Tag: belgienii

  • Belgienii îşi cresc propriile găini după ce ouăle s-au scumpit cu 50%, pentru francezi e un simbol al sustenabilităţii, iar pentru bogaţi, precum David Beckham, e un trend cool şi instagramabil. ZF Live Horia Cardoş, Agroland: „În vestul Europei, dacă eşti înstărit, este o mândrie să ai găini. E scump să creşti găini acasă.“

    Americanii au ajuns să facă raţii de ouă, iar în Vestul Europei să ai găini devine o chestiune de statut social.

    Când ouăle devin scumpe, găinile revin la modă. Asta ne arată prezentul. Când o simplă omletă începe să coste tot mai mult, iar prăjiturile de weekend devin aproape „investiţii“, ajungi să te gândeşti dacă n-ar fi mai bine să-ţi faci un coteţ în curte. Nu pentru un animal de companie, cum ar fi un câine, ci pentru nişte găini. Belgienii au luat acest lucru în serios şi îşi cresc propriile găini după ce ouăle s-au scumpit cu 50%. Totuşi, cele mai scumpe ouă se vând acum în UE în Grecia, Luxemburg şi Austria.

    „O doamnă care locuieşte în Bruxelles mi-a spus de dimineaţă că au o reţea de magazine unde s-a creat o nebunie printre oameni cu găinile. Au început să aducă găini pentru ouă în Belgia, iar ei le cumpără după ce preţul ouălor a crescut cu 50% în ultimele 12 luni“, a spus Horia Cardoş, CEO şi fondator al Agroland Business System, grup antreprenorial prezent în retail, agricultură şi alimentaţie, prezent la emisiunea de business ZF Live.

    Cu toate că Belgia a atins cel mai mare număr de găini ouătoare din ultimii zece ani, 11 milioane, ouăle tot nu sunt suficiente pentru consum. În plus, preţurile continuă să crească. În Uniunea Europeană, preţul ouălor a crescut cu 25% într-un singur an. Nu am ajuns încă la nivelul Statelor Unite, unde ouăle sunt aproape dublu faţă de media din UE, dar direcţia e clară: găinile încep să-şi facă loc în viaţa de zi cu zi. În Uniunea Europeană, în aprilie, ouăle costau 282 euro/100 kg şi, în comparaţie, în SUA erau peste 500 euro/100 kg, potrivit datelor Eurostat. Cardoş a susţinut că în SUA rafturile sunt goale, iar supermarketurile limitează achiziţia la un singur cofraj per client.

    „Fenomenul acesta nu este doar în Belgia şi nu se întâmplă doar în ultimul an. În vestul Europei, dacă eşti înstărit, este o mândrie să ai şi trei-patru găini în curte. Şi nu glumesc, chiar aşa se întâmplă. Este scump să creşti găini acasă în vestul Europei, iar în România este la fel de scump. E mult mai ieftin să le cumperi din supermarket. Doar că nu vei cumpăra aceeaşi calitate“, a explicat Horia Cardoş. 

    Pariul pe agricultură a fost făcut de mult timp de cei mai bogaţi oameni ai lumii. Bill Gates, fondatorul Microsoft Corporation, este unul dintre cei mai mari proprietari de terenuri agricole din lume. Cu alte cuvinte, Cardoş susţine că el a văzut valoarea agriculturii şi a investit în acest domeniu averea acumulată din industria IT. În plus, din lumea sportului, David Beckham este unul dintre cei care s-au afişat public, pe Instagram, cu găinile pe care le are în curte. „Este un hobby tot mai încurajat în multe ţări din Vestul Europei“, a precizat Horia Cardoş.

    Apoi, o găină în curte nu înseamnă doar ouă proaspete, ci şi o mică victorie personală într-o lume tot mai scumpă. Fără să ne dăm seama, ne întoarcem la obiceiurile bunicilor şi străbunicilor. Găina stă tot în curte, mănâncă boabe şi te trezeşte dimineaţa. Doar că acum contextul s-a schimbat. Dacă înainte era ceva natural, acum este o alegere conştientă, din motive economice, practice sau chiar de stil de viaţă. „Este exact ca acum 100 de ani, găinile sunt crescute în acelaşi mod, iar ouăle obţinute sunt cel puţin la fel de gustoase ca şi atunci“, a subliniat Cardoş. 

