Dacă unii au trecut la trotinete simple, care încă au voie pe trotuar, alţii au constituit grupuri ai căror membri se anunţă de locurile unde stă poliţia la pândă, oferindu-şi sugestii de trasee alternative şi de modalităţi de a scăpa neprinşi. Aceştia susţin că nu doresc să renunţe la deplasarea cu trotinetele electrice şi speră chiar să convingă guvernul să se răzgândească în privinţa interdicţiei. A existat chiar şi un caz în care un nemulţumit a fost filmat mergând cu trotineta electrică pe o copertină de protecţie deasupra unei porţiuni de trotuar, fiind ulterior arestat.
Tag: biciclisti
-
Desenul pentru care doi biciclişti riscă ani grei de închisoare: Au scrijelit inscripţii pe un sit UNESCO – FOTO
„Inscripţiile” au fost realizate de cei doi sportivi peste gravurile rupestre dinntr-o arie protejată prin lege. Procurorii au anunţat că fapta lor este pedepsită cu închisoare de la doi la opt ani, dar a fost formulată şi o acţiune civilă împotriva gestului lor.
Procurorii i-au pus sub acuzare pe biciclişti pentru distrugere a gravurilor rupestre din Foz Côa.

Parcul Arheologic Valea Côa, din nordul Portugaliei, este clasificat drept patrimoniu mondial de UNESCO. Cele mai vechi desene rupestre din zonă sunt considerate ca datând dintr-o perioadă cu 22.000-20.000 de ani înaintea erei noastre.
Faptele s-au petrecut în timpul unui turneu de ciclism montan când, potrivit procurorului public din Guarda, cei doi inculpaţi se deplasau zona stâncilor din cadrul Centrului de artă rupestră Rock din Ribeira de Piscos şi au scrijelit mai multe inscripţii pe o piatră. Suprafaţa scrijelită de sportivi conţinea deja inscripţii considerate ”vestigii de o valoare incomensurabilă”.
Dacă judecătorul va da dreptate procurorilor, cei doi vor fi obligaţi să plătească 125.000 de euro pentru repararea stâncilor şi pentru pagubele aduse sitului arheologic.
Foto: Beira.pt
-
Cum a devenit Amsterdamul raiul bicicliştilor
Aproape jumătate dintre angajaţii din Amsterdam fac zilnic naveta pe bicicletă, pe piste întinse pe o suprafaţă de 500 de kilometri. Aceste realizări nu ar fi fost însă posibile fără decizii luate în trecut care au limitat reducerea folosirii maşinilor.
După cel de Al Doilea Război Mondial – ieftinirea maşinilor şi creşterea mobilităţii în oraşe au început să schimbe vieţile oamenilor. Oraşele lumii erau concentrate pe construirea de şosele – iar reprezentanţii Amsterdamului nu voiau să să rămână în urmă. Funcţiile străzilor se concentrau pe trafic – între 1960 şi 1970 numărul maşinilor a crescut de patru ori – aglomerând astfel din ce în ce mai mult străzile tradiţionale.
Inginerii şi urbaniştii voiau să modernizeze capitala olandeză astfel încât să devină mai prietenoasă cu maşinile.Au propus idei precum umplerea celebrelor canale din Amsterdam cu beton, nivelarea unor cartiere istorice, precum şi construirea de şosele şi autostrăzi.
În 1972 însă, numărul persoanelor care au murit în accidente de maşină a crescut semnificativ, în 1973, criza de petrol a crescut preţul combustibilului, iar numărul bicicletelor a început să crească. S-au intensificat totodată şi protestele care susţineau ideea unui viitor fără maşini.
Guvernul a ţinut cont de toate acestea şi şi-a manifestat acordul asupra unui plan de circulaţie – au rezonat cu ideea de a închide anumite străzi circulaţiei maşinilor şi a prioritiza circulaţia bicicliştilor şi pietonilor. Amsterdam a început să îmbrăţişeze ideea de Woonerf (living street, a străzilor de trăit); în special crearea de modalităţi care să îi încetinească pe şoferi.
