BusinessMagazin

Tag: Berkshire Hathaway

  • „Oracolul din Omaha” a dat de înţeles cine i-ar putea locul în poziţia de CEO când se va retrage de la conducerea Berkshire Hathaway

    Veteranul Warren Buffett, 88 ani, le-a dat încă o dată acţionarilor Berkshire Hathaway indicii cu privire succesorul său (sau succesori) la conducerea gigantului de investiţii, dar nu a dorit nici de această dată să insiste asupra subiectului – ceea ce a frustrat o parte din oamenii prezenţi la adunarea anuală a acţionariatului vehicului de investiţii, potrivit CNBC.

    Preşedintele şi CEO-ul Berkshire Hathaway, cunoscut drept „oracolul din Omaha”, a spus că executivii Greg Abel şi Ajit Jain ar putea într-o zi să vină la masă cu el şi cu vicepreşedintele Charlie Munger şi să răspundă la întrebări în faţa acţionarilor.

    Timp de mai mulţi ani, Buffett şi Munger au răspuns întrebărilor acţionarilor fără a împărţi scena arenei din Omaha cu altcineva.

    Însă Buffett a spus sâmbătă că „acest format nu va fi valabil pentru totdeauna şi dacă va fi mai bine să îi aibe şi pe ei (n.r: Abel şi Jain) pe scenă”, atunci ar fi fericit să o facă. Acesta a adăugat că s-au gândit şi la varianta în care toţi patru să fie pe scenă în acelaşi timp.

    „Adevărul este că cei doi sunt mai buni decât noi, cunosc afacerile mai bine, muncesc de departe mai mult, aşadar sunteţi invitaţi să le adresaţi întrebări în cadrul acestei întâlniri”, le-a transmis Buffett acţionarilor, potrivit Bloomberg.

    În timp ce Buffett şi Munger oferă adesea răspunsuri cu privire la filosofiile lor generale, privind investiţiile şi administrarea companiilor, Abel şi Jain s-au axat asupra unor detalii specifice. Abel a stabilit calendarul pentru unele iniţiative privind energia curată a companiei şi competitivitatea ratelor sale în statul american Iowa, în timp ce Jain a trecut rapid în revistă unde se situează, din punct de vedere al profitabilităţii, unitatea Geico a Berkshire faţă de principalul său rival, Progressive Corp.

    Abel este considerat potenţialul succesor al lui Warren Buffett, datorită vârstei mai mici şi a competenţelor mai extinse. Pe de altă parte, Buffett a spus, în repetate rânduri, că Jain a generat mai mulţi bani pentru acţionari decât Abel.

    Subiectele de discuţie au abordat şi participaţia lui Buffett la Kraft Heinz, care a trebuit să fie exclusă din câştigurile primului trimestru al Berkshire Hathaway, deoarece Kraft Heinz încă nu şi-a depus raportul anual pentru 2018, pe fondul investigaţiei de reglementare.

    De asemenea, având în vedere faptul că Buffett a evitat de-a lungul timpului să investească în companii din domeniul tehnologiei, iar cinci dintre cele mai valoroase companii ale lumii activează în acest sector, miliardarul a fost întrebat dacă acest lucru ar trebui să se schimbe. El şi Munger şi-au exprimat regretul privind ratarea mai multor acţiuni care şi-au amplificat valoarea, inclusiv la Google. Munger a justificat acest fapt prin investiţia recentă a companiei în Apple, care a generat câştiguri de mai mult de 10 miliarde de dolari. Referindu-se la Amazon, Buffett a afirmat că nu este dispus să investească în companii pe care nu le înţelege.

    Alte informaţii acoperite în cadrul întâlnirii au vizat câştigurile companiei. Profitul operaţional a crescut cu 5% în al patrulea trimestru, la 5,56 miliarde de dolari, în urma câştigurilor BNSF Railway, precum şi al celor generate de fabrici şi de comerţul cu amănuntul. Venitul net al Berkshire Hathaway a crescut la 21,7 miliarde de dolari.

    Deşi Buffett a spus că „nu facem un obiectiv din a cumpăra” acţiunile firmei la preţurile curente, Berkshire a reachiziţionat mai multe stocuri în primul trimestru al anului 2019 decât în tot anul 2018.

    Buffett este un cunoscut critic al fondurilor speculative şi al structurilor acestora privind taxele, iar în cadrul discuţiilor de sâmbătă, acesta a adus din nou atacuri către firmele cu capital privat.

