BusinessMagazin

Tag: biblioteci

  • Ţara cu cele mai multe biblioteci, raportat la numărul de locuitori, din Europa. Doar 16% dintre români adulţi au vizitat o bibliotecă în ultimul an

    Există peste 65.000 de biblioteci în Europa. Raportat la populaţie, în Olanda, Grecia şi Portugalia sunt cele mai puţine biblioteci, o jumătate de bibliotecă la 10.000 de oameni, iar cele mai multe biblioteci se află în Cehia, Bulgaria, Lituania sau Letonia. România se află undeva la mijloc cu 1-1.9 biblioteci la 10.000 de locuitori. Deşi Cehia are cele mai multe biblioteci raportate la numărul de locuitori, Finlanda şi Danemarca cheltuiesc cei mai mulţi bani pe biblioteci, peste 30 de euro per cap de locuitor. Cehia cheltuie undeva între 11 şi 30 de euro pe cap de locuitor, iar România sub 10 euro, potrivit celui mai recent raport realizat de Fundaţia Bill şi Melinda Gates.

    De fapt, în Cehia există o bibliotecă la fiecare aproape 2000 de persoane, de 4 ori mai multe biblioteci decât media europeană şi de 10 ori mai mult decât în SUA.

    67% dintre adulţii finlandezi au vizitat o bibliotecă în ultimul an (28% în ultima lună). În clasasament urmează danezii (57%) apoi belgienii cu 42%. Doar 16% dintre români adulţi au vizitat o bibliotecă în ultimul an şi doar 9% în ultima lună.

    Un motiv pentru acest fapt este faptul că ani de zile a fost obligatoriu ca fiecare aşezare din Cehia să aibă o bibliotecă fie că era vorba de oraş sau de un sat, scrie New York Times.

    Legea a fost promulgată în 1919, la scurt timp după ce Cehoslovacia a devenit independetă. Ideea era să crească gradul de alfabetizare şi de educaţie. A funcţionat. “Cehii şi-au dezvoltat o obişnuiţă în a citi. Chiar şi azi cehii cumpără mai multe cărţi, 11 pe ani în medie, faţă de alţii”, a declarat Vit Richter, director al Insitutului Naţional al Bibliotecilor din Cehia.

    Legea a persistat şi când Cehoslovacia a fost ocupată de Germania, şi după despărţirea de Slovacia, însă, din raţiuni financiare, legea a fost abandonată în 2001, iar de atunci 11% dintre biblioteci s-au închis. De-a lungul anilor activităţile bibliotecilor s-au extins (organizare de evenimente, cursuri etc), dar principala activitate a rămas încă un punct important, mai ales că 92% dintre cehi vor încontinuarea să meargă în biblioteci şi să împrumute cărţi.

     

     

     

     

  • Ţara cu cele mai multe biblioteci, raportat la numărul de locuitori, din Europa. Doar 16% dintre români adulţi au vizitat o bibliotecă în ultimul an

    Există peste 65.000 de biblioteci în Europa. Raportat la populaţie, în Olanda, Grecia şi Portugalia sunt cele mai puţine biblioteci, o jumătate de bibliotecă la 10.000 de oameni, iar cele mai multe biblioteci se află în Cehia, Bulgaria, Lituania sau Letonia. România se află undeva la mijloc cu 1-1.9 biblioteci la 10.000 de locuitori. Deşi Cehia are cele mai multe biblioteci raportate la numărul de locuitori, Finlanda şi Danemarca cheltuiesc cei mai mulţi bani pe biblioteci, peste 30 de euro per cap de locuitor. Cehia cheltuie undeva între 11 şi 30 de euro pe cap de locuitor, iar România sub 10 euro, potrivit celui mai recent raport realizat de Fundaţia Bill şi Melinda Gates.

    De fapt, în Cehia există o bibliotecă la fiecare aproape 2000 de persoane, de 4 ori mai multe biblioteci decât media europeană şi de 10 ori mai mult decât în SUA.

    67% dintre adulţii finlandezi au vizitat o bibliotecă în ultimul an (28% în ultima lună). În clasasament urmează danezii (57%) apoi belgienii cu 42%. Doar 16% dintre români adulţi au vizitat o bibliotecă în ultimul an şi doar 9% în ultima lună.

