Tag: Bellu

  • Povestea Baronului BELLU, cel care a dat numele celebrului cimitir din Bucureşti

    Din prestigiul de altă dată al al familiei Bellu a rămas numele unui cimitir, ridicat pe locul în care se afla o grădină de portocali.


    Puţină lume ştie cine a fost şi ce a însemnat în istoria şi cultura noastră această familie de aromâni veniţi din Macedonia.
     

    Se pare că devăratul donator al terenului pentru cimitir a fost Barbu Bellu, la intervenţia lui C.A. Rosetti, pe atunci primar al Capitalei. Se întâmpla în 1853. Pe locul actualului cimitir se afla o grădină cu portocali.
    Barbu Bellu (1825-1900) era baron austriac (moştenise titlul de la unchiul său Constantin Bellios, care-l primise în 1817, de la împăratul Francisc I), dar a deţinut şi înalte demnităţi publice şi domneşti, ca aproape toţi cei din neamul lui, începând cu cea de paharnic şi continuând cu cea de membru al Curţii de Apel, deputat, ministru al Cultelor, ministru al Dreptăţii, senator.

    Barbu Bellu, donatorul terenului pentru cimitir, mai avea trei fraţi. Cel mai mare, Ştefan, era un personaj central în viaţa mondenă a Capitalei din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Bărbat galant şi veşnic amorezat, conul Fănică Bellu, alias Bibicul (nume de alint cu care era dezmierdat de balerinele trupei Fanelly) îşi refăcea energia consumată în Parlament, ducându-se să admire picioarele dansatoarelor de la grădina „Union” şi aplaudând-o frenetic pe o oarecare domnişoară Margot, considerată cea mai „seduisante orizontale” a trupei.

    Cititi mai multe pe www.one.ro

  • Povestea Baronului BELLU, cel care a dat numele celebrului cimitir din Bucureşti

    Din prestigiul de altă dată al al familiei Bellu a rămas numele unui cimitir, ridicat pe locul în care se afla o grădină de portocali.


    Puţină lume ştie cine a fost şi ce a însemnat în istoria şi cultura noastră această familie de aromâni veniţi din Macedonia.
     

    Se pare că devăratul donator al terenului pentru cimitir a fost Barbu Bellu, la intervenţia lui C.A. Rosetti, pe atunci primar al Capitalei. Se întâmpla în 1853. Pe locul actualului cimitir se afla o grădină cu portocali.
    Barbu Bellu (1825-1900) era baron austriac (moştenise titlul de la unchiul său Constantin Bellios, care-l primise în 1817, de la împăratul Francisc I), dar a deţinut şi înalte demnităţi publice şi domneşti, ca aproape toţi cei din neamul lui, începând cu cea de paharnic şi continuând cu cea de membru al Curţii de Apel, deputat, ministru al Cultelor, ministru al Dreptăţii, senator.

    Barbu Bellu, donatorul terenului pentru cimitir, mai avea trei fraţi. Cel mai mare, Ştefan, era un personaj central în viaţa mondenă a Capitalei din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Bărbat galant şi veşnic amorezat, conul Fănică Bellu, alias Bibicul (nume de alint cu care era dezmierdat de balerinele trupei Fanelly) îşi refăcea energia consumată în Parlament, ducându-se să admire picioarele dansatoarelor de la grădina „Union” şi aplaudând-o frenetic pe o oarecare domnişoară Margot, considerată cea mai „seduisante orizontale” a trupei.

    Cititi mai multe pe www.one.ro

  • NOAPTEA MUZEELOR 2016: Cimitirul Bellu şi Muzeul Bucureşti, printre obiectivele ce pot fi vizitate în Bucureşti

    Primăria Municipiului Bucureşti prin ArCuB – Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti, Muzeul Municipiului Bucureşti şi Administraţia Cimitirelor şi Crematoriilor Umane (ACCU) participă la evenimentul “Noaptea Muzeelor” cu o serie de expoziţii şi reprezentaţii de excepţie, se arată într-un comunicat emis de Primăria Capitalei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noaptea Muzeelor: 25.000 de vizitatori, la Cimitirul Bellu din Capitală – FOTO