     

     

  • „Oracolul din Omaha” a dat de înţeles cine i-ar putea locul în poziţia de CEO când se va retrage de la conducerea Berkshire Hathaway

    Veteranul Warren Buffett, 88 ani, le-a dat încă o dată acţionarilor Berkshire Hathaway indicii cu privire succesorul său (sau succesori) la conducerea gigantului de investiţii, dar nu a dorit nici de această dată să insiste asupra subiectului – ceea ce a frustrat o parte din oamenii prezenţi la adunarea anuală a acţionariatului vehicului de investiţii, potrivit CNBC.

    Preşedintele şi CEO-ul Berkshire Hathaway, cunoscut drept „oracolul din Omaha”, a spus că executivii Greg Abel şi Ajit Jain ar putea într-o zi să vină la masă cu el şi cu vicepreşedintele Charlie Munger şi să răspundă la întrebări în faţa acţionarilor.

    Timp de mai mulţi ani, Buffett şi Munger au răspuns întrebărilor acţionarilor fără a împărţi scena arenei din Omaha cu altcineva.

    Însă Buffett a spus sâmbătă că „acest format nu va fi valabil pentru totdeauna şi dacă va fi mai bine să îi aibe şi pe ei (n.r: Abel şi Jain) pe scenă”, atunci ar fi fericit să o facă. Acesta a adăugat că s-au gândit şi la varianta în care toţi patru să fie pe scenă în acelaşi timp.

    „Adevărul este că cei doi sunt mai buni decât noi, cunosc afacerile mai bine, muncesc de departe mai mult, aşadar sunteţi invitaţi să le adresaţi întrebări în cadrul acestei întâlniri”, le-a transmis Buffett acţionarilor, potrivit Bloomberg.

    În timp ce Buffett şi Munger oferă adesea răspunsuri cu privire la filosofiile lor generale, privind investiţiile şi administrarea companiilor, Abel şi Jain s-au axat asupra unor detalii specifice. Abel a stabilit calendarul pentru unele iniţiative privind energia curată a companiei şi competitivitatea ratelor sale în statul american Iowa, în timp ce Jain a trecut rapid în revistă unde se situează, din punct de vedere al profitabilităţii, unitatea Geico a Berkshire faţă de principalul său rival, Progressive Corp.

    Abel este considerat potenţialul succesor al lui Warren Buffett, datorită vârstei mai mici şi a competenţelor mai extinse. Pe de altă parte, Buffett a spus, în repetate rânduri, că Jain a generat mai mulţi bani pentru acţionari decât Abel.

    Subiectele de discuţie au abordat şi participaţia lui Buffett la Kraft Heinz, care a trebuit să fie exclusă din câştigurile primului trimestru al Berkshire Hathaway, deoarece Kraft Heinz încă nu şi-a depus raportul anual pentru 2018, pe fondul investigaţiei de reglementare.

    De asemenea, având în vedere faptul că Buffett a evitat de-a lungul timpului să investească în companii din domeniul tehnologiei, iar cinci dintre cele mai valoroase companii ale lumii activează în acest sector, miliardarul a fost întrebat dacă acest lucru ar trebui să se schimbe. El şi Munger şi-au exprimat regretul privind ratarea mai multor acţiuni care şi-au amplificat valoarea, inclusiv la Google. Munger a justificat acest fapt prin investiţia recentă a companiei în Apple, care a generat câştiguri de mai mult de 10 miliarde de dolari. Referindu-se la Amazon, Buffett a afirmat că nu este dispus să investească în companii pe care nu le înţelege.

    Alte informaţii acoperite în cadrul întâlnirii au vizat câştigurile companiei. Profitul operaţional a crescut cu 5% în al patrulea trimestru, la 5,56 miliarde de dolari, în urma câştigurilor BNSF Railway, precum şi al celor generate de fabrici şi de comerţul cu amănuntul. Venitul net al Berkshire Hathaway a crescut la 21,7 miliarde de dolari.

    Deşi Buffett a spus că „nu facem un obiectiv din a cumpăra” acţiunile firmei la preţurile curente, Berkshire a reachiziţionat mai multe stocuri în primul trimestru al anului 2019 decât în tot anul 2018.

    Buffett este un cunoscut critic al fondurilor speculative şi al structurilor acestora privind taxele, iar în cadrul discuţiilor de sâmbătă, acesta a adus din nou atacuri către firmele cu capital privat.

