BusinessMagazin

Tag: Bersani

  • Cu aşa politicieni, nici nu mai era nevoie de o criză financiară

    Preşedintele Giorgio Napolitano i-a cerut vineri liderului de centru-stânga Pier Luigi Bersani să înceapă luni discuţii pentru formarea unui noul guvern, cerându-i să verifice însă dacă dispune de o majoritate suficientă pentru a întruni votul de încredere din partea ambelor camere parlamentare. Partidul Democrat al lui Bersani are majoritatea în camera inferioară, dar nu şi în cea superioară, unde o poziţie destul de bună are, în schimb, partidul de centru-dreapta al fostului premier Silvio Berlusconi.

    Banca centrală a Italiei a avertizat, sâmbătă, că impasul politic şi noile turbulenţe de pe pieţele financiare ar putea submina redresarea economică a ţării din cea mai lungă recesiune înregistrată în ultimele două decenii. În total dispreţ faţă de astfel de avertismente şi deloc dornic ca haosul de după alegerile din februarie să ia sfârşit, Silvio Berlusconi a prins prilejul să se dea iarăşi în spectacol, declarând la un miting post-electoral de la Roma că el e gata pentru o nouă campanie electorală şi pentru alegeri anticipate, “pe care de data asta o să le câştigăm în stil mare!”

    Guvernul demisionar condus de Mario Monti a anunţat că în următorii doi ani Italia va trebui să stimuleze economia cu fonduri de la buget de cca 40 mld. euro ce vor fi obţinute din împrumuturi externe, ceea ce va creşte datoria publică a ţării cu 20 mld. euro în 2013 şi 20 mld. euro în 2014. Datoria publică a ajuns anul trecut la recordul istoric de 127% din PIB, a doua ca pondere în PIB din zona euro, după cea a Greciei. Potrivit estimărilor guvernului Monti, economia Italiei ar urma să scadă anul acesta cu 1,3%, raportat la estimarea iniţială care viza o scădere cu numai 0,2%.

  • Il grande carnevale: la ce duce rezultatul alegerilor din Italia

    Nu ordinea clasaţilor în alegeri este elementul ciudat: sondajele arătau că în frunte va fi coaliţia de centru-stânga a lui Pier Luigi Bersani, urmată de cea de centru-dreapta a lui Silvio Berlusconi, de Movimento 5 Stelle a comicului Beppe Grillo (foto) şi de Alegerea Civilă a fostului premier Mario Monti. Surpriza e însă votul masiv (57% în total) acordat formaţiunilor lui Grillo şi Berlusconi, care au contestat virulent austeritatea impusă de Mario Monti.

    Suportul electoral a făcut ca ambele formaţiuni, încercând să-şi negocieze cât mai bine politica de alianţe spre a se impune în guvern, să ameninţe, fiecare în felul ei, cu ieşirea Italiei din zona euro şi întoarcerea la liră. Promptă, agenţia Moody’s a avertizat că ar putea retrograda Italia “dacă apar deteriorări ale perspectivei economice sau dificultăţi în aplicarea reformelor”. Benoit Anne, şef de strategie pentru pieţele emergente la Societe Generale, a declarat că faţă de ultima perioadă, când corelaţia dintre monedele europene şi moneda unică s-a redus din punctul de vedere al investitorilor, respectiva corelaţie s-ar putea manifesta din nou, la fel ca în anii trecuţi, ceea ce nu e o veste bună pentru monedele din Europa Centrală şi de Est.

    În schimb, Ewald Nowotny, membru al consiliului BCE şi guvernator al băncii centrale a Austriei, s-a arătat relaxat, spunând că nu crede că vor avea loc schimbări fundamentale de politici în Italia şi că oricine va guverna se va orienta pur şi simplu după necesităţile economice (între care, după cum au avut grijă alţii să sublinieze, prima e plata datoriei publice).

  • ALEGERI ITALIA. Favoritul în sondaje, un fost comunist: “Să ne gândim la cei ce n-au ce mânca”

    Fost membru al Partidului Comunist Italian, politician de carieră şi fost ministru cu portofolii economice în cabinetele de centru-stânga din anii ’90, Bersani s-a prezentat constant cu un discurs moderat, nici populist, nici eurosceptic, ci doar favorabil unei preocupări mai mari a guvernanţilor pentru pauperizarea provocată de măsurile de austeritate.