    Noaptea Muzeelor rămâne un punct de interes în calendarul cultural al bucureştenilor, care, sâmbătă seară, au format cozi de câţiva metri în faţa instituţiilor muzeale. Ediţia din 2015 a Nopţii Muzeelor a fost una cu totul specială, pentru că a fost marcată de un protest pe care Reţeaua Naţională a Muzeelor din România (RNMR), organizatorul evenimentului, l-a propus tuturor muzeelor din ţară, membre sau încă neafiliate organizaţiei. Astfel, câte o piesă valoroasă din instituţiile muzeale care s-au alăturat protestului a fost acoperită. Acest protest subtil şi inedit a avut scopul de a atrage atenţia publicului şi autorităţilor asupra situaţiei dramatice în care se află muzeele României.

    Totodată, protestul este o consecinţă a unui fenomen dramatic, respectiv faptul că, în ultimii zece ani, peste 110 sedii unde funcţionează muzee de tot felul şi zeci de mii de piese din colecţiile mai multor astfel de instituţii au fost deja retrocedate sau sunt în curs de retrocedare, după cum a declarat Dragoş Neamu, directorul executiv al RNMR, într-o conferinţă de presă organizată pe 8 mai, la sediul Bibliotecii Centrale Universitare din Bucureşti.

    Pentru o seară, Capitala a avut şi un “cimitir vesel”. Astfel, în Cimitirul Bellu a fost pus în scenă concertul “Dolce Vita”, artişti ai Teatrului de Operetă şi Musical “Ion Dacian” încântându-i pe bucureşteni cu interpretări live ale celor mai frumoase momente din spectacole celebre de operetă şi musical. Totodată, după spectacol, vizitatorilor le-a fost propusă o “Întâlnire cu Joe Black”, film a cărui proiecţie a început la ora 22.30.

    Astfel, Irina Baianţ, Florin Budnaru, Ernest Fazekas, Adrian Nour şi Cătălin Petrescu, acompaniaţi de Orchestra şi Corul Teatrului de Operetă şi Musical “Ion Dacian”, au interpretat arii din spectacolele de operetă “Contesa Maritza”, “Silvia” şi “Prinţesa Circului”, de Emmerich Kalman, “Secretul lui Marco Polo”, de Francis Lopez, “Liliacul”, de Johan Strauss-fiul, precum şi melodii din musicalurile “Mizerabilii”, de Claude Michel Schonberg, “Jesus Christ Superstar”, de Steve Balsamo, “Notre Dame”, de Riccardo Cocciante, “Apocalipsa iubirii”, de Ernest Fazekas, dar şi din cea mai recentă premieră a Teatrului de Operetă, celebrul musical “Fantoma de la Operă”, de Andrew Lloyd Webber.

    În număr neaşteptat de mare, bucureştenii au venit să vadă mormintele unor personalităţi precum Mihai Eminescu, I. L.Caragiale, Liviu Rebreanu, George Coşbuc şi Vladimir Ghika şi au realizat fotografii cu plăcile comemorative. “E bine că au pus povestea”, a spus o doamnă, care s-a oprit să citească detalii despre familia Poroineanu.

    Potrivit site-ului dedicat evenimentului, printre piesele valoroase care au fost acoperite în semn de protest faţă de situaţia dramatică în care se află instituţiile muzeale s-au numărat tablourile “Tătăroaica”, de Nicolae Tonitza, la Artmark, şi “Panseluţe”, de Nicolae Grigorescu, la ArtSafari, bustul lui George Enescu, operă a sculptorului Ion Irimescu, la Muzeul de Artă “Vasile Grigore – pictor şi colecţionar”, un costum de academician, alcătuit din frac, sabie şi bicorn, purtat de George Enescu ca membru al Academiei Române, începând din 1933, la Muzeul Naţional “George Enescu”, şi Troiţa din Burluşi, la Muzeul Naţional al Ţăranului Român.

    Ajuns în 2015 la a 11-a ediţie, Noaptea Muzeelor este unul dintre cele mai populare şi longevive evenimente culturale destinate publicului larg, sărbătorit la nivel european. Iniţiată de Ministerul Culturii şi Comunicării din Franţa, manifestarea atrage anual în România sute de mii de participanţi. Noaptea Muzeelor are loc în fiecare an sâmbăta, în jurul datei de 18 mai – Ziua Internaţională a Muzeelor, sărbătoare instituită de International Council of Museums (ICOM).