    Un motiv pentru acest fapt este faptul că ani de zile a fost obligatoriu ca fiecare aşezare din Cehia să aibă o bibliotecă fie că era vorba de oraş sau de un sat, scrie New York Times.

    Legea a fost promulgată în 1919, la scurt timp după ce Cehoslovacia a devenit independetă. Ideea era să crească gradul de alfabetizare şi de educaţie. A funcţionat. “Cehii şi-au dezvoltat o obişnuiţă în a citi. Chiar şi azi cehii cumpără mai multe cărţi, 11 pe ani în medie, faţă de alţii”, a declarat Vit Richter, director al Insitutului Naţional al Bibliotecilor din Cehia.

    Legea a persistat şi când Cehoslovacia a fost ocupată de Germania, şi după despărţirea de Slovacia, însă, din raţiuni financiare, legea a fost abandonată în 2001, iar de atunci 11% dintre biblioteci s-au închis. De-a lungul anilor activităţile bibliotecilor s-au extins (organizare de evenimente, cursuri etc), dar principala activitate a rămas încă un punct important, mai ales că 92% dintre cehi vor încontinuarea să meargă în biblioteci şi să împrumute cărţi.

     

     

     

     

  • Cum arată cele mai spectaculoase biblioteci din lume – GALERIE FOTO

    Bibliotecile încapsulează sute de ani de cunoaştere şi stau ca mărturie ale unor epoci diferite, atât din punct de vedere al arhitecturii cât şi al curentelor artistice ale vremii.
     
    Dr. James Campbell, de la Cambridge, a vrut să consulte o carte despre istoria bibliotecilor; atunci când nu a putut găsi una, a decis să o scrie chiar el.
     
    L-a luat alături pe renumitul fotograf Will Pryce şi, de-a lungul unei călătorii prin 21 de ţări, au documentat peste 85 de biblioteci.
     
    Sursa foto: CNN

  • Cum arată cele mai spectaculoase biblioteci din lume – GALERIE FOTO

    Bibliotecile încapsulează sute de ani de cunoaştere şi stau ca mărturie ale unor epoci diferite, atât din punct de vedere al arhitecturii cât şi al curentelor artistice ale vremii.
     
    Dr. James Campbell, de la Cambridge, a vrut să consulte o carte despre istoria bibliotecilor; atunci când nu a putut găsi una, a decis să o scrie chiar el.
     
    L-a luat alături pe renumitul fotograf Will Pryce şi, de-a lungul unei călătorii prin 21 de ţări, au documentat peste 85 de biblioteci.
     
    Sursa foto: CNN

  • Cum să devii Steve Jobs

    O curiozitate m-a facut să caut „Steve Jobs“ pe Amazon, doar la capitolul cărţi, iar rezultatul a fost uluitor: 17.364 de volume care erau conectate cu Steve Jobs într-o manieră sau alta (sigur că nu toate, dar cele mai multe da); de exemplu există reviste de benzi desenate despre omul de afaceri, printre care şi unele japoneze, manga.

    Întorcându-ne la volumul „Becoming Steve Jobs. Din aventurier în vizionar“, de Brent Schlender şi Rick Tetzeli, trebuie spus că volumul se vrea o biografie menită să contrazică stereotipurile legate de viaţa lui Jobs, de exemplu faptul că a fost şi vizionar, dar şi ticălos în egală măsură. Veţi regăsi în carte unele din aspectele ce au apărut deja în cunoscuta carte despre viaţa antreprenorului semnată de Walter Isaacson şi apărută în 2011. Schlender şi Tetzeli sunt jurnalişti, primul semnând pentru Fortune şi The New York Times, iar al doilea pentru revista Fast Company; cartea lor oferă suficiente elemente care să o diferenţieze de cea a lui Isaacson, mai ales în privinţa portretizării personalităţii lui Jobs.

    Tim Cook, actualul şef de la Apple, declara, de altfel, că Isaacson nu a prins esenţa lui Jobs, descriind o persoană cu care el nu ar fi lucrat nici în ruptul capului. În schimb „Becoming Steve Jobs“ a fost mai bine primită de ştabii companiei de tehnologie; Eddy Cue, şeful diviziei de software şi servicii internet din Apple, aprecia, pe Twitter, că este cel mai bun portret al lui Jobs.