    Un factor neaşteptat în campania electorală a fost anunţul retragerii Papei Benedict, care l-a afectat în special pe Silvio Berlusconi şi a sa Forza Italia, situată cu cca 4-5% în urma lui Bersani în varii sondaje. Planul fostului premier de a reveni în atenţia publicului graţie imperiului său audiovizual a fost evident sabotat de expunerea mediatică a evenimentelor de la Vatican, deşi e greu de măsurat impactul exact al acestei conjuncturi în rândurile electoratului.

    Premierul demisionar Mario Monti, care a reuşit să amelioreze competitivitatea economiei printr-un program de tăieri de cheltuieli şi majorări de taxe care în schimb au afectat cererea internă, nu s-a impus cu noua sa platformă Opţiunea Civică, fiind văzut în continuare de italieni drept un exponent al marii finanţe internaţionale, lipsit şi de populismul triumfalist al lui Berlusconi, şi de atitudinea de stângă tradiţională promovată de Bersani, care a declarat la un miting electoral că dacă va fi ales, “la prima şedinţă de guvern va trebui să ne gândim la cei ce n-au ce mânca”.

    Sondajele arată că un număr neobişnuit de mare de alegători (27,7%) erau indecişi cu o săptămână înainte de alegeri. Comentatorii afirmă însă că o victorie la un scor strâns a democraţilor lui Bersani îi va împinge pe aceştia spre o coaliţie cu formaţiunea lui Monti, preferabilă de către ambele păţi unor imposibile coabitări cu Berlusconi sau cu Movimento 5 Stelle, partidul populist şi eurosceptic fondat de comedianul Beppe Grillo în semn de protest faţă de bătrânicioasa scenă politică italiană.

    Ipoteza unei coaliţii care să-l excludă pe Berlusconi este singura agreată de pieţele financiare, care se tem mult mai puţin de declaraţiile stângiste ale lui Bersani (mai ales că acesta nu s-a arătat ostil faţă de Monti, ci dimpotrivă, a afirmat că este nevoie de un om echilibrat ca el pe scena politică) decât de nechibzuinţa economică a lui Berlusconi. Dintr-o perspectivă a pieţelor, o alianţă Bersani – Monti “ar fi cel mai favorabil rezultat al alegerilor. Dacă Berlusconi, în schimb, reuşeşte să se poziţioneze ca arbitru în schema puterii, percepţia de risc în privinţa Italiei va creşte cu siguranţă, cu impact negativ asupra întregii periferii a zonei euro”, notează analiştii Lloyd’s.

  • Când scoate capul hidoasa fiară. Politică şi falimente bancare în Italia

    Explicaţia atitudinii lui Monti stă însă în sondajele de opinie, care creditează Opţiunea Civică, noua platformă politică de centru-dreapta condusă de el, cu numai 15% din intenţiile de vot. Analiştii de la Citigroup notează că, indiferent de propunerile de acum, noul guvern rezultat din alegeri va fi nevoit să adopte totuşi un nou pachet de măsuri de austeritate, spre a încadra Italia în ţintele europene de deficit structural.

    Formaţiunea cu cele mai multe intenţii de vot (34%) rămâne Partidul Democrat, de centru-stânga, condus de Pier Luigi Bersani, iar toate previziunile spuneau că se va alia frumos cu Opţiunea lui Monti pentru un nou program plăcut marii finanţe, însă armonia a fost ruptă de criza celei mai vechi bănci din lume (1472), Monte dei Paschi di Siena, care s-a trezit în bilanţ cu pierderi de peste 700 mil. euro din cauza unor tranzacţii proaste cu derivate, ţinute ascunse până acum şi care au silit banca să apeleze la ajutorul statului.

    Cum printre proprietarii băncii sunt fruntaşi ai partidului lui Bersani, Monti şi ai lui au profitat ca să acuze “hidoasa fiară” a amestecului politic în treburile băncilor, fiara fiind democraţii. În aceste condiţii, cel ce câştigă teren este fostul premier Silvio Berlusconi, al cărui partid Forza Italia are 27% din intenţiile de vot, probabil graţie italienilor care cred că dacă revine el la putere, Italia va scăpa ca prin minune de orice măsură de austeritate.