  • Un “cimitir vesel” şi piese valoroase acoperite în semn de protest, la Noaptea Muzeelor 2015 – GALERIE FOTO

    GALERIE FOTO

    Noaptea Muzeelor rămâne un punct de interes în calendarul cultural al bucureştenilor, care, sâmbătă seară, au format cozi de câţiva metri în faţa instituţiilor muzeale. Ediţia din 2015 a Nopţii Muzeelor a fost una cu totul specială, pentru că a fost marcată de un protest pe care Reţeaua Naţională a Muzeelor din România (RNMR), organizatorul evenimentului, l-a propus tuturor muzeelor din ţară, membre sau încă neafiliate organizaţiei. Astfel, câte o piesă valoroasă din instituţiile muzeale care s-au alăturat protestului a fost acoperită. Acest protest subtil şi inedit a avut scopul de a atrage atenţia publicului şi autorităţilor asupra situaţiei dramatice în care se află muzeele României.

    Totodată, protestul este o consecinţă a unui fenomen dramatic, respectiv faptul că, în ultimii zece ani, peste 110 sedii unde funcţionează muzee de tot felul şi zeci de mii de piese din colecţiile mai multor astfel de instituţii au fost deja retrocedate sau sunt în curs de retrocedare, după cum a declarat Dragoş Neamu, directorul executiv al RNMR, într-o conferinţă de presă organizată pe 8 mai, la sediul Bibliotecii Centrale Universitare din Bucureşti.

    Pentru mulţi dintre bucureşteni, traseul pentru Noaptea Muzeelor a început un pic înainte de lăsărea serii, la Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti”. Astfel, reprezentanţii instituţiei au pregătit o după-amiază plină cu evenimente conexate Nopţii Muzeelor. Vizitatorii au participat la o expoziţie, un Festival al Culturii Thailandeze, un târg al meşterilor populari, dar şi la lansarea ceaiului muzeului, denumit “Bogăţia satului” şi care are la bază iasomia. Ca în fiecare an, din motive de securitate, programul Muzeului Satului nu a fost prelungit pe timpul nopţii.

    Şi pentru că Şoseaua Kiseleff a însemnat punctul de pornire pentru “vânătoarea” de muzee – o călătorie prin istorie, artă şi natură, oamenii s-au oprit, în număr mare la Muzeul Naţional al Ţăranului Român.

    Motivele pentru care bucureştenii au dat curs invitaţiei propuse de organizatorii Nopţii Muzeelor au fost diverse. Unii au vrut să se plimbe, alţii şi-au adus copiii pentru a-i învăţa “cultura de mici”, iar anumite persoane au văzut în acest eveniment un bun prilej de a se întâlni cu prietenii, cu care au “redescoperit” cultura şi istoria românească, dar şi tradiţiile.

    Astfel, înainte de ora 18.00, bucureştenii s-au aşezat într-o coadă ordonată, în faţa Muzeului Naţional al Ţăranului Român, pentru a vizita expoziţiile permanente ale instituţiei, dar şi cele temporare, precum “Pe urmele armenilor” şi expoziţia “Ion Anghel”. Oamenii au fost atraşi aici şi de mirosul de porumb fiert şi mere coapte, iar cei care au zăbovit un pic mai mult au putut viziona, în curtea interioară a instituţiei, un film documentar.

    Muzeului Naţional al Ţăranului Român i-a făcut concurenţă Muzeul de Istorie Naturală “Grigore Antipa”. Astfel, coada de persoane care aştepta să viziteze expoziţia temporară de paianjeni şi scorpioni vii – ‘Ţesături periculoase’ – se întindea până aproape de vecinul său, Muzeul Ţăranului Român. “Foarte frumos. Aici chiar a meritat să stăm la coadă”, a spus o doamnă, venită la Antipa cu nepoţica ei, care părea încântată de ceea ce văzuse. Pe de altă parte, vizitatorii Muzeului Naţional de Istorie “Grigore Antipa” au luat parte la protestul anunţat de RNMR, după ce reprezentanţii instituţiei au acoperit cu o pânză neagră puiul de elefant asiatic, un exemplar valoros al colecţiei Muzeului “Grigore Antipa”, fiind o specie periclitată la nivel mondial, potrivit Listei Roşii a Speciilor Ameninţate la nivel Global (The IUCN Red List of Threatened Species).

