Bazat pe bestseller-ul omonim, semnat de Veronica Roth, filmul “Divergent” aduce pe marile ecrane lupta încrâncenată a unei adolescente de a-şi descoperi adevărata identitate, în ciuda legilor foarte stricte după care lumea se ghidează.
Într-un viitor nu foarte îndepărtat, societatea este împărţită în categorii clar delimitate în funcţie de personalitatea fiecărui individ. Deşi pare o fată obişnuită, Tris Prior află că este “divergentă” şi nu va putea aparţine niciodată vreunui grup. Războiul începe atunci când Tris deconspiră faptul că se urmăreşte distrugerea tuturor “divergenţilor” şi trebuie să afle de ce sunt periculoşi înainte de a fi prea târziu.
Cu o poveste motivaţională puternică, imagini spectaculoase şi acţiune la cote maxime, filmul “Divergent” este distribuit de MediaPro Distribution şi ajunge, din 21 martie, în cinematografele: Hollywood Multiplex, CinemaPRO, Movieplex, The Light Cinema, Grand Cinema&More Băneasa, Cityplex (Constanţa, Tulcea şi Braşov), Cinema City (Cotroceni şi IMAX, Arad, Arad Galeria, Bacău, Baia Mare, Brăila, Cluj, Cluj Polus, Iaşi, Constanţa, Piteşti, Sun Plaza, Timişoara, Târgu-Mureş, Ploieşti), Cinema Arta (Târgu-Mureş), Patria (Craiova), Cinema Florin Piersic (Cluj), Premiera (Ploieşti), Cinema Sergiu Nicolaescu (Târgu-Jiu), Cinema Colors 3D (Craiova), Cinema Eugen Ionescu (Slatina), Cinema Capitol (Oneşti), Cortina (Oradea), Cinema Glendale (Bucureşti), Cinema Twins (Ploieşti), Cine Grand (Botoşani), Cinema Ostroveni (Ostroveni), Cinema Dacia (Buzău), Palace (Oradea), Cinema Grand Mall (Satu-Mare), Line Cinema (Râmnicu-Vâlcea), Centrul Cultural Călăraşi.
Ca urmare a unui accident, Christine este afectată de o formă atipică de amnezie: în fiecare dimineaţă se trezeşte crezând că este o tânără celibatară care are toată viaţa înaintea ei. Apoi, inevitabil descoperă că a împlinit 47 de ani şi că este căsătorită de la vârsta de 20 de ani. Singura ei speranţă este medicul care a luat-o în grijă, Ed Nash. El a sfătuit-o să ţină un jurnal cotidian, astfel încât să-şi poată aminti ce a făcut în trecut şI să-şi reconstituie existenţa.
Christine începe să constate nişte incongruenţe între jurnal, ceea ce îi spun oamenii din anturaj şi rarele ei amintiri, dar e departe de a bănui în ce angrenaj a pătruns.
S.J. Watson, “Înainte să adorm”, Editura Trei, Bucureşti, 2011
Bestseller tradus în zeci de ţări, romanul a fost curând ecranizat de Joel Scumacher. La 25 de ani, vedetă deja a literelor americane, comparat cu Bret Easton Ellis – liderul Generaţiei X -, McDonell revine cu acest “An Expensive Education”, un thriller geopolitic (pentru fineţea căruia este asemănat, de astă dată, cu Graham Greene şi John Le Carré), combinat abil cu un “roman de campus universitar”.
Eroul este Mike Teak, absolvent de Harvard, actualmente spion în solda CIA, cu care luăm contact în timpul primei sale misiuni sale în Somalia, în cadrul căreia trebuia să remită unui lider al rebelilor locali, Hatashil, o sumă de bani şi un telefon mobil. Un bombaradament neaşteptat, soldat cu morţi şi răniţi, îl face să se adăpostească peste cadavrul unei tinere, la picioarele căreia se află o cană pe care este gravat cuvântul “Veritas”, identică cu aceea pe care o primise şi el la absolvirea facultăţii.
Pendularea între realitatea dură a conflictelor internaţionale şi lumea de huzur şi snobism a Harvardului (descrisă cu mustrătoare ironie) va imprima ritmul întregii cărţi, şi va duce către un final surprinzător.
Nick McDonell, “O educaţie costisitoare”, Editura Allfa, Bucureşti, 2011
După ieşirea din coşmarul de la Sword and Cross, unde îngerii şi demonii se sfâşiaseră unii pe alţii, Luce ajunge la şcoala privată de la Shoreline, în preajmă de San Francisco, unde Daniel o părăseşte din nou, nu din pricina vreunei sincope amoroase, ci pentru că se află pe urmele celor care continuă să le vrea răul.