     

     

  • Cel mai bogat om al planetei, cel mai mare bancher şi cel mai prolific investitor lucrează la un proiect care va prăbuşi conturile industriei farmaceutice şi a sistemului de asigurări medicale

    Costurile ridicate din domeniul medical reprezintă o problemă la nivel mondial. Companiile de asigurări medicale şi industria farmaceutică obţin anual profituri uriaşe. Totuşi, trei dintre cele mai mari corporaţii din S.U.A. şi din lume consideră că sănătatea nu ar trebui să reprezinte o afacere. Amazon, JP Morgan şi Berkshire Hathaway pun bazele unei companii de sănătate non-profit care va prăbuşi, probabil, acţiunile companiilor farmaceutice şi de asigurările medicale din S.U.A.   

    Potrivit Quartz, scopul proiectului este să ofere „asistenţă medicală simplificată, de înaltă calitate şi transparentă, la un cost rezonabil” celor peste 1,2 milioane de angajaţi ai celor trei companii participante. Proiectul este încă în curs de planificare şi momentan nu are un nume.

    Cu toate acestea, investitorii văd deja o ameninţare majoră pentru sectorul de sănătate din S.U.A., în cardul căruia fondurile alocate per cetăţean sunt mai mari decât în oricare altă ţară din lume. Warren Buffett, CEO al Berkshire Hathaway, a numit costurile umflate ale sistemului medical din S.U.A. „un vierme flămând din economia americană”.

    Acţiunile companiilor de asigurări de sănătate, ca Anthem, UnitedHealth, Cigna, sau Aetna au scăzut deja cu până la 5%. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi în cazul companiilor din industria farmaceutică, precum CVS sau Express Scripts.

    Unul dintre factorii care a avut un puternic impact asupra pieţei îl reprezintă numele arhicunoscute ale celor trei corporaţii care au pus bazele acestui proiect: Amazon este cel mai mare retailer din S.U.A., JP Morgan este cea mai mare bancă, iar Berkshire Hathaway este unul dintre cele mai admirate conglomerate multinaţionale. Împreună, acestea au un capital de 1,6 trilioane de dolari. Promisiunea gratuităţii este de asemenea un factor decisiv în succesul pe care compania medicală îl va avea. 

  • Compania care a explodat în ultima perioadă. Cu o singură acţiune îţi poţi cumpăra 5 apartamente în Bucureşti

    Acţiunile BRK sunt cele „mai scumpe” din lume în privinţa preţului nominal, iar cu o singură astfel de unitate se pot achiziţiona cinci apartamente de două camere în cartierul Militari din Bucureşti. 

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Nimeni nu o cunoaşte, dar este una dintre cele mai PUTERNICE şi de TEMUT femei din Europa. Cele mai puternice companii din lume tremură când aud numele ei

    Ea va trebui să caute în toată Germania cele mai profitabile investiţii, potrivit WSJ.
     
    Zypora Kupferberg a intrat în contact cu compania lui Warren Buffett în momentul în care trebuia să găsesască un cumpărător pentru o firmă de accesorii motociclete. În anul 2015 a reuşit să încheie tranzacţia, firma lui Warren Buffett, Berkshire Hathaway, achiziţionând compania de accesorii pentru 448 de milioane de dolari.
     
    „Are un simţ extraordinar cu privire la pariurile care merită făcute. Ne ajută foarte mult să avem pe cineva care să ne înţeleagă şi să ne reprezinte cât mai bine în Germania”, a spus Buffett.
     

  • Cel mai mare regret al lui Warren Buffet. Îi pare rău ca nu a investit în compania care încasează bani la fiecare click

    Într-un interviu pentru CNBC, Buffet a explicat de ce bussinessul de reclame al google este un monopol natural. Costul creşterii unei companii în domeniu care să atingă o cotă de piaţă asemănătoare este prea mare pentru a tenta oamenii de afaceri. Potrivit eMarketer, Google va obţine 78% din veniturile totale provenite din reclama de pe motoarele de căutare.

    “Imaginează-ţi o afacere în care casa de marcat se deschide de fiecare dată când cineva face un click cu mouse-ul”, a spus Buffet. Acesta a mai spus că este un business extraordinar, un serviciu valoros pentru care utilizatorul nu plăteşte.

    Presedintele Berkshire, în vârsta de 86 de ani, supranumit Oracolul din Omaha pentru flerul sau în afaceri, şi-a recunoscut ignoranţa şi în privinţa acţiunilor altor companii din industria tehnologiei, a caror valoare nu a apreciat-o corect precum Amazon.

    “Am fost prea prost să-mi dau seama. Nu am crezut că Bezos va avea un succes atât de mare”, a spus Buffett, adaugând că a subestimat execuţia strălucită.

    Reclama reprezintă principala metodă prin care Google face bani. Alphabet, părintele Google, este a doua companie la nivel global după valoarea de piaţă, după Apple. 