    Mulţi dintre cei care aşteptau să intre la cele două muzee s-au răzgândit şi au decis să meargă la Muzeul Naţional de Geologie, aflat în apropiere, unde aşteptarea nu părea a fi la fel de mare. Aici, bucureştenii au putut pleca “În căutarea ţării de la capătul pământului – Chile”, dar au putut admira şi expoziţiile permanente şi o serie de prezentări tematice. Şi acest muzeu s-a alăturat protestului organizat de RNMR, un trunchi de copac pietrificat, un exponat special şi controversat pentru publicul larg, aflat pe un postament impunător al peluzei centrale a instituţiei, fiind acoperit pentru a atrage atenţia asupra situaţia dramatice în care se află muzeele din ţară.

    Continuând spre Calea Victoriei, un alt punct de interes pentru împătimiţii “Nopţii Muzeelor” a fost şi Muzeul Naţional “George Enescu”. “Câtă lume este în faţă la Enescu. Hai că e bine. Nu mă aşteptam să văd atâţia oameni”, a exclamat o tânără, care, împreună cu o prietenă, mergeau în pas grăbit spre Palatul Cantacuzino.

    Reprezentanţii instituţiei i-au aşteptat pe bucureşteni cu muzică, artă vizuală şi performance, toate încadrate în evenimentul special “Aeroportul artistic ONIRIA”. Chiar dacă prima oră de “îmbarcare” era prevăzută la 19.30, oamenii s-au strâns în faţa clădirii încă de la 18.40, pentru a pleca în călătoria propusă de Muzeul “George Enescu”.

    Un alt magnet pentru bucureşteni a fost şi Muzeul Naţional de Artă al României (MNAR). Bucureştenii au putut vizita, de la ora 19.00, Galeria Naţională şi expoziţiile temporare. MNAR s-a alăturat şi protestului ediţiei din acest an a evenimentului şi a organizat, sub titlul “Priveşte arta, arta te priveşte”, un periplu mai puţin obişnuit într-o “galerie de neuitat”. Această galerie a cuprins ramele şi soclurile unor lucrări care nu mai fac parte din patrimoniul MNAR, pentru că “au plecat în urma unor hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile”.

    Vizavi, la Biblioteca Centrală Universitară “Carol I”, persoanele aşezate la coadă au fost întâmpinate de domniţe, îmbrăcate în rochii de epocă, cu peruci diverse. Cei care s-au înarmat cu răbdare au luat parte la tururi ghidate şi o expoziţie de arhitectură “Carte şi machete. Teatru şi coregrafie”.

    Anul acesta bucureştenii au fost atraşi şi de lingourile de aur “standard”, expuse într-o casetă specială, în holul sediului Băncii Naţionale a României (BNR), în cadrul evenimentului “Aur din Tezaur”. Peste 500 de persoane au aşteptat să admire cele trei exponate, care erau flancate de doi jandarmi, pe care oamenii i-au fotografiat insistent. În cadrul evenimentului, pe un ecran TV amplasat în exterior a putut fi vizionat un film documentar cu tema “Aurul românesc şi BNR”, realizat cu sprijinul Televiziunii Române.

    Bucureştenii, veniţi în număr mare şi la Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR), şi-au început “noaptea muzeelor” cu un recital de muzică uşoară şi populară, susţinut de copiii de la Centrul de Muzică din cadrul Centrului Cultural al Ministerului de Interne. Seara a continuat apoi cu un spectacol de balet, realizat de elevele Liceului de Coregrafie “Floria Capsali”, şi cu un concert de muzică vocală, susţinut de elevii de la Colegiul de Arte “Dinu Lipatti”. Şi la MNIR, vizitatorii au luat parte la protest, Coiful de la Ciumeşti fiind acoperit cu o pânză neagră.

    Pentru o seară, Capitala a avut şi un “cimitir vesel”. Astfel, în Cimitirul Bellu a fost pus în scenă concertul “Dolce Vita”, artişti ai Teatrului de Operetă şi Musical “Ion Dacian” încântându-i pe bucureşteni cu interpretări live ale celor mai frumoase momente din spectacole celebre de operetă şi musical. Totodată, după spectacol, vizitatorilor le-a fost propusă o “Întâlnire cu Joe Black”, film a cărui proiecţie a început la ora 22.30.