    În plus, cartea oferă şi elemente care lipsesc din volumul lui Isaacson, de exemplu modul în care omul de afaceri s-a ocupat de colegii săi de muncă şi de vieţile lor. Apar interviuri cu foşti colaboratori ai lui Jobs de la studioul de animaţie Pixar sau de la Disney. Bob Iger, CEO Disney, povesteşte, de exemplu, că a fost prima persoană care a aflat, în 2006, că boala lui Jobs, cancerul, a recidivat. Iar Tim Cook povesteşte de faptul că în aceeaşi perioadă s-a oferit să-i doneze lui Jobs o bucată din propriul ficat, ofertă pe care Jobs a refuzat-o categoric. Relatările din carte sunt, cele mai multe, ale lui Brent Schlender, care s-a ocupat de Jobs, ca jurnalist, şi la bine şi la rău. „Ce mi-a plăcut mereu la jurnalismul din lumea afacerilor – şi ce-am învăţat de la cei mai buni dintre colegii cu care am lucrat – e că întotdeauna există o latură umană pentru aparent calculata lume din această industrie“, spune el în prologul cărţii, şi citind, am avut într-adevăr, impresia că ştiu mai multe despre omul Jobs. Citiţi cu încredere!

  • Românul care a primit de la Bill Gates 27 de milioane de dolari pentru ţara lui

    Paul-Andrei Baran este născut în Los Angeles şi a administrat în ultimii trei ani programul Biblionet, de 26,9 milioane de dolari, al fundaţiei Bill & Melinda Gates, menit să reformeze bibliotecile publice din România.

    Paul trăieşte şi munceşte în România de peste 12 ani, timp în care a oferit asistenţă tehnică pentru British Council în dezvoltarea centrelor de pregătire regionale ale administraţiei publice din România. Mai mult, a administrat programele de guvernanţă locală finanţate de USAID şi a fost consultant pentru guvernanţa locală al Preşedinţiei României.

    Paul-Andrei Baran este directorul programului Biblionet, prin care bibliotecile publice sunt dotate cu calculatoare conectate la internet, dar şi “campion digital” al României – titlu acordat de fiecare stat membru UE unei persoane cu merite deosebite în promovarea digitalizării în ţara respectivă.

    Prin programul Biblionet, în ultimii şase ani, 750.000 de români au avut pentru prima oară acces la internet, a spus Baran. De asemenea, prin acest program se încearcă şi îndrumarea oamenilor din mediul rural să înţeleagă lucruri precum online banking sau e-commerce.

    Însă, din cele aproximativ 3.100 de comunităţi din România (numărul aproximativ al oraşelor şi comunelor din România, n.r.), numai 2.800 au biblioteci publice, a atras atenţia directorul Biblionet.

    Programul a dotat deja peste 2.300 de biblioteci locale cu peste 9.790 de calculatoare şi echipamente aferente pentru a oferi acces gratuit la internet şi a instruit aproape 3.000 de bibliotecari pentru a iniţia şi asista utilizatori în accesarea informaţiei, potrivit unor date comunicate în septembrie anul trecut.

    Lista completă a celor 100 de inovatori din Europa Centrală şi de Est este disponibilă la www.ne100.org şi a fost prezentată public în cadrul evenimentului European Forum for New Ideas (EFNI), din Sopot, Polonia.

  • Bill Gates doneaza 27 de milioane de dolari pentru informatizarea bibliotecilor romanesti

    Pana in prezent, prin intermediul programului Biblionet, aproape
    800 de biblioteci au fost dotate cu 3800 de calculatoare cu acces
    public la internet si peste 190 de bibliotecari au fost instruiti
    in folosirea resurselor electronice, potrivit unui comunicat al
    Ministerului Comunicatiilor.