Lucinda intră în tabăra nefilimilor (îngerii fără aripi, dar dotaţi cu puteri supranaturale) Shelby, Dawn, Jasmine şi Miles, dar nu încetează să suspine după Daniel, căruia încearcă să-i desluşească trecutul tenebros.
Lauren Kate, “Rătăcire”, Editura Litera, Bucureşti, 2011
Personajele prezentei carti sunt Lucy Lombard, Autumn, Nadia si
Chantal. Niste femei cu biografii si caractere diferite, dar
iluminate de o uriasa pasiune comuna: dragostea pentru ciocolata.
Dupa ele, miraculosul produs dulce poate vindeca orice si pe
oricine. Nu oricine insa poate intra in sanctuarul pe care si l-au
inventat – “The Chocolate Lovers Club”, un spatiu al intalnirilor
secrete unde se ridica zilnic ofrande zeitei Ciocolata, un spatiu
unde se deapana intrigi familiale, ciudatenii personale si barfe
spumoase si unde se pun la cale razbunari nu tot atat de dulci
precum ciocolata.
Carole Matthews, “Clubul iubitoarelor de ciocolata”, Editura Allfa,
Bucuresti, 2010
Eroul cartii, Vatanen, este jurnalist la un ziar din Helsinki.
Un individ blajin si fara mari drame existentiale, care isi face
sarguincios, dar plictisit meseria. Plecat pentru un reportaj in
provincie, impreuna cu un coleg fotograf, loveste cu masina, in
plina pustietate, un iepure, iepurele nostru titular. Plecat pe
urmele lui, il gaseste, ii ingrijeste labuta zdrobita si se
ataseaza de el intr-atat, incat hotaraste, sub imperiul unei
decizii aparent nesabuite, sa-si abandoneze nu doar colegul, ci
toata viata lui anterioara. Adica nevasta (o femeie artagoasa si
acra, care, pe deasupra, il mai si inselase), prietenii, casa si
slujba calduta din capitala finlandeza. Fara regrete, dar si fara
mari sperante de viitor, Vatanen isi vinde, telefonic, barca cu
panze acostata intr-un fiord si, cu banii primiti la sediul unei
banci din provincie, porneste intr-o veritabila odisee ecologista
spre Cercul Polar, insotit de iepurasul vatamat.
Cuplul om-iepure starneste hazul si rascoleste, intr-o maniera
cu totul neobisnuita, resursele de tandrete ale cititorilor. Caci
ce poate fi mai induiosator decat grija pe care si-o poarta unul
altuia, maniera aproape stiintifica in care ziaristul hraneste
animalul si felul cum animalul ii da omului tarcoale dupa fiecare
scurta disparitie? Tandemul, in ciuda a tot soiul de oprelisti (o
arestare la sediul politiei rurale, o urmarire ca-n filme, dupa ce
a trecut fraudulos granita cu URSS, incendiul unei paduri) isi
urmeaza impacat periplul spre niciunde si intalneste o galerie
absolut fermecatoare de personaje (un doctor dus cu pluta, un
buldozerist sinucigas, o pseudo-avocata, un fost politist paranoic
si multi, multi altii, care mai de care mai nazdravani). Oriunde
ajunge, Vatanen gaseste adapost, ba chiar si cate o slujba
temporara, este intampinat cu solicitudine, se apropie hamesit de
miracolul naturii si pare, in ciuda atmosferei suprarealiste prin
care inoata, ca poate in sfarsit respira liber. Toate astea
datorita, evident, micutului iepure schiop.
Arto Paasilinna, “Anul iepurelui”, Editura Humanitas Fiction,
Bucuresti, 2010
Bridget Jones a fost personajul in jurul caruia s-a conturat, in urma cu peste doi ani, prima colectie din Romania de literatura pentru femei. Polirom a lansat, in aprilie 2006, colectia Chic, care includea, alaturi de “Jurnalul lui Bridget Jones”, alte sase titluri. Editorii mizau in acel moment pe eroinele unor carti ecranizate pentru a promova “chick lit”, un gen care vindea milioane de exemplare pe piata internationala, dar care in Romania nu confirmase inca. Cum au evoluat cartile de literatura lejera in Romania si unde a ajuns piata de literatura pentru femei in 2008?