    Astfel, Irina Baianţ, Florin Budnaru, Ernest Fazekas, Adrian Nour şi Cătălin Petrescu, acompaniaţi de Orchestra şi Corul Teatrului de Operetă şi Musical “Ion Dacian”, au interpretat arii din spectacolele de operetă “Contesa Maritza”, “Silvia” şi “Prinţesa Circului”, de Emmerich Kalman, “Secretul lui Marco Polo”, de Francis Lopez, “Liliacul”, de Johan Strauss-fiul, precum şi melodii din musicalurile “Mizerabilii”, de Claude Michel Schonberg, “Jesus Christ Superstar”, de Steve Balsamo, “Notre Dame”, de Riccardo Cocciante, “Apocalipsa iubirii”, de Ernest Fazekas, dar şi din cea mai recentă premieră a Teatrului de Operetă, celebrul musical “Fantoma de la Operă”, de Andrew Lloyd Webber.

    În număr neaşteptat de mare, bucureştenii au venit să vadă mormintele unor personalităţi precum Mihai Eminescu, I. L.Caragiale, Liviu Rebreanu, George Coşbuc şi Vladimir Ghika şi au realizat fotografii cu plăcile comemorative. “E bine că au pus povestea”, a spus o doamnă, care s-a oprit să citească detalii despre familia Poroineanu.

    Potrivit site-ului dedicat evenimentului, printre piesele valoroase care au fost acoperite în semn de protest faţă de situaţia dramatică în care se află instituţiile muzeale s-au numărat tablourile “Tătăroaica”, de Nicolae Tonitza, la Artmark, şi “Panseluţe”, de Nicolae Grigorescu, la ArtSafari, bustul lui George Enescu, operă a sculptorului Ion Irimescu, la Muzeul de Artă “Vasile Grigore – pictor şi colecţionar”, un costum de academician, alcătuit din frac, sabie şi bicorn, purtat de George Enescu ca membru al Academiei Române, începând din 1933, la Muzeul Naţional “George Enescu”, şi Troiţa din Burluşi, la Muzeul Naţional al Ţăranului Român.

    Ajuns în 2015 la a 11-a ediţie, Noaptea Muzeelor este unul dintre cele mai populare şi longevive evenimente culturale destinate publicului larg, sărbătorit la nivel european. Iniţiată de Ministerul Culturii şi Comunicării din Franţa, manifestarea atrage anual în România sute de mii de participanţi. Noaptea Muzeelor are loc în fiecare an sâmbăta, în jurul datei de 18 mai – Ziua Internaţională a Muzeelor, sărbătoare instituită de International Council of Museums (ICOM).

  • Dinu Patriciu va fi înmormântat sâmbătă la Cimitirul Bellu din Bucureşti

    Sicriul, purtând trupul neînsufleţit, va fi transportat de la Londra şi apoi depus, în seara zilei de vineri, la Capela Cimitirului Bellu, unde se va desfăşura şi ceremonia funerară, arată reprezentanţii familiei într-un comunicat remis MEDIAFAX.

    “Pentru a onora amintirea lui Dinu Patriciu, cu decenţă şi discreţie, familia solicită înţelegerea tuturor celor care doresc să participe la slujba memorială”, se mai spune în comunicat.

    Surse apropiate lui Dinu Patriciu au declarat, în 21 august, pentru agenţia MEDIAFAX, că omul de afaceri va fi înmormântat în România, cel mai probabil la Cimitirul Bellu din Capitală, unde familia acestuia are o capelă.

    Omul de afaceri Dinu Patriciu a murit la vârsta de 64 de ani, pe 19 august, la Spitalul Royal Free din Londra.

    “Dinu Patriciu a murit înconjurat de membrii familiei, în urma unei infecţii pulmonare, pentru care fusese spitalizat în ultimele zile”, potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX la momentul respectiv de familia Patriciu.

    Conform comunicatului, funeraliile lui Dinu Patriciu vor avea loc în cercul restrâns al familiei.