    El crede că este important să rămână şi o zonă de autoconsum în fiecare ţară, nu neapărat pentru a salva o economie, ci pentru a avea o zonă de consum sustenabilă. Mai mult, găinile din gospodării devin un avantaj, deoarece ele nu poluează şi contribuie la reciclarea deşeurilor: mănâncă resturi de mâncare, pâine aruncată şi cojile de la tot ce este organic. „În Franţa, există comune care oferă găini familiilor, cu condiţia ca acestea să nu mai producă deşeuri pentru comunitate.“

    România este deja sustenabilă cu 2 sau 3 găini per persoană. Are peste 44 de milioane de păsări ouătoare, majoritatea în cele aproape 3 milioane de gospodării, iar 10 milioane dintre acestea sunt destinate consumului industrial, conform Eurostat şi INS. Cu 10 milioane de găini ouătoare, România se află pe locul opt în Uniunea Europeană între jucătorii industriali.

    În Uniunea Europeană există peste 350 de milioane de găini ouătoare. Acestea produc aproximativ 6,7 milioane de tone de ouă în fiecare an. Turcia e cel mai mare crescător de găini din Europa, cu un efectiv de pest 80 de milioane. Franţa este al doilea cel mai mare crescător cu 58,5 de milioane, urmată de Germania cu 58,3 de milioane şi ambele cu cotă de piaţă de 15%, potrivit Eurostat. Uniunea Europeană este şi cel mai mare exportator din lume, urmată de China şi Iran.

    Cardoş a spus că este importantă creşterea industrială, unde se profită constant de avansul tehnologic şi se acoperă consumul, dar a menţionat că dacă vorbim despre ouă ecologice cu codul zero, atunci procesul e mai greoi şi ouăle mai scumpe. E nevoie de minim 4 mp pentru fiecare găină, spaţiu pe o pajişte unde poate să se mişte liber şi să vâneze insecte. La Agroland, din cele 300.000 de găini pe care le are în ferme, circa 10.000 de găini sunt crescute ecologic. 

    „Un producător industrial tot timpul va reuşi să fie mai eficient, dar în continuare sunt oameni care doresc să aibă păsări în curte pentru că vor să ofere nepoţilor şi copiilor un produs mai artizanal“, a mai spus Cardoş.

     

    De ce s-a ajuns la criza ouălor?

    Horia Cardoş a spus că unul dintre motivele scumpirii ouălor este creşterea consumului, mai ales în rândul tinerilor, care mănâncă mai multe ouă decât generaţiile mai în vârstă. Mitul consumului limitat s-a dovedit nefondat, iar specialiştii spun că două-trei ouă pe zi sunt sănătoase. În paralel, oferta scade: în vestul Europei, multe ferme de păsări, de porci sau de vaci se închid. Gripa aviară a lovit puternic SUA şi ţări mari din UE, precum Polonia, Marea Britanie, Franţa şi Italia. Toate acestea, cerere în creştere, ofertă în scădere şi presiunile pentru fermieri din cauza Green Deal au dus la preţuri mai mari.

     

  • Semnal de alarmă: România ar putea rata o investiţie istorică de 1,4 miliarde de euro din cauza Guvernului. Mai au răbdare investitorii?

    Belgienii de la Avesta Battery and Energy Engineering (ABEE) nu au început încă investiţia de 1,4 mi­liarde de euro pentru o fabrică de baterii litiu-ion la Galaţi, anunţată în luna iunie, întrucât Guvernul României nu a ajuns încă la etapa de structurare a finanţării pentru ajutorul de stat dedicat investiţiei, a explicat Ionuţ Pucheanu, primarul municipiului Galaţi, în emisiunea ZF Investiţi în România!, realizată în parteneriat cu CEC Bank.

