BusinessMagazin

Tag: Bechtel

  • Dosarul privind dispariţia contractului Bechtel a fost clasat de procurori

    Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 au clasat dosarul privind dispariţia contractului Bechtel, unele dintre fapte fiind prescrise, au precizat, pentru MEDIAFAX, reprezentanţi ai Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 5.

    Reprezentanţi ai Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 au declarat, pentru agenţia de presă MEDIAFAX, că soluţia de clasare a fost dată pe 30 septembrie 2015, iar, potrivit acestei soluţii, pentru infracţiunea de furt s-a concluzionat că fapta respectivă, aşa cum era descrisă, nu era prevăzută de legea penală.

    Cât priveşte infracţiunile de abuz în serviciu , neglijenţă în serviciu şi distrugere, s-a constatat că era împlinit termenul de prescripţie, au precizat aceleaşi surse pentru MEDIAFAX.

    Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine a depus la DNA, în 20 august 2013, o plângere penală pentru neglijenţă în serviciu privind protecţia informaţiilor clasificate, ca urmare a lipsei exemplarului original al contractului cu Bechtel pentru autostrada Braşov-Borş.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un fost vicepreşedinte al Bechtel, condamnat la închisoare pentru luare de mită în Egipt

    Asem Elgawhary, în vârstă de 73 de ani, a fost condamnat marţi, după ce şi-a recunoscut vinovăţia în decembrie. El trebuie să plătească totodată autorităţilor americane o amendă de 5,2 milioane de dolari.

    Elgawhary, cetăţean american şi egiptean, a luat mită din partea a trei companii, între care grupul francez Alstom, în schimbul informaţiilor confidenţiale din procesele de atribuire a unor contracte cu compania publică de electricitate din Egipt, se arată într-un comunicat al Departamentului de Justiţie, citat de Bloomberg.

    Alstom, împreună cu subsidiara sa din Elveţia, a recunoscut în decembrie că a plătit mită lui Elgawhary şi altor persoane.

    În perioada 1996-2011, Elgawhary a fost director general al unei companii mixte între Bechtel şi EEHC, compania publică de electricitate din Egipt, el răspunzând de solicitarea de oferte şi atribuirea contractelor.

    Elgawhary a acceptat mită din partea a trei subcontractori, în schimbul oferirii unor avantaje incorecte în procesul de licitaţie.

    În decembrie, unul dintre subcontractori, grupul francez Alstom, a încheiat un acord cu Departamentul de Justiţie din SUA şi a plătit o amendă de 772 de milioane de dolari pentru că a dat mită.

    Alstom a plătit mită de 75 de milioane de dolari pentru a-şi asigura contracte în valoare de 4 miliarde de dolari în proiecte din întreaga lume, potrivit Departamentului de Justiţie.

    În 2006, inspectorul general al SUA în Iraq a acuzat Bechtel că a irosit banii contribuabililor americani din cauza managementului defectuos, după evaluarea unor contracte de 2,8 miliarde de dolari ale companiei, potrivit Sputnik.

    Grupul Bechtel are 53.000 de angajaţi şi venituri de 40 de miliarde de dolari. Grupul oferă servicii de inginerie, construcţii şi de management al proiectelor, în principal clienţilor din sectoarele energiei, apărării şi telecomunicaţiilor.

  • Băsescu: Marele păpuşar la ADS este Ilie Sârbu, tata-socru

     Băsescu a spus, într-o emisiune difuzată de B1 TV, că a acuzat în trecut două contracte, şi anume EADS şi Bechtel.

    “Nu întâmplător, domnul Şova s-a făcut că a dispărut originalul contractului cu Bechtel. Eu zic că trebuie recuperat şi investigat, cum a ajuns România să semneze fără licitaţie, fără o imagine clară asupra costurilor, un asemenea contract, fie că vorbim de EADS, fie că vorbim de Bechtel, fie că vorbim de ceea ce se întâmplă la Administraţia Domeniilor Statului”, a declarat preşedintele.

    Traian Băsescu a precizat că Administraţia Domeniilor Statului este “o altă zonă” pe care, în opinia sa, instituţiile statului ar trebui să o investigheze. El a adăugat: “Sigur, împreună şi cu ceea ce a făcut fratele meu. Nu vreau să se creeze imaginea că aş vorbi de altele, fără să mă gândesc ce este în apropierea mea”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O fabrică Ford la Iaşi ar fi fost cel mai bun scut antirachetă al României

    Scutul antirachetă dezvoltat de americani la Deveselu (Olt) este pe cale să devină şi cea mai importantă investiţie americană în România.

    Iniţial, scutul necesita investiţii de 400 de milioane de dolari, adică sub un sfert din investiţiile americane directe în România la nivelul lui 2011 (1,4 mld. euro), când se făcea estimarea. Acum, în noul context în care România devine frontieră a unui nou război nedeclarat, dar cu destul background încât să nu lase nimănui iluzia că se poartă cu creionul pe hârtie, „geostrategia“ s-ar putea dovedi mai importantă decât la momentul  parafării deciziei de construire a scutului în România.

    O precizare: investiţia în scut ar putea fi mai importantă nu pentru că americanii se gândesc să investească masiv în România în domeniul militar astfel încât ţara să simtă şi economic o astfel de măsură, ci că, tocmai contrar a ceea ce aştepta administraţia de la Bucureşti, investiţiile americane totale aici nu cresc după instalarea scutului american antirachetă. Economiile coloşilor nu au sentimente. În 2003, totalul investiţiilor străine în România era de 9,6 mld. euro, iar America avea investiţii directe de 324 mil. euro, adică 3,4% din totalul investiţiilor străine directe.

    Zece ani mai târziu, în 2012, totalul investiţiilor străine în România era de 59 de miliarde de euro, iar investiţiile americane erau de 1,8 miliarde de euro, adică 3,1% din totalul investiţiilor străi­ne în România. Investiţiile străine directe totale au crescut în zece ani de peste şase ori, dar cele americane cu mai puţin, de 5,5 ori. Iar schimburile comerciale româno-americane sunt la un nivel foarte redus, 1,4 mld. euro (sub 2% din schimburile comerciale totale ale României), adică doar cu puţin mai mari decât cu Republica Moldova, o ţară de 3,5 milioane de oameni.

    Spre comparaţie, aceeaşi este situaţia şi cu Polonia, de asemenea o ţară unde SUA vor să construiască un scut antirachetă. Aici, la finalul anului 2012 soldul investiţiilor directe străine americane era de 8,1 miliarde de euro, adică