    “Pe această cale, familia face un apel îndoliat la respectarea dorinţei defunctului, ca ultimul său drum să ocolească neînţelegerile, lipsa de decenţă şi agresivitatea de care acesta a avut prea mult parte în ultimii ani de viaţă şi suferinţă”, se mai spunea în comunicatul familiei Patriciu.

    Dinu Patriciu suferea de mai mulţi ani de cancer. În decembrie 2012, el a fost supus unui transplant de ficat.

    Medicul curant al lui Dinu Patriciu, Mihai Voiculescu, a declarat că omul de afaceri a fost extrem de supărat după eşecul suferit în afacerea lanţului de magazine Mic.ro şi i s-a înrăutăţit astfel boala, dar şi că şi-a periclitat sănătatea din cauza stilului de viaţă, în special a alimentaţiei. Mihai Voiculescu a mai spus că Patriciu a murit cel mai probabil din cauza unei infecţii după transplantul de ficat.

    Dinu Patriciu, fondator al PNL şi cel care a înfiinţat Rompetrol, cea mai mare afacere privată construită şi vândută vreodată de un antreprenor român, a fost prezent patru ani consecutiv în topul Forbes al celor mai bogaţi oameni din lume.

    Patriciu a avut afaceri în domeniile petrolier, bancar, imobiliar şi media. Omul de afaceri deţinea active imobiliare în Germania, Suedia şi Polonia, evaluate la circa 1,1 miliarde de euro în mijlocul crizei.

  • Titus Munteanu va fi înmormântat sâmbătă, la cimitirul Bellu din Bucureşti

     Ora la care va fi înmormântat realizatorul de televiziune Titus Munteanu nu a fost încă stabilită.

    Trupul neînsufleţit al realizatorului de televiziune Titus Munteanu a fost depus joi la prânz la Biserica Sfântul Elefterie Vechi din Bucureşti, a mai spus cineastul.

    Realizatorul de televiziune Titus Munteanu a murit, miercuri, la vârsta de 72 de ani, au declarat pentru MEDIAFAX reprezentanţi ai televiziunii publice.

    Munteanu era internat de două săptămâni la secţia de terapie intensivă a Institutului de Pneumoftiziologie “Marius Nasta” din Capitală, unde a încetat din viaţă miercuri, în jurul orei 13.00, din cauza unei boli respiratorii complexe, au precizat, pentru MEDIAFAX, reprezentanţii unităţii sanitare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Adrian Paunescu a fost inmormantat cu onoruri militare la Cimitirul Bellu

    Mai multi preoti au oficiat o scurta slujba, iar multimea
    adunata la mormantul lui Adrian Paunescu l-a aplaudat pe poet, in
    acordurile fanfarei, dupa care garda militara a tras in aer mai
    multe salve. A fost cantat imnul de stat, iar drapelul cu care
    fusese acoperit sicriul a fost inmanat sotiei poetului, Carmen
    Paunescu.

    Printre participantii la funeralii s-au numarat Corneliu Vadim
    Tudor, Codrin Stefanescu, Marius Marinescu, Varujan Vosganian,
    Marius Tuca, Victor Socaciu, Gheorghe Gheorghiu, Mircea Vintila,
    Nicolae Badea, Victor Ponta, Adrian Nastase, Lavinia Sandru,
    Ecaterina Andronescu, generalul Mircea Chelaru, precum si numerosi
    actori si academicieni.

    Detalii pe www.mediafax.ro.

  • Adrian Paunescu va fi inmormantat pe Aleea Scriitorilor. Nastase vrea doliu national

    “Este unul dintre marii romani, care m-a onorat cu prietenia
    lui. Profit de ocazie pentru a transmite condoleante familiei.
    Paunescu va fi inmormantat pe Aleea Scriitorilor din Cimitirul
    Bellu, cu onorurile cuvenite unei vieti, as putea spune
    emotionante”, a declarat primarul Capitalei, Sorin Oprescu.

    Slujba de inmormantare va avea loc la Biserica Boteanu din
    Bucuresti. Trupul neinsufletit al poetului va fi inhumat pe Aleea
    Scriitorilor din cimitirul Bellu, unde sunt inmormantati, intre
    altii, Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale, Marin Preda, Liviu
    Rebreanu si Nichita Stanescu.

    Detalii pe www.gandul.info.