţă

    Un proiect legislativ obţinut de Financial Times arată că executivul Uniunii Europene vrea o “transformare” în sectorul auditării contabile în urma crizei financiare pentru a restaura încrederea în raportarea financiară.

    Proiectul este susţinut de comisarul european pentru piaţa internă, Michel Barnier, a cărui echipă a ajuns la concluzia că industria auditării este un oligopol şi trebuie reglementată mai dur.

    Potrivit proeictului, care va fi prezentat în noiembrie, companiile cu active mai mari de un miliard de euro vor fi obligate să angajeze două firme de audit pentru rapoartele financiare, dintre care cel puţin una din afara grupului celor mai mari patru jucători de pe această piaţă, respectiv Deloitte, PricewaterhouseCoopers, Ernst & Young şi KPMG.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro