BusinessMagazin

Tag: “Big Brother”

  • WATRIX te poate RECUNOAŞTE chiar dacă ai CAGULĂ pe faţă sau ai făcut OPERAŢIE ESTETICĂ. Unde s-a introdus noul Big Brother

    “Nu îl poţi păcăli pur şi simplu călcând apăsat sau plimbându-te cu un alt pas decât cel obişnuit”, a declarat Huang Yongzhen, CEO al Watrix, citat de Business Insider.

    Software-ul poate identifica oamenii de la 50 de metri distanţă, chiar şi din spate sau cu feţe acoperite, a spus el.

    China este deja celebră pentru uriaşul sistem de supraveghere şi pentru tehnologiile de recunoaştere facială de ultimă oră, dar noua tehnologie are o acurateţe de 94% şi poate recunoaşte o persoană chiar dacă şi-a schimbat fizionomia sau are faţa acoperită, spun dezvoltatorii.

    Modul în care softul creează model digital al persoanei este complex şi ia în seamă mai mulţi parametri precum lungimea pasului, cadenţa, unghiul în care păşeşte şi cât de aplecat umblă. Modelul este apoi introdus în sistem şi comparat cu ce este în baza de date. Soft-ului îi ia cam zece minute să caute în înregistrări şi să identifice subiectul.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Legea Big Brother, promulgată de preşedinte

    Camera Deputaţilor a adoptat, pe 23 septembrie, cu 187 voturi “pentru”, 12 “împotrivă” şi 22 abţineri, proiectul legii privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice.

    Proiectul de lege, asumat de liderii partidelor parlamentare în baza unor consultări care au avut loc la Cotroceni în mai, prevede că datele de trafic referitoare la abonaţi şi utilizatori, prelucrate şi stocate de către furnizorul unei reţele publice de comunicaţii electronice sau de către furnizorul unui serviciu de comunicaţii electronice destinat publicului vor fi şterse sau transformate în date anonime atunci când nu mai sunt necesare la transmiterea unei comunicări, dar nu mai târziu de trei ani de la data efectuării comunicării.

    Potrivit legii, prelucrarea datelor de trafic, în scopul stabilirii obligaţiilor contractuale ce privesc abonaţii serviciilor de comunicaţii cu plata în avans va fi permisă până la împlinirea unui termen de 3 ani de la data efectuării comunicării.

    Accesarea datelor se va putea face într-un cadru precis delimitat, de către instanţa de judecată sau cu autorizarea prealabilă a judecătorului.

    Legea mai stabileşte că atunci când sunt transmise în format electronic, solicitările şi răspunsurile se semnează cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat, eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat, pentru asigurarea integrităţii datelor.

    Cea mai importantă şi contestată prevedere stabilieşte că, la solicitarea instanţelor de judecată sau la solicitarea organelor de urmărire penală ori a organelor de stat cu atribuţii în domeniul apărării şi al securităţii naţionale, cu autorizarea prealabilă a judecătorului stabilit potrivit legii, furnizorii de reţele publice de comunicaţii de reţele electronice destinate publicului pun la dispoziţia acestora, de îndată, dar nu mai târziu de 48 de ore, datele de trafic, datele de identificare a echipamentului şi datele de localizare, în conformitate cu prevederile referitoare la protecţia informaţiilor cu caracter personal.

    Din 2009 au fost promovate mai multe variante ale legii privind datele personale -aşa-numita Legea Big Brother-acestea fiind însă respinse de Curtea Constituţională pe motiv că încalcă drepturile şi libertăţile individului.

    De altfel, fost şef al SRI Liviu Maior a demisionat în ianuarie, susţinând ulterior că motivul demisiei sale a fost respingerea legilor Big Brother de către CC.

  • Un dreptunghi din chiştoace

    Cel mai urât lucru legat de atentatele din Franţa şi de şirul de evenimente care a urmat a fost modul în care politicienii au încercat să speculeze emoţiile declanşate în mulţime. Sarkozy înghesuindu-se în primul rând la marea manifestaţie, Hollande cu capul de umărului cancelarului Merkel, toţi cei care au defilat deşi, moral, n-ar fi trebuit nici măcar să se apropie de Paris în acel moment, urmaţi de cohortele de îngrijoraţi din serviciile secrete, gata să se sacrifice în lupta antiteroristă; şi, în context, reluarea pe plan local a disputelor legate de legile de tip Big Brother.

    Mă întorc acum în capitala de judeţ în care m-a găsit revoluţia din decembrie; era şi locul în care fusese „exilat“ un disident de origine comunistă, care se bucura, în ultimii ani ai lui Ceauşescu, de domiciliu forţat şi supraveghere specială. Cum eram relativ vecini, treceam zilnic pe lângă o Dacie albă, veche, care nici măcar număr din trei cifre nu avea (cunoscătorii vor fi ştiind ce spun) şi în care fie tremurau, fie năduşeau, în funcţie de anotimp, patru inşi. Şi fumau, aşa că în urma maşinii rămânea, seara, un dreptunghi gol perfect conturat de sutele de chiştoace azvârlite în orele de pândă. Nu aveam, la acea vreme, prea mari simpatii legate de regim, dar nici vreun răzvrătit nu eram.

    Treceam pe lângă maşină şi, într-un fel, îi compătimeam, pentru că fumau atât de mult şi pentru că erau obligaţi să zacă în fiecare zi în maşină, dar mă şi enervau cumplit, pur şi simplu pentru că erau acolo, zilnic, nefăcând nimic din ceea ce mi s-ar fi părut util la acea vreme şi pentru că îmi aduceau aminte cine eram şi în ce fel de ţară trăiam. În plus îmi induceau un sentiment de nelinişte lipicioasă, mă mâncau plămânii pe dinăuntru pentru că, trecând pe lângă maşină, respiram acelaşi aer care fusese şi în plămânii lor. Erau reprezentanţii unei instituţii care se ocupa cu securitatea naţiei, aşa cum o înţelegeau ei la vremea aceea. Şi, repet, deşi n-ar fi trebuit să simt vreo ameninţare, oamenii aceia şi dreptunghiul de chiştoace care rămânea în urma loc îmi aduceau mereu aminte că mă născusem, din păcate, pe partea greşită a lumii.

    Am regăsit o idee din gândurile vechi de decenii la emisiunea televizată de care am pomenit mai sus: o doamnă atotştiutoare zicea că de ce să se teamă ea de legile Big Brother, pentru că nu complotează, nici ea şi nici partenerul de emisiune (unul mai nevinovat, nici nu avea figură de complotist), şi nici nu folosesc cartele preplătite care în general sunt folosite de săraci care n-au ce pierde şi nici n-au de ce a se revolta în cauzul în care Big Brother o să îi ia la ochi. Şi iar au început să mă mănânce plămânii.

    Cartelele acelea preplătite au tocmai forma unui dreptunghi din chiştoace. Iar simpla existenţă a unor legi din ce în ce mai sugrumătoare – cartelele, convorbirile, datele, mailurile, operatorii, totul în numele unei securităţi iluzorii, că ai a te teme sau că nu ai a te teme – poate fi începutul a ceva ce am renegat în decembrie 1989. În numele siguranţei cetăţeanului se pot comite orice fapte şi poate exista justificare pentru orice măsură, iar dacă acestea îşi mai găsesc şi apărători, care nu complotează şi nu au de ce să se teamă, cu atât mai bine şi mai uşor. Iar masă de manevră există, slavă Domnului, pentru că, sincer să fiu, mi se pare că există din ce în ce mai puţini oameni dispuşi să gândească cu capul lor şi care preferă să li se spună ce şi cum trebuie să simtă.

    Ilustrez cu „Crocifissione di San Pietro“ al lui Caravaggio, pe care l-am găsit, recent, într-o biserică din Piazza del Popolo a Romei. Tot acolo am găsit o mostră de ingeniozitate italiană – iluminatul cu bănuţ: băgai bănuţul într-o cutie, se aprindea lumina şi te bucurai, scurt timp, de tablou; nu băgai bănuţ, stăteai pe întuneric. Chestia era că turiştii, şmecheri, tot aşteptau ca un alt fraier, şi nu ei, să bage bănuţul, un studiu bun pentru actuala psihologie, din ce în ce mai complicată, a mulţimilor.

  • SRI: Accesul la date cu caracter privat, posibil exclusiv în baza unei autorizaţii de la judecător

    Referitor la unele critici aduse la adresa legii securităţii cibernetice, SRI îşi reafirmă preocuparea constantă pentru deplina respectare a cadrului normativ referitor la protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului şi acţionează permanent pentru protejarea acestora, potrivit unui comunicat.

    SRI reiterează faptul că legea, aşa cum a fost adoptată de Parlamentul României, “nu permite instituţiilor statului accesul la date care ţin de viaţa privată a persoanelor, fără autorizarea prealabilă a unui judecător“, se arată în comunicatul SRI. Prin urmare, Serviciul Român de Informaţii consideră că “temerile, speculaţiile şi acuzaţiile manifestate în spaţiul public sunt lipsite de orice fundament real”.

    În comunicat se arată că, potrivit art.17 al legii, “doar deţinătorii de infrastructuri cibernetice (nu persoane fizice deţinătoare de echipamente IT&C – computere, tablete, smartphone etc.) au responsabilitatea de a pune la dispoziţia autorităţilor competente (la solicitare motivată) exclusiv date tehnice, cum ar fi indicatorii ce descriu activităţile desfăşurate la nivelul sistemelor de operare (log-uri), cu privire la ameninţarea (atac cibernetic, incident de securitate etc.) care face obiectul solicitării”.

    “Ulterior, dacă din evaluarea datelor tehnice obţinute preliminar, care restrâng câmpul de investigaţie, rezultă necesitatea extinderii cercetării asupra unor echipamente implicate în agresiunea cibernetică şi care pot fi asociate în mod absolut concret unor persoane determinate, accesul la aceste echipamente se va realiza numai în baza unei autorizări eliberate de judecător (conform prezentării grafice alăturate, care prezintă schematic modul de parcurgere a etapelor investigative)”, mai explică SRI.

    “Subliniem în mod responsabil că accesul autorităţilor competente la un anume echipament IT (computer, tabletă, smartphone etc.), respectiv la datele cu caracter privat stocate pe acestea, care presupune restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi fundamentale, se poate realiza exclusiv în baza unei autorizaţii eliberate de judecător”, susţine Serviciul Român de Informaţii.

    Totodată, referitor la criticile legate de absenţa din corpul legii a unor garanţii suplimentare privind respectarea drepturilor omului, SRI menţionează faptul că procedura autorizării accesului autorităţilor competente la date de conţinut sau cu caracter personal este deja reglementată, atât în Codul de Procedură Penală, cât şi în Legea securităţii naţionale, recent modificate în acord cu cele mai înalte standarde în materie de protecţia drepturilor omului, iar preluarea lor repetată în conţinutul mai multor legi este în contradicţie cu norme imperative de tehnică legislativă.

    SRI precizează că, în concordanţă cu angajamentele asumate de România la nivel NATO şi UE, consideră că asigurarea securităţii cibernetice trebuie să constituie “o preocupare majoră” a tuturor actorilor implicaţi, atât la nivel instituţional, unde se concentrează responsabilitatea elaborării şi aplicării unor politici coerente de securitate în domeniu, cât şi la nivelul entităţilor private interesate de protejarea propriei securităţi.

    SRI subliniază că, până în prezent, în condiţiile unui cadru legislativ deficitar in domeniu cyber, a realizat achiziţii semnificative de resurse umane şi materiale, a dezvoltat o serie de proceduri, în acord cu ritmul evoluţiei tehnologice şi al noilor ameninţări asociate acesteia, consolidând permanent capabilităţi informative şi operaţionale care să permită îndeplinirea cu eficienţă a misiunii sale la standarde internaţionale de referinţă.

    De asemenea, SRI îşi reafirmă “ataşamentul pentru valorile democraţiei şi pentru respectarea şi ocrotirea drepturilor fundamentale ale omului, în acord cu prevederile constituţionale”.

    Serviciul Român de Informaţii îşi exprimă speranţa că, “beneficiind de instrumente legislative adecvate, alături de ceilalţi parteneri interni (instituţii ale statului, operatori privaţi, societatea civilă) şi internaţionali, va putea asigura securitatea spaţiului cibernetic, ca parte componentă a securităţii naţionale a României şi a aliaţilor săi”.

    Guvernul a adoptat, în aprilie, proiectul de lege privind securitatea cibernetică, documentul fiind criticat de reprezentanţi ai societăţii civile dar şi de unii politicieni.

    Pe 19 decembrie 2014, Senatul a adoptat acest proiect de lege, care prevede constituirea Sistemului Naţional de Securitate Cibernetică, coordonarea unitară a activităţilor acestui Sistem fiind făcută de MAE, MAI, MApN, SRI, SIE, STS, SPP, ORNISS şi CSAT.

    Senatul este Cameră decizională, după ce legea a trecut tacit de Camera Deputaţilor, pe 17 septembrie.

    Comisia de apărare a Senatului a precizat, pe 20 decembrie 2014, că proiectul de lege privind securitatea cibernetică a României nu se adresează persoanelor fizice, utilizatoare de internet, prevederile aplicându-se “persoanelor juridice de drept public sau privat”.

    Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Marius Tudose, a declarat, pe 15 ianuarie, că membrii CSM ar trebui să aibă un cuvânt de spus înainte de promulgarea legii privind securitatea cibernetică, precizând că un grup de lucru va analiza acest act normativ.

    “Cu privire la Legea securităţii cibernetice, noi am găsit de cuviinţă să dezbatem, într-un grup de lucru, în ce măsură avem posibilitatea să intervenim în faza în care este această procedură”, a spus Marius Tudose, întrebat despre propunerea făcută în şedinţa de plen a CSM de către judecătorul Horaţius Dumbravă.

    Judecătorul Horaţius Dumbravă a susţinut joi, în şedinţa plenului, că CSM trebuie să susţină necesitatea autorizării prealabile a unui judecător pentru acces la datele necesare identificării unui abonat chiar şi de către un serviciu de informaţii sau alte instituţii publice.

    “Este necesar un control judecătoresc prealabil accesării datelor. Această lipsă de prevedere din textul legii lasă semne de îndoială cu privire la protejarea interesului public şi dreptul la viaţă privată, intimă şi de familie“, a susţinut Dumbravă, în şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în timpul discuţiilor despre legea “Big Brother”.

    Grupul Interministerial Strategic pentru prevenirea şi combaterea macrocriminalităţii a stabilit recent ca legea “Big Brother” şi cea privind cartelele preplătite să fie repuse pe agenda Guvernului, a Parlamentului şi a societăţii civile, directorul SRI, George Maior susţinând că aceste mijloace sunt necesare întrucât există nevoia identificării tuturor factorilor de risc, în contextul noilor ameninţări teroriste.

    Generalul în rezervă Ion Ştefănuţ, fost şef al Direcţiei de Prevenire şi Combatere a Terorismului din cadrul SRI, spune că legislaţia în domeniu nu are carenţe de neacoperit, dar apreciază că legea “Big Brother” şi legea privind cartelele pre-pay ar aduce “un plus profesional”.

    “Fără a fi o soluţie definitivă, un panaceu miraculos, ar aduce un plus de avantaj profesional ofiţerilor de informaţii, dar să nu cădem în greşeala de a ne imagina că antiterorismul, munca antioperativă împotriva terorismului, se leagă exclusiv de telefoane, de apeluri… Nici vorbă. Munca este infinit mai complicată şi se bazează sau se plasează pe alte coordoante”, a declarat Ştefănuţ într-un interviu la Europa FM.

     

     

     

  • Motivare CC: Legea ”Big Brother”, de natură să prejudicieze manifestarea dreptului la comunicare

    “Datele care fac obiectul reglementării, deşi au un caracter predominant tehnic, sunt reţinute în scopul furnizării informaţiilor cu privire la persoană şi viaţa sa privată. Chiar dacă, potrivit art.1 alin. (3) din lege, aceasta nu se aplică şi conţinutului comunicării sau informaţiilor consultate în timpul utilizării unei reţele de comunicaţii electronice, celelalte date reţinute, având ca scop identificarea apelantului şi a apelatului, respectiv a utilizatorului şi a destinatarului unei informaţii comunicate pe cale electronică, a sursei, destinaţiei, datei, orei şi duratei unei comunicări, a tipului de comunicare, a echipamentului de comunicaţie sau a dispozitivelor folosite de utilizator, a locaţiei echipamentului de comunicaţii mobile, precum şi a altor «date necesare» – nedefinite în lege -, sunt de natură să prejudicieze manifestarea liberă a dreptului la comunicare sau la exprimare”, arată judecătorii constituţionali.