Potrivit Bloomberg, transformarea Amsterdamului într-un oraş mai prietenos cu bicicletele a însemnat de fapt ca acesta să fie mai puţin prietenos pentru maşini. Acum, aproape un sfert din populaţia oraşului merge cu bicicleta zilnic şi, mai mult decât atât, 75% dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 12 şi 18 ani merg la şcoală cu bicicleta.Cercetările arată o corelaţie între numărul mare de biciclete şi reducerea accidentelor pe care le suferă bicicliştii.
-
Primăria a luat decizia care schimbă complet traficul din Bucureşti. Autorităţile încep lucrăile din 2018
PMB, după protestul bicicliştilor: Proiectul de construire a 67 km de piste, demarat anul acesta
PMB susţine că una dintre măsurile pentru reducerea traficului este construirea de piste pentru biciclete, menţionând că anul, posibil în iunie, va fi demarat proiectul care prevede construirea unor piste pe o distanţă de 67 de kilometri. Precizarea, după protestul bicicliştilor.“În ceea ce priveşte traseele pietonale şi pentru biciclete Bucureşti-Ilfov, a fost aprobat în Comisia Tehnico- Economică a Ministerului Mediului proiectul pentru realizarea pistelor de biciclete, pe o distanţă de 67 km, proiect în valoare de 10 milioane de euro care va fi demarat anul acesta. În total, vor exista 240 de km de piste pentru biciclete în Bucureşti, iar construirea acestora va continua şi în anul următor”, transmite Primăria Muncipiului Bucureşti (PMB).Proiectul cuprinde patru trasee, pe o distanţă de 63,5 km, ocupând o suprafaţă totală de aproximativ 201000 mp.“Este o prima etapa dintr-un proiect mai amplu, de 240 km. Executia primului lot, de 63,5 km, poate demara în luna iunie a acestui an. În acest moment, Primăria Capitalei se află în etapa de obţinere a avizelor. Aceste piste vor fi realizate de Compania Municipala Strazi, Poduri si Pasaje”, potrivit PMBCele patru trasee sunt:· Traseul 1- Piaţa Victoriei- Bd. Aviatorilor- Bd. Beijing- strada Nicolae Caranfil- Sos. Pipera- strada Alexandru Serbanescu- Bd. Aerogarii- DN1- Piata Presei Libere- Sos. Kiseleff- Bd. Constantin Prezan· Traseul 2- Piata Victoriei- Bd. Iancu de Hunedoara- Sos. Stefan cel Mare- Sos. Mihai Bravu -
Bicicliştii rămân fără piste noi. Programul de construcţie a pistelor, fără buget pe anul acesta
Vremea frumoasă, ca de primăvară, îi încurajează pe mulţi bucureşteni să meargă la serviciu sau doar la plimbare cu bicicleta. O alegere care nu de puţine ori este o cursă periculoasă, cu obstacole.
Puţinele piste pentru biciclete din centru sunt vânate şi de şoferi.
Pistele ar trebui amenajate de Administraţia Fondului pentru Mediu, care are şi un program dedicat încă din 2011. Investiţiile ar trebui să se facă din taxele de mediu, dar benzile tot întârzie să apară. În 2018, bugetul este zero la acest capitol.
“Programul de realizare a pistelor pentru biciclişti nu este o prioritate anul aceasta, susţin surse din cadrul Administraţiei Fondului pentru Mediu”, relatează Cătălin Deacu, jurnalist TVR.
Fondul de Mediu este mai mic cu 30% decât anul trecut – doar 90 de milioane de euro. Din aceşti bani sunt finanţate şi alte programe, precum Rabla sau Casa Verde,srie stiriletvr.ro
-
Cum se trăieşte în cel mai bogat sat din România: internet gratis, pistă pentru biciclişti si gaze în fiecare gospodărie
Comuna Ciugud este situată la numai 10 kilometri de Alba Iulia, numără şase sate cu peste 2.500 de suflete, iar cei care au vizitat locurile spun că încă de la intrare te surprinde drumul bine făcut şi semnele de circulaţie reflectorizante – un detaliu la care autorităţile acordă atenţia cuvenită pentru siguranţa oamenilor.