    Bibliotecile publice ofera acces gratuit la internet si
    bibliotecari instruiti ce pot contribui la cresterea gradului de
    alfabetizare in folosirea calculatoarelor si de accesare a
    informatiilor.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro

  • Ascultand Agatha Christie

    Cartile in format audio, descarcate de pe internet sau cumparate pe un suport fizic, cum ar fi spre exemplu un CD, au devenit populare in ultimii ani, mai ales in randul celor care nu mai au prea mult timp la dispozitie pentru lectura. Cartile audio pot fi ascultate in masina, atunci cand soferul sta in trafic mai mult timp, sau intr-un mijloc de transport in comun, pot fi savurate la sala de fitness pe orice fel de player de melodii digitale, iar exemplele pot continua. “O mama care are un copil mic imi spunea recent ca ea <citeste> foarte des astfel de carti audio cand este acasa, in timp ce face alte treburi prin casa”, spune Maggie Killackey Jurgensen, purtator de cuvant al bibliotecii Chicago Public Library.

    Desi au inceput sa capteze atentia publicului numai de cativa ani, cartile audio exista si sunt folosite deja de cateva decenii, in special de oamenii cu deficiente de vedere. Mediul de stocare a acestor carti a evoluat de-a lungul timpului, de la discuri de vinil la casete audio si apoi la compact discuri, pentru ca acum sa devina posibila descarcarea de fisiere audio de pe internet, gratuit sau contra cost, si stocarea lor in memoria playerelor digitale de genul popularului iPod.

    Foarte multe dintre bibliotecile publice, in special din SUA, ofera in format audio titluri clasice precum operele lui Shakespeare sau Biblia. In ultimii cinci ani, industria mondiala a cartilor audio, evaluata de Audio Publishers Association la 923 de milioane de dolari (aproape 587 de milioane de euro) in 2007, a fost sustinuta insa mai degraba de carti mai usoare, precum romanele politiste ale Agathei Christie sau thrillerele lui John Grisham.

    “Editurile au inceput sa priveasca versiunile audio ale cartilor ca pe o alternativa, destul de rentabila de altfel, a cartilor tiparite”, observa Scott Wasinger, purtatorul de cuvant al Online Computer Library Center, care furnizeaza carti audio prin divizia NetLibrary.

    Doua dintre sursele cele mai populare de carti in format audio sunt Audible.com si serviciul de descarcare de continut iTunes al Apple. Acesta din urma vine cu un avantaj considerabil fata de bibliotecile publice sau de alte magazine online, pentru ca ofera acces nelimitat la o carte audio odata ce aceasta a fost cumparata si descarcata pe computer. In schimb, modelul de business bazat pe Digital Rights Management (DRM), adoptat in special in SUA, presupune codarea fisierelor astfel incat numarul de copii posibile ale unei carti sa fie limitat.
    In ce priveste Audible, compania ofera o gama foarte variata de publicatii in format audio, printre care si ziare sau reviste, numarand in total 80.000 de inregistrari, adica 180.000 de ore de auditie, pe cele patru site-uri ale sale din SUA, Marea Britanie, Germania si Franta. Compania a fost cumparata recent de Amazon.com, cel mai mare comerciant online de carte, in special pentru baza de 457.000 de utilizatori inregistrati, doua treimi dintre acestia platind un abonament lunar pentru serviciile Audible.

    Desi economisesc atat timpul cititorului, care poate asculta cartea in timp ce se ocupa cu altceva, cat si spatiu in rafturile bibliotecilor, cartile in format audio au totusi nevoie de un spatiu de stocare destul de mare. In format audio, o carte de aproximativ 100 de pagini ocupa in jur de 140 MB de spatiu din memoria playerului de melodii digitale. Posesorii de playere cu memorie mica au insa alternative, cum ar fi computerul, sistemul de sunet sau CD playerul din masina.

    BIBLIOTECA DE AFACERI
    BUSINESS Magazin va oferi, incepand din data de 9 aprilie, cele mai bune carti de management in format audio. Pe parcursul a 7 editii vor fi distribuite impreuna cu revista numai la punctele de difuzare a presei CD-uri audio care vor contine titluri precum “Sase palarii ganditoare” de Edward de Bono, “Stiinta de a deveni bogat”, de Wallace D. Wattles sau “Cine mi-a luat cascavalul”, de Spencer Johnson.