    Concret, potrivit sursei citate, aceste date conduc la concluzii foarte precise privind viaţa privată a persoanelor ale căror date au fost păstrate, concluzii ce pot viza obiceiurile din viaţa cotidiană, locurile de şedere permanentă sau temporară, deplasările zilnice sau alte deplasări, activităţile desfăşurate, relaţiile sociale ale acestor persoane şi mediile sociale frecventate de ele.

    “Or, o atare limitare a exerciţiului dreptului la viaţă intimă, familială şi privată şi la secretul corespondenţei, precum şi a libertăţii de exprimare trebuie să aibă loc într-o manieră clară, previzibilă şi lipsită de echivoc, astfel încât să fie îndepărtată, pe cât posibil, eventualitatea arbitrarului sau a abuzului autorităţilor în acest domeniu”, se precizează în motivarea deciziei.

    În plus, judecătorii CC subliniază că Legea ”Big Brother” nu cuprinde norme clare şi precise cu privire la conţinutul şi aplicarea măsurii reţinerii şi utilizării, aşa încât persoanele ale căror date au fost păstrate să beneficieze de garanţii suficiente care să asigure o protecţie eficientă împotriva abuzurilor şi a oricărui acces sau utilizări ilicite.

    “Legea nu prevede criterii obiective care să limiteze la strictul necesar numărul de persoane care au acces şi pot utiliza ulterior datele păstrate, că accesul autorităţilor naţionale la datele stocate nu este condiţionat, în toate cazurile, de controlul prealabil efectuat de către o instanţă sau de o entitate administrativă independentă, care să limiteze acest acces şi utilizarea lor la ceea ce este strict necesar pentru realizarea obiectivului urmărit. Garanţiile legale privind utilizarea în concret a datelor reţinute nu sunt suficiente şi adecvate pentru a îndepărta teama că drepturile personale, de natură intimă, sunt violate, aşa încât manifestarea acestora să aibă loc într-o manieră acceptabilă”, adaugă magistraţii în motivarea deciziei.

    Curtea Constituţională a decis, în 8 iulie, că Legea 82/2012, cunoscută drept legea ”Big Brother”, este neconstituţională, hotărârea fiind luată în unanimitate. Astfel, conform unui comunicat al CC, Curtea “a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile Legii nr.82/2012 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice sunt neconstituţionale”.

    Decizia CC vine în urma ridicării excepţiei de neconstituţionalitate la Judecătoria Constanţa – Secţia penală, din oficiu, într-o cauză având ca obiect solicitarea autorizării prealabile a transmiterii datelor necesare pentru identificarea sursei comunicărilor, a datelor necesare pentru a determina data, ora şi durata comunicărilor, a locaţiei echipamentelor de comunicaţii mobile, precum şi a datelor necesare pentru identificarea numerelor de telefon alocate cartelelor SIM care au fost introduse într-un anumit terminal mobil, într-o perioadă determinată, formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanţa. Aceeaşi excepţie a fost ridicată şi la Judecătoria Târgovişte, din oficiu, într-o cauză având un obiect similar dosarului de la Constanţa.

    Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanţei care a sesizat Curtea Constituţională.

    Potrivit Constituţiei, “dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept”.

    Preşedintele Traian Băsescu a promulgat, în 12 iunie 2012, Legea privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice, cunoscută şi ca “Legea Big Brother”.

    Legea prevede obligativitatea furnizorilor de telefonie fixă şi mobilă şi de internet să reţină timp de 6 luni anumite date ale abonaţilor care să fie trimise, la cerere, autorităţilor din domeniul siguranţei naţionale pentru acţiunile de prevenire, cercetare, descoperire şi urmărire a infracţiunilor grave.

    “Furnizorii de telefonie fixă, mobilă şi internet sunt obligaţi să stocheze timp de şase luni toate datele legate de convorbirile telefonice şi schimbul de email-uri, cu excepţia conţinutului corespondenţei electronice sau al convorbirii telefonice. În cazul reţelelor de telefonie fixă şi mobilă trebuie să se reţină numărul celui care formează, numărul destinatarului, numărul celui spre care a fost redirecţionat apelul, precum şi numele acestora. În cazul serviciilor de internet, se vor reţine utilizatorul, serviciul de telefonie folosit, numărul de telefon al apelantului şi al destinatarului, numele şi adresa abonaţilor, identitatea echipamentului folosit”, prevede actul normativ.