Ciugud este locul unde premierul Dacian Cioloş a ales să îşi lanseze ”Pachetul de măsuri pentru dezvoltarea clasei de mijloc la sate”. Oamenii locului s-au pregătit pentru eveniment ca pentru o sărbătoare: au scos din pivniţe butoaie cu vinul cel mai bun şi au gătit plăcinte tradiţionale, cu varză şi cartofi.
-
Pista de biciclişti care se încarcă de la lumina soarelui şi rămâne aprinsă toată noaptea – GALERIE FOTO
Ciclismul este una dintre metodele de a circula cele mai prietenoase cu mediul înconjurător; graţie acestei noi invenţii a polonezilor, a devenit chiar şi mai prietenos.
Este vorba de o pistă de biciclişti care luminează noaptea, alimentându-se în timpul zilei de la lumina soarelui. Pista se află în nordul Poloniei, în apropiere de Lidzbark Warminski, şi a fost creată la Institutul de Tehnologie Badan.
Pista este realizată dintr-un material sintetic care poate lumina timp de zece ore după ce a fost încărcat. Conceptul nu este unul nou, fiind iniţial dezvoltat în Olanda – diferenţa este că olandezii foloseau led-uri, nefiind vorba despre o sursă naturală de energie.
-
Studiu de caz: Inovaţie ca într-un start-up, în corporaţie
CONTEXT:
Dincolo de folosirea atât de intensă a termenului de inovaţie de majoritatea companiilor, aceasta a devenit o necesitate, indiferent de domeniul de activitate, iar cine nu ţine pasul şi nu investighează noi idei riscă să piardă teren.
DECIZIE:
NN a pornit anul acesta un proiect de inovaţie împreună cu This Is Not a Storm, un studio de inovaţie fondat în Londra, care creează şi implementează programe complexe de inovaţie pentru companii precum Enel, Avon sau Beiersdorf Global, cu scopul de a ajuta la identificarea unor noi oportunităţi de business şi la adaptarea mai rapidă şi mai eficientă la nevoile clienţilor.
CONSECINŢE:
Potrivit reprezentanţilor companiei, ca parte a proiectului, oamenii implicaţi trec atât printr-o schimbare de mentalitate, de la angajat la antreprenor în cadrul corporaţiei, şi printr-o schimbare a modului în care lucrează. This is Not a Storm asistă echipa NN (în implementarea inovaţiei – n.red.): transformă conceptul larg de inovaţie în procese concrete care permit companiei să ia decizii şi să le pună în aplicare mai rapid decât în mod tradiţional. Un prim proiect pilot lansat astfel pe piaţa locală este o asigurare pentru biciclişti.
Programul dezvoltat de This Is Not a Storm pentru NN este unul de inovaţie intraprenorială, prin care se urmăreşte crearea, într-un proces mult mai simplu şi mai rapid decât până acum, a unor produse noi, adaptate unor nevoi specifice ale clienţilor existenţi sau potenţiali“, descrie Andreea Pielescu, coordonatorul echipei de inovaţie NN Sparklab din cadrul NN Asigurări de Viaţă, raţiunea colaborării începute anul acesta cu studioul de inovaţie din Londra. Ideea acestei colaborări a venit anul trecut şi a pornit de la nevoia de a dezvolta capabilităţile de inovaţie în interiorul NN şi de a crea, astfel, un nucleu de cultură a inovaţiei în companie.
Inovaţia susţine astfel strategia grupului NN, care are, la nivel internaţional, o reţea de laboratoare de inovaţie, denumită NN Sparklab. în acelaşi timp, fiecare subsidiară a companiei poate astfel să îşi definească propria strategie de inovaţie, cea mai potrivită pentru atingerea obiectivelor locale. Astfel, chiar dacă laboratoarele de inovaţie urmează aceeaşi direcţie strategică, acţionează aplicat în fiecare ţară în parte, în funcţie de context, de tendinţele din piaţă şi de oportunităţile de inovare. ”Am ştiut de la bun început că inovaţia va fi dezvoltată de echipe interne, dar pentru că vorbim de un concept complex care presupune schimbări de mentalitate şi de procese interne, am înţeles că este nevoie să lucrăm împreună cu cineva cu experienţă antreprenorială şi specializare în zona de corporate innovation“, descrie Pielescu motivaţia colaborării cu studioul This Is Not a Storm din Londra.