    După anunţul ABEE, mai mulţi investitori s-au îndreptat spre Galaţi şi au ocupat cele 20 de hectare rămase în Zona Liberă Parcul industrial care era liber de aproape 15 ani a început să atragă investitori, printre care Olympian Parks (Helios Phoenix), care va dezvolta un centru logistic pe un teren de 4 hectare.

    Belgienii de la Avesta Battery and Energy Engineering (ABEE) nu au început încă investiţia de 1,4 mi­liarde de euro pentru o fabrică de baterii litiu-ion la Galaţi, anunţată în luna iunie, întrucât Guvernul României nu a ajuns încă la etapa de structurare a finanţării pentru ajutorul de stat dedicat investiţiei, a explicat Ionuţ Pucheanu, primarul municipiului Galaţi, în emisiunea ZF Investiţi în România!, realizată în parteneriat cu CEC Bank.

    „Încă nu s-au apucat efectiv să con­struiască. Noi am anunţat investiţia cu mare fast, în faţa unor persoane extrem de im­portante nu doar la nivel de Ro­mânia, ci şi la nivelul Uniu­nii Europe­ne, suntem în mo­mentul de faţă pe ultima sută de metri pentru obţinerea formulei pentru ajutorul de stat, pentru că această in­vestiţie are nevoie de o formă de întrajutorare şi din partea statului român“.

    În cursa pentru investiţiile tran­ziţiei ener­getice, mecanismele de ajutor de stat ajung de cele mai multe ori să facă diferenţa, nu doar în România sau Europa, ci şi la nivel global, inclusiv în SUA, cea mai mare economie din lume. În luna iunie, a fost organizat un eveniment la primăria Ninove din Belgia în cadrul căruia ABEE a anunţat această investiţie de 1,4 mili­arde de euro pentru o fabrică de baterii litiu-ion pe un teren de 60 de hectare în Zona Liberă Galaţi, o investiţie care ar genera 8.000 de locuri de muncă.

    La eveniment au fost pre­zenţi repre­zen­tanţii ABEE, pre­mierul belgian Alexander de Croo, ministrul român al econo­miei Ştefan Radu Oprea, primarul Ionuţ Pucheanu şi europarlamen­tarul gă­lă­ţean Dan Nica. Totuşi, trei luni mai târziu, investiţia nu a început încă.

    „Din păcate a durat mai mult decât ne-am fi închipuit sau decât ne-am fi dorit, atât noi, cât mai ales investitorul, care a fost ferm convins că lucrurile vor merge mai repede de atât. Suntem pe ultima sută de metri, o dată la o săptămână sau la două săptămâni când ajung la Bucureşti trec pe la guvern pentru a mă interesa de cum merg aceste lucruri“. Primarul Pucheanu spune că formula pen­tru ajutorul de stat este finalizată, dar guvernul trebuie să găsească sursa de fi­nan­ţare pentru acest ajutor de stat. Banii ar putea veni chiar şi din Fondul de Modernizare.

    „Formula e gata, acum trebuie să găsim forma sau sursa de creditare, de unde vor veni banii. Cel mai probabil, pe ultimele adendumuri făcute ghidului ce urmează a fi emis avem şanse fantastic de mari pentru a lua aceşti bani din Fondul de Modernizare de 18 miliarde de euro ce urmează a fi scos de Ministerul Energiei“.

    El recunoaşte că în acest proces de atragere de investitori este importantă şi „partea de voin­ţă politică, acolo unde trebuie să se armonizeze destul de mulţi oameni, orgolii şi interese“. Totuşi, este încrezător că investiţia ABEE la Galaţi se va concretiza.