    Furnizorii de telefonie şi internet au obligaţia ca timp de 48 de ore de la cererea organelor de urmărire să transmită datele solicitate, iar dacă acest lucru nu este posibil în 48 de ore, datele trebuie transmise în cel mult cinci zile.

    Legea privind stocarea datelor de trafic de telefonie şi internet mai prevede că organele de urmărire penală au obligaţia de a informa persoana ale cărei date sunt reţinute în termen de 48 de ore de la momentul transmiterii solicitării, cu excepţia cazurilor în care persoana este implicată în acţiuni care periclitează siguranţa naţională.

  • Legea ”Big Brother”, prin care furnizorii de telefonie şi internet erau obligaţi să reţină date ale abonaţilor, declarată neconstituţională

     Conform unui comunicat al CC, cu unanimitate de voturi, Curtea ”a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile Legii nr.82/2012 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice sunt neconstituţionale”.

    Decizia CC vine în urma ridicării în instanţă a excepţiei de neconstituţionalitate.

    Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanţei care a sesizat Curtea Constituţională.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Legea ”Big Brother”, prin care furnizorii de telefonie şi internet erau obligaţi să reţină date ale abonaţilor, declarată neconstituţională

     Conform unui comunicat al CC, cu unanimitate de voturi, Curtea ”a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile Legii nr.82/2012 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice sunt neconstituţionale”.

    Decizia CC vine în urma ridicării în instanţă a excepţiei de neconstituţionalitate.

    Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanţei care a sesizat Curtea Constituţională.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Harta “Big Brother” a Capitalei. Cum sunt impanzite cele 1000 de camere de supraveghere in Bucuresti

    Cine-si imagineaza ca poate face orice in Bucuresti si trece neobservat se insala amarnic.
    Peste o mie de camere de supraveghere sunt amplasate in tot orasul, iar autoritatile locale monitorizeaza traficul si pietonii.

    Sistemul, similar cu cele din capitalele europene, are ca scop reducerea infractiunilor. Mai avem insa pana o sa ajungem din urma Londra, de exemplu, unde sunt functionale 500 de mii de camere.
    In cazul in care pe strada se comite o ilegalitate, dispecerul anunta cel mai apropiat echipaj al politiei locale Bucuresti care se deplaseaza de urgenta la fata locului.

    Citiţi aici mai multe detalii

  • Deputaţii jurişti: Furnizorii vor stoca şase luni datele legate de convorbiri telefonice si mailuri

    Iniţial Comisia stabilise că aceste date trebuie să fie stocate timp de un an, dar, la propunerea deputatului PNL Alina Gorghiu, deputaţii jurişti au redus la jumătate perioada de stocare a datelor. O altă prevedere adoptată de Comisia juridică a fost aceea ca procurorii vor avea acces la aceste date doar cu aprobarea judecătorului. Proiectul legii a fost adoptat, anterior, de Comisia juridică, apoi, din plen a fost retrimis la Comisie pentru modificări. Proiectul urmează să intre în dezbaterea Camerei Deputaţilor în şedinţa de marţi.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Toate convorbirile telefonice şi mailurile ar putea fi monitorizate legal. Proiectul noii legi “Big Brother”, depus la Parlament

    Gândul.info notează că proiectul care obligă operatorii de telefonie mobilă să stocheze timp de şase luni toate apelurile şi mailurile a fost adoptată pentru prima dată de Parlament în 2008 dar a fost declarat neconstituţional de către judecătorii Curţii Constituţionale au declarat-o neconstituţională în 2009, deoarece “afectează exerciţiul drepturilor sau al libertăţilor fundamentale – drept la viaţă intimă, privată şi de familie, dreptul la secretul corespondenţei şi libertatea de exprimare”.

    Proiectul actual reia în mare parte prevederile din 2008, dar ministrul Conunicaţiilor susţine că a încercat să elimine prevederile neconstituţionale. El a adăugat că dacă nu se adoptă această lege România va fi penalizată de către Uniunea Europeană, fiind deja declanşată procedura de infringement. Ministrul a apelat la calea parlamentară, deşi la Ministerul Comunicaţiilor este în lucru un proiect similar, care a fost criticat însă de mai multe ONG-uri.

    Cititi mai multe www.mediafax.ro