Alegerea acestuia a venit după căutări ale NN de servicii de consultanţă în domeniul inovaţiei atât pe piaţa din România, cât şi în alte ţări care sunt mai avansate din acest punct de vedere, cum ar fi Olanda. ”Consultanţa în inovaţie presupune nu doar însuşirea unor tehnici şi metodologii pe care apoi le predai mai departe, dar mai ales experienţa şi expertiza pe o anumită piaţă, fie de antreprenor, fie de consultant care a lucrat cu start-up-uri.“ Ea spune că la This Is Not a Storm, studioul înfiinţat în Londra, însă de antreprenori români, au găsit această experienţă, precum şi flexibilitatea de a se adapta nevoilor noastre.
Mai mult, studioul de inovaţie a venit, pe lângă expertiza internaţională, cu experienţa de a construi start-up-uri, pe care le-au adaptat contextului intern al NN: ”Ne-au ajutat să construim un proces complet de inovaţie, de la un capăt la altul, clar, măsurabil şi repetabil“.Acest lucru înseamnă, pe de-o parte, că se creează în interiorul companiei o echipă de tip ”squad“, care lucrează în stil antreprenorial, grăbind procesul de creare si dezvoltare de produs, iar pe de altă parte că NN devine o companie mai agilă, care poate lansa produse pe piaţă mai rapid, produse adaptate tendinţelor, care răspund de regulă unor nevoi încă neacoperite din piaţă. ”Iniţiativa presupune, simplu spus, crearea unui start-up în interiorul companiei“, explică Andreea Pielescu. Concret, echipa creată lucrează pe un model antreprenorial şi are misiunea să identifice oportunităţi, să le testeze rapid şi să le transforme într-un timp scurt în produse adaptate dinamicii vieţii contemporane. Membrii echipei analizează tendinţele din piaţă, caută noi oportunităţi, creionează produse pilot în linie cu strategia companiei şi au libertatea şi agilitatea să le transforme în realitate, oferind clienţilor metode noi de a-şi asigura viitorul financiar. Fiecare idee pilot trece printr-un proces în care se analizează nevoia şi potenţialul pe piaţă, se face designul de produs şi se experimentează vânzarea şi aplicarea lui, într-un timp mult mai scurt decât se întâmplă în mod obişnuit.
în plus, în fiecare etapă echipa are flexibilitatea să facă schimbări şi să îmbunătăţească ideea în timp real. în tot acest proces, NN şi This Is Not a Storm lucrează împreună, cot la cot, pentru rezultate concrete şi măsurabile, care să poată fi ulterior scalate, potrivit coordonatorului echipei de inovaţie al NN. Andreea Pielescu nu oferă un orizont de timp referitor la durata acestei colaborări, însă subliniază că inovaţia face parte din strategia NN pe termen lung, fiind unul dintre pilonii strategici pentru dezvoltarea viitoare a companiei; astfel, programul este unul de lungă durată. Nu oferă nici detalii referitoare la dimensiunea bugetului alocat în această direcţie: ”La fel ca într-un start-up, atunci când un proiect pilot este concretizat şi există confirmare clară că răspunde unor nevoi relevante din piaţă, care până în acel moment nu au fost suficient de bine acoperite, se solicită finanţare în cadrul companiei. Prin urmare, investiţiile depind de ideile care se concretizează în produse pilot şi sunt greu de cuantificat în acest stadiu“.