    „Eu cred că se va întâmpla, îmi pun speranţa că se va întâmpla. Am luptat mult prea mult pen­tru această investiţie ca să renunţ doar pentru că îmi spune cineva, un ministru mai trecător decât sunt eu pe funcţia pe care o am, că nu e de acord sau că nu vrea. Nu pot să iau nu ca răspuns, prin urmare mă voi lupta. (…) Vom vedea cine şi dacă într-adevăr mai sunt orgolii de învins, pen­tru că vorbim de orgolii, aşa cum am spus şi în primă fază. Avem toată susţinerea premierului Marcel Ciolacu din toate discuţiile pe care le-am avut şi nu a fost doar una în acest sens“.

    Însă atragerea de investiţii este o cursă în contextul global în care concurează administra­ţiile locale şi naţionale, iar investitorii nu au prea multă răbdare şi se duc în alte ţări care pun pe masă mai repede o serie de avantaje sau un ajutor de stat. Mai au belgienii răbdare?

    „Ţine de mine să le explic şi să înţeleagă că trebuie să aibă răbdare, pentru că suntem în România şi lucrurile nu merg atât de uşor pe cât ar crede dumnealor. Nu ştiu în Belgia cât de greu sau uşor este să obţii o astfel de creditare din partea guvernului“.

    Reamintim că încă de la momentul la care a fost anunţat investiţia ZF scria că ABEE este o companie înfiinţată în 2019 de către Noshin Omar, un fost profesor al Free University din Bruxelles, care a renunţat la cariera academică pentru a se concentra pe dezvoltarea de acumulatori. Conform propriului website, ABEE are undeva la peste 20 de angajaţi. Compania a mai anunţat în 2023 o fabrică şi în Macedonia de Nord, dar investiţia este mult mai mică, la circa 40 de milioane de euro.

    „Ceea ce au ei şi nu au alte companii constă în nişte patente brevetate pentru aceste baterii ce urmează a fi create. Au investitori lângă dumnealor, au fonduri de investiţii, eu unul personal i-am şi întâlnit când am fost în Belgia, au bănci gata să-i crediteze, dar evident că o astfel de investiţie are nevoie şi de girul statului român, gir care pare că vine ceva mai greu. Eu eram conştient că va veni greu, dar nu mă aşteptam să fie chiar atât de greu“.

    Pucheanu este de părere că Guvernul înţelege că atragerea de investitori este o cursă la acest moment, dar crede că administraţia centrală a fost nevoită să se concentreze pe alte probleme şi nu s-a concentrat pe astfel de subiecte.

    Un efect pe care anunţul investiţiei ABEE l-ar fi avut până acum este referitor la interesul altor investitori. Mai exact, alte companii au venit spre Galaţi după acest anunţ, după cum povesteşte edilul

    Anul trecut, administraţia locală declara la emisiunea ZF Investiţi în România că Galaţiul mai avea 80 de hectare de teren disponibile în Zona Liberă Galaţi, dintre care 60 de hectare au fost rezervate în acest an pentru investiţia ABEE.

    „După anunţarea investiţiei să ştiţi că au venit şi alţii, s-au mai acoperit cu investiţii, fabrici de ulei, silozuri pentru stocarea grâului, mai avem doar cele 60 de hectare rezervate pentru fabrică“.

    Totodată, în parcul industrial de circa 24 de hectare aflat lângă Zona Liberă Galaţi au venit primii investitori după aproape 15 ani în care parcul a stat liber.

    „Am reuşit să spargem gheaţa şi aici, avem deja 3 companii care au semnat şi care au început construcţia viitoarelor capacităţi de producţie“.

    Unul dintre aceşti investitori este Olympian Parks (Helios Phoenix), care a luat patru hectare din parcul industrial pentru a dezvolta un centru logistic. Un altul despre care a discutat primarul este producătorul local de beton Romsit Construct, care a luat „1 sau 2 hectare“.

    „Tot mai mulţi investitori pun întrebări, ar dori să aibă şi ei un cap de pod pe zona aceasta şi pentru tot ce va însemna viitoarea reconstrucţie a Ucrainei, pentru că suntem foarte aproape, suntem într-o zonă sigură, avem toată infrastructura necesară pentru a acoperi nevoile“.