  • Cele mai scumpe acţiuni listate la bursă din lume. O singură acţiune la aceste companii costă mai mult de 2 milioane de dolari

     În momentul de faţă, o acţiune a Berkshire Hathaway se vinde cu 243,000 de dolari, dar pe primele două locuri se află acţiunile unor companii din America Latină.

    O singură acţiune a Bursei de Valori Santiago din Chile te-ar costa 2,5 milioane de dolari, în timp ce o acţiune la Bursa de Valori din Buenos Aires te costă 2,1 milioane de dolari. Preţurile sunt uriaşe deoarece foarte puţine acţiuni se află în circulaţie, o moştenire a faptului că în trecut singurii proprietari de acţiuni erau casele locale de brokeraj care erau obligate să deţină acţiuni pentru a putea tranzacţiona pe bursa.

    Regula a fost eliminată în Argentina în urmă cu trei ani, iar fiecare deţinător va primi pentru fiecare acţiune veche 250,000 de acţiuni noi. Acelaşi proces are loc şi în Chile, unde cele 48 de acţiuni vor fi împărţite în 48 de milioane de acţiuni.

    Bursa ciliană are o capitalizare de 122 de milioane de dolari, în timp ce bursa argentiniană are o capitalizare de 389 milioane de dolari. Mai e cale lungă până când să ajungă, mai ales bursa ciliană, la o capitalizare de 399 milioane de dolari, precum cea a Berkshire Hathaway.
     

  • Cele mai scumpe acţiuni listate la bursă din lume. O singură acţiune la aceste companii costă mai mult de 2 milioane de dolari

     În momentul de faţă, o acţiune a Berkshire Hathaway se vinde cu 243,000 de dolari, dar pe primele două locuri se află acţiunile unor companii din America Latină.

    O singură acţiune a Bursei de Valori Santiago din Chile te-ar costa 2,5 milioane de dolari, în timp ce o acţiune la Bursa de Valori din Buenos Aires te costă 2,1 milioane de dolari. Preţurile sunt uriaşe deoarece foarte puţine acţiuni se află în circulaţie, o moştenire a faptului că în trecut singurii proprietari de acţiuni erau casele locale de brokeraj care erau obligate să deţină acţiuni pentru a putea tranzacţiona pe bursa.

    Regula a fost eliminată în Argentina în urmă cu trei ani, iar fiecare deţinător va primi pentru fiecare acţiune veche 250,000 de acţiuni noi. Acelaşi proces are loc şi în Chile, unde cele 48 de acţiuni vor fi împărţite în 48 de milioane de acţiuni.

    Bursa ciliană are o capitalizare de 122 de milioane de dolari, în timp ce bursa argentiniană are o capitalizare de 389 milioane de dolari. Mai e cale lungă până când să ajungă, mai ales bursa ciliană, la o capitalizare de 399 milioane de dolari, precum cea a Berkshire Hathaway.
     

  • De vineri până marţi bogaţii lumii au pierdut 93 de miliarde de dolari

    Miliardarul Warren Buffett,al patrulea cel mai bogat om din lume, a pierdut într-o singură zi, marţi, 1,4 miliarde de dolari din avere, în urma deprecierii cu 3,3% a acţiunilor băncii Wells Fargo, angrenată într-un scandal.

    Acţiunile Berkshire Hathaway, vehicolul de investiţii al lui Buffett şi cel mai important acţionar al Wells Fargo au căzut, la rândul lor, cu 2 procente, determinând reducerea averii miliardarului în vârstă de 86 de ani. Averea lui Buffett este estimată la 65,8 miliarde de dolari.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Miliardarul care ştie ce va face compania sa peste 50 de ani. Warren Buffett 
şi-a găsit înlocuitorul

    Berkshire Hathaway este o companie multinaţională americană care coordonează, administrează sau deţine peste 80 de companii, precum asigurătorul Geico şi producătorul de îngheţată Dairy Queen, dar şi investiţii în acţiuni ale unor companii ca Wells Fargo, Coca-Cola, American Express şi IBM Corp.

    Warren Buffett, care pe parcursul a 50 de ani a transformat Berkshire Hathaway dintr-o companie de textile nerentabilă într-un conglomerat cu performanţe superioare majorităţii corporaţiilor americane, se pregăteşte să predea conducerea grupului. Buffett, în vârstă de 84 de ani, este preşedinte şi director general al Berkshire Hathaway din 1970, iar anunţul său că intenţionează să se retragă a declanşat un val de speculaţii privind persoana care îl va înlocui pe cel al cărui nume a devenit sinonim cu compania pe care a construit-o.

    Buffett crede că, împreună cu boardul directorilor, a găsit persoana potrivită pentru a-i succeda în poziţia de CEO al grupului, posibil pentru un deceniu.

    ”Considerăm că avem acum persoana potrivită pentru a-mi succeda ca CEO, probabil pentru un deceniu sau mai mult, şi care, în unele privinţe, să facă o treabă mai bună decât mine„, a scris miliardarul în vârstă de 84 de ani în scrisoarea adresată acţionarilor.

    Buffett nu a menţionat numele persoanei, dar vicepreşedintele Berkshire, Charlie Munger, în vârstă de 91 de ani, a spus că principalii candidaţi ar fi 
Greg Abel şi Ajit Jain, cei mai apropiaţi colaboratori ai lui Buffett.

    Abel, de 51 de ani, conduce Berkshire Hathaway Energy, în timp ce Jain, de 63 de ani, a condus în ultimele trei decenii operaţiunile din domeniul asigurărilor.

    Buffett se pregăteşte să sărbătorească în luna mai 50 de ani la conducerea Berkshire, a cărei capitalizare de piaţă este în prezent de 363 de miliarde de dolari.

    În topul celor mai bogaţi oameni ai lumii publicat în acest an de revista Forbes, Warren Buffett a urcat pe poziţia a treia, cu o avere netă de 72,7 miliarde de dolari, devansându-l pe Armancio Ortega, fondatorul lanţului Zara. Primele două locuri sunt ocupate de Bill Gates, fondatorul Microsoft, cu 79,2 miliarde de dolari, urmat de mexicanul Carlos Slim Helu, cu 77,1 miliarde de dolari.

    Buffett a depăşit creşterea pieţei de capital într-o asemenea măsură încât la analiza evoluţiei acţiunilor Berkshire Hathaway nu poate fi utilizat un grafic normal, notează Business Insider.

    În scrisoarea adresată acţionarilor, Buffett a inclus un tabel care prezintă evoluţia preţului acţiunilor Berkshire de la venirea la conducere a miliardarului, în 1964. Business Insider a comparat datele respective cu performanţele indicelui S&P 500 în ultima jumătate de secol.

    Acţiunile Berkshire Hathaway au crescut cu 1.800.000% în perioada 1964-2014, în timp ce S&P 500 cu ”numai„ 2.300%. Performanţele acţiunilor Berkshire le-au depăşit atât de mult pe cele ale S&P 500 încât pentru a realiza o reprezentare grafică a fost nevoie de utilizarea unei scale logaritmice!

    O altă modalitate de a ilustra superputerile investiţionale ale lui Buffett este de a compara creşterile anuale ale acţiunilor Berkshire Hathaway cu creşterile pieţei de capital.

    Până la sfârşitul secolului XX, creşterile înregistrate de titlurile Berkshire au fost peste cele ale pieţei în ansamblul ei. După 1990, acţiunile Berkshire încă tind să aibă performanţe superioare pieţei, dar diferenţa este mai modestă.

    Miliardarul a avertizat de altfel, în scrisoarea din acest an, că Berkshire nu va obţine în următoarele decenii performanţe similare cu cele din trecut. ”Nu vă aşteptaţi la o repetare a acestor performanţe în următorii 50 de ani. Berkshire a devenit atât de mare, cu un profit net pe acţiune de 751.000 de ori mai mare faţă de nivelul iniţial, încât ritmul viitor de dezvoltare nici măcar nu se va apropia de cel din trecut„, a scris miliardarul.

    În următorii 10-20 de ani, cel care va conduce compania cu sediul în Omaha, Nebraska, va trebui să ia măsuri la care Buffett s-a opus până acum, precum plata de dividende sau programe masive de răscumpărări de acţiuni, consideră acesta.

    ”Cifrele au devenit prea mari. Cred că Berkshire va avea performanţe peste medie, comparativ cu cele ale companiilor americane, dar media noastră nu va fi grozavă„, consideră Buffett.

    Berkshire a raportat în această lună o scădere de 17% a profitului în trimestrul IV, la 4,16 miliarde de dolari, din cauza declinului profitului din investiţii şi a celui din asigurări.

    Pe ansamblul anului 2014, profitul net a urcat cu 2%, la 19,87 miliarde de dolari, în timp ce veniturile au avansat cu 7%, la 194,67 miliarde de dolari.

    În spatele succesului lui Warren Buffett stă o combinaţie de trei elemente, şi anume investiţiile în valoare, disciplină şi un orizont de timp extrem de lung, a scris Barry Ritholtz, editorialist la Bloomberg News.