în ceea ce priveşte cuantificarea rezultatelor, Andreea Pielescu spune că în primul an aceasta se va face prin numărul de idei testate în paralel şi prin viteza apariţiei lor, iar în viitor se vor uita şi la rezultatele fiecărui produs pilot lansat pe piaţă. în prezent, lucrează la testarea şi dezvoltarea a şapte astfel de idei, dintre care două au pornit în primul trimestru al anului, iar celelalte în perioada iulie – septembrie, explică ea. ”în plus, până acum, am observat o creştere de trei ori a productivităţii echipei implicate în dezvoltarea acestor produse pilot. De asemenea, am redus la o treime numărul de teste necesare pentru a stabili fezabilitatea unui produs şi paşii următori pentru dezvoltarea şi lansarea acestuia pe piaţă“, descrie ea un alt beneficiu observat. Cele şapte soluţii pilot, dedicate pieţei din România, sunt în diverse stadii de dezvoltare, testare şi validare şi adresează segmente specifice de clienţi şi nevoi, precum părinţii tineri sau sportivii.
Unul dintre produsele pilot deja testate este o asigurare pentru accidentele întâmplate în timpul mersului pe bicicleta. ”Nevoia de protecţie pentru biciclişti există. Vânzările de biciclete au avut creşteri accelerate în ultimii ani. Conform estimărilor, numai anul trecut s-au vândut jumătate de milion de biciclete, iar utilizarea acestora ca mijloc de transport alternativ în oraş e tot mai vizibilă“, descrie ea raţiunea dezvoltării acestui proiect. în perioada de dezvoltare şi testare a soluţiei, echipa de inovaţie a validat nevoia cu peste 60 de biciclişti, amatori de sporturi extreme, doctori ortopezi, precum şi membri reprezentativi ai comunităţilor de biciclişti din România.
Astfel a apărut prima variantă a produsului, care, potrivit Andreei Pielescu, va fi continuu testată şi îmbunătăţită în funcţie de feedbackul clienţilor. în etapa de test, asigurarea este disponibilă pentru bicicliştii care achiziţionează BiciCard, un card dedicat bicicliştilor care le oferă, pe lângă asigurare, diverse reduceri la magazine de profil, la un cost total de 100 de lei pe an. ”Astfel, în eventualitatea unui accident, bicicliştii beneficiază de sprijin financiar pentru tratarea fracturilor, eventuale spitalizări sau cheltuieli medicale. Mai departe, în funcţie de rezultatele din perioada de test, vom decide cum va evolua produsul şi dacă există contextul ca acesta să devină o soluţie de sine stătătoare în portofoliul nostru“, descrie ea modul de funcţionare a noului produs creat.
în ceea ce priveşte echipa creată, din aceasta fac parte angajaţi cu diverse niveluri de experienţă şi cu expertiză în mai multe arii, care îmbină viziunea strategică, spiritul antreprenorial şi capacitatea de execuţie. Echipa NN Sparklab este formată din şase membri dedicaţi acestui program. Ei sunt responsabili integral de iniţiativele pe care le dezvoltă, din stadiul de idee şi până la lansare, fiind permanent atenţi la rezultate. Fiecare membru coordonează câte o iniţiativă, implicându-se şi contribuind în acelaşi timp la rezultatele întregii echipe. ”în termeni de mentalitate, ei s-au arătat interesaţi să iasă din zona de confort şi să înveţe lucruri noi, să gândească şi să acţioneze fără coordonare formală, având libertatea să ia decizii şi să le pună în aplicare mult mai rapid. Fiecare membru al echipei este, de fapt, un antreprenor, un «mini-CEO» al pilotului pe care-l dezvoltă“, descrie ea modul de lucru al participanţilor la proiectele de inovaţie ale companiei.
Coordonatorul echipei de inovaţie NN Sparklab din cadrul NN Asigurări de Viaţă spune că aceasta foloseşte metodologii şi instrumente noi şi inovatoare, regăsite inclusiv în companii mari ca Amazon si Google (cum ar fi Lean Startup, Jobs to be done, Design Thinking, Lean Analytics). Fiecare proiect începe cu stabilirea unei viziuni clare cu ajutorul unui instrument numit V2MOM (Vision, Values, Methods, Obstacles, Measures – folosit de compania Salesforce), iar pe tot parcursul dezvoltării lui transparenţa e asigurată de faptul că fiecare membru are obiectivele împărţite în sarcini clar structurate cu ajutorul OKR (Objectives Key Results – folosit de Google). ”Vorbim, aşadar, de o abordare iterativă, în care un concept este îmbunătăţit permanent, până când ajunge produs sau serviciu matur“, explică Andreea Pielescu.