Pe piata internationala, vanzarile genului “chick lit” au depasit 70 de milioane de euro, adica valoarea intregii piete de carte din Romania. “Chick lit” inseamna povesti spuse intr-un ritm alert, cu un stil pe cat posibil lejer si plin de umor, avand drept personaje si deopotriva drept cititoare femeile cu o cariera profesionala in plina ascensiune si un standard de viata relativ ridicat. Pe piata din Romania, prima editura care a mizat pe “chick lit”, Polirom din Iasi, a ajuns deja la o colectie cu 44 de titluri, care se situeaza pe locul al doilea ca vanzari in topul colectiilor de traducere-fictiune ale editurii. Incepand de anul trecut, piata s-a aglomerat – Humanitas a inaugurat colectia Cocktail, care a ajuns sa detina 18 titluri.
“Vanzarile, dupa cum anticipam atunci cand am pornit colectia, sunt crescatoare, ceea ce inseamna ca, pe langa publicul fidel, fiecare nou titlu atrage noi cititori”, spune Iustina Croitoru, coordonatoarea colectiei Cocktail de la Humanitas. In anul 2007, colectia Cocktail a insumat 40.000 de exemplare, din care s-au vandut peste 75%. In primele sase luni ale anului 2008 au aparut opt titluri, publicate intr-un numar de 30.000 de exemplare, din care s-au vandut pana in luna iunie peste jumatate”, precizeaza Croitoru. Pariul pe “chick lit” s-a dovedit a fi un succes comercial pentru Humanitas, colectia Cocktail fiind pe primul loc ca rulaj atat in cadrul editurii Humanitas Fiction, cat si in primele cinci locuri in cadrul grupului Humanitas.
Cat despre cele mai vandute scriitoare, Polirom o nominalizeaza pe Sophie Kinsella, iar Humanitas pe Meg Cabot, a carei carte, “Regina gafelor”, se afla in topul vanzarilor editurii.
In timp, datorita succesului cartilor de gen, editurile au fost inspirate sa publice si ale subgenuri: “lad lit”, “crime chick lit”, “mom chick lit”. Personajele “lad lit” sunt variantele masculine ale lui Bridget Jones, tineri cu viata sociala activa si pasionati de moda. Cartile “crime chick lit” condimenteaza aventurile personajelor cu mistere specifice cartilor politiste. Iar literatura “mom chick lit” are in prim plan foste eroine “chick lit” care intre timp au devenit mame.
“Incepand din acest an am publicat si o serie de ghiduri de tips & tricks scrise cu umor si sinceritate, din care femeile moderne afla cum sa-si organizeze viata, cum sa-si gaseasca un iubit sau cum sa fie in pas cu moda”, spune Iustina Croitoru.
Succesul romanelor de gen a fost atat de mare, incat conceptul a fost deja adaptat local in diverse tari. In India s-a lansat romanul “Piece of Cake” scris de Swanti Kaushal, ce spune povestea unei eroine de 29 de ani care incearca sa echilibreze slujba de marketer la International Foods cu intalnirile cu barbati ce incep sa o curteze dupa ce mama ei a dat un anunt in rubrica de matrimoniale din The Hindustan Times. Si in Ungaria s-a lansat o varianta locala, romanul Zsuzsei Racz, “Stop, Mamma Teresa!” care s-a vandut in 130.000 de exemplare, intr-o tara in care tirajul cartilor rareori depaseste valori cu patru cifre.
In Romania, Polirom este singura editura aflata pe punctul de a furniza un nume de autor ce ar putea adapta local genul. “Mihaela Radulescu, autoare Polirom de succes, de cateva luni ca ne va preda un roman ce s-ar potrivi foarte bine cu cele publicate de noi pana acum in Chic”, afirma Oana Boca.
Personajele cartilor “chick lit” frapeaza in special prin stilul lor de viata. Toate locuiesc in marile metropole ale lumii – mai ales Londra sau New York. Mai mult, au slujbe la care viseaza orice tanara, iar viata lor se desfasoara intr-o lume stilata si stralucitoare, plina de barfe si mondenitati. Ce impact au asupra stilului de viata din Romania aceste personaje, care fie ca se afla in cautarea marii iubiri sau a unei perechi perfecte de jeansi, trec cu umor peste orice situatie? “Cand am lansat colectia, noi am plecat deja de la premisa ca Chic este gandit ca un puzzle construit din personaje simpatice si experientele lor, genul de literatura in care femeile se vor regasi intr-o masura atat de mare, incat la fiecare lectura vor avea o singura reactie: Asta sunt eu!”, explica Oana Boca. Iar cartile au sustinut mesajul transmis initial de revistele pentru femei. “Viata sociala, cariera, look-ul, shopping-ul, trend-ul, dragostea au devenit pentru ele must-uri indiscutabile”, spune reprezentanta Humanitas.