Unul dintre principalele beneficii ale acestei colaborări este adus de grăbirea timpului de la idee la lansare: în cazul asigurării pentru biciclişti, intervalul dintre prima ipoteză, cea care a stat la baza începerii pilotului, şi un produs concret, accesibil clienţilor, a fost de şapte luni, timp în care au şi învăţat metodologia şi au dezvoltat procesul repetabil de inovaţie. în mod tradiţional, dezvoltarea unui produs într-o companie de mari dimensiuni, mai ales în domeniul financiar, poate dura chiar şi până la doi ani. ”Principalele beneficii pe care le aduce această abordare sunt rapiditatea cu care testează ideile şi cu care le aduc îmbunătăţiri, viteza cu care rulează procesele de test & learn şi faptul că, în timp scurt, cu resurse minime, experimentăm cu un întreg portofoliu de idei – în acest fel probabilitatea de a găsi idei extrem de valoroase pentru clienţii noştri creşte exponenţial.“ Totodată, există posibilitatea de a măsura şi repeta procesul inovaţiei; precum şi oportunitatea de a învăţa rapid, pe bază de experimentare, cum funcţionează produse, iniţiative şi canale noi în condiţii reale, de piaţă.
Start-up-ul This is Not a Storm are trei direcţii principale de activitate pe care le desfăşoară împreună cu clienţii, anume dezvoltarea de produse noi în sistem antreprenorial, schimbarea paradigmei şi creşterea vânzărilor ca urmare a implementării de noi procese şi soluţii inovatoare în companie şi cultivarea unei noi culturi organizaţionale, insuflând companiilor aşa-numitul intraprenoriat, adică antreprenoriat în interiorul unei corporaţii, potrivit Roxanei Bălan, innovation lead în cadrul This Is Not a Storm.
Studioul de inovaţie a fost înfiinţat de Roxana Bălan, care a coordonat anterior Innovation Summit în România şi Tudor Bîrlea, de profesie avocat şi implicat în mai multe start-up-uri; prin This is Not a Storm şi-au propus să ajute corporaţiile ”să inoveze ca un start-up şi cu ajutorul start-up-urilor„. Clienţii cu care au lucrat până acum sunt Avon, Beiersdorf, Enel, Edenred, NN, VeInteractive. Enel, de pildă, şi-a dorit să accelereze creşterea pe pieţele în care este operaţională compania prin lansarea de noi produse relevante pentru clienţi.
Pentru asta, Enel a urmărit să colaboreze cu start-up-uri şi să crească împreună cu ele. Au reuşit acest lucru printr-un hackathon conceput şi implementat de This is Not a Storm; rezultatele s-a concretizat în 12 start-up-uri implicate în proiect şi un parteneriat cu Box2M, start-up cu o creştere exponenţială care colaborează inclusiv cu Agenţia Spaţială Europeană, pentru o soluţie de infrastructură M2M pentru contoare inteligente; la fel şi în situaţia companiei de cosmetice Avon, care organizează anual un hackathon intern prin care urmăreşte să identifice noi oportunităţi de inovaţie şi, totodată, să motiveze angajaţii talentaţi.
This is Not a Storm a conceput evenimentul de la A la Z, cu obiectivul de a maximiza rezultatele Avon; iar rezultatele s-au tradus în identificarea a şapte direcţii de inovaţie, dezvoltarea a 27 de propuneri de soluţii pentru inovaţie şi alocarea unui buget de 100.000 de euro pentru conceperea, validarea şi implementarea soluţiilor selectate. ”în contextul actual sunt două opţiuni: să inovezi sau să asişti la propriul declin. N-ai cum să stai pe loc; sunt doar două tipuri de companii: cele care rămân în urmă şi cele care merg înainte. Trebuie făcută diferenţa între cei care doar vorbesc despre inovaţie şi cei care chiar fac ceva vizibil. Inovaţia e doar o etichetă, dar la sfârşitul zilei miza este să construieşti ceva nou care are valoare, motiv pentru care noi am construit acest proces numit Innovation Engineering, care livrează rezultate predictibile şi care este totodată măsurabil şi repetabil“, descrie Roxana Bălan perspectiva ei asupra inovaţiei.
Ea observă că, şi sub prisma capacităţii de inovare, România este o ţară a extremelor. ”în timp ce majoritatea companiilor încearcă să pretindă că nu e cazul să schimbe ceva la ceea ce se întâmplă în interior, câţiva jucători au luat situaţia în mâini şi sunt în proces de a rescrie regulile acestei pieţe. Din păcate, lipseşte experienţa. în contextul în care toţi sunt obişnuiţi cu un rol într-o corporaţie cu produse mature, companiilor tradiţionale le este foarte dificil să gestioneze dinamica şi să înţeleagă nevoile unui produs dezvoltat de la zero.“ Tendinţa este de a crea şi împinge produse uşor de creat pentru companii, fără o concentrare pe înţelegerea nevoile pieţei şi fără o aplecare spre a învăţa. ”Proiectele care chiar au o şansă sunt conduse de oameni care ştiu că realitatea se întâmplă în afara biroului şi dacă vor să creeze un produs nou, trebuie să fie acolo. Mai mult, concentrarea lor este pe a-şi înţelege clienţii şi problemele lor şi apoi pe generarea unei soluţii“, punctează Roxana Bălan.
-
Transformarea autostrăzilor în spaţii pentru pietoni şi biciclişti
Şi în alte colţuri de lume, metropole cum ar fi Paris sau Seul au recurs deja la transformarea unui drum rapid în spaţiu pentru pietoni, biciclişti şi verdeaţă. în SUA, unul dintre primele proiecte de acest tip a fost implementat la San Francisco, atunci când autorităţile au decis cum să procedeze în cazul autostrăzii urbane cu două niveluri Embarcadero, afectată de cutremurul din 1989, optând în cele din urmă pentru demolarea acesteia şi amenajarea unui spaţiu mai prietenos cu pietonii. Au urmat apoi oraşe ca Milwaukee, Boston sau Portland. Altele, ca Rochester, New York, au optat pentru coborârea în subteran a unei porţiuni de drum.
Spaţiile pentru pietoni şi biciclişti sunt cerute mai ales acolo unde drumurile de mare viteză despart zone cu obiective culturale, instituţii de învăţământ, parcuri sau grădini zoologice, la care este greu de ajuns pentru că şoselele respective nu pot fi traversate. Cei care susţin asemenea proiecte, cum ar fi Congress for New Urbanism, care a publicat chiar o listă de autostrăzi urbane fără viitor, avertizează însă că acestea nu pot fi implementate fără o analiză clară a modului în care se poate redirecţiona circulaţia. La rândul lor, cei care s-au ocupat de dezafectarea drumurilor de mare viteză afirmă că oraşele care au recurs la această măsură au avut de câştigat, zonele redevenite prietenoase cu traficul pietonal dezvoltându-se.
-
Pista de biciclişti care se încarcă de la lumina soarelui şi rămâne aprinsă toată noaptea – GALERIE FOTO
Ciclismul este una dintre metodele de a circula cele mai prietenoase cu mediul înconjurător; graţie acestei noi invenţii a polonezilor, a devenit chiar şi mai prietenos.
Este vorba de o pistă de biciclişti care luminează noaptea, alimentându-se în timpul zilei de la lumina soarelui. Pista se află în nordul Poloniei, în apropiere de Lidzbark Warminski, şi a fost creată la Institutul de Tehnologie Badan.
Pista este realizată dintr-un material sintetic care poate lumina timp de zece ore după ce a fost încărcat. Conceptul nu este unul nou, fiind iniţial dezvoltat în Olanda – diferenţa este că olandezii foloseau led-uri, nefiind vorba despre o sursă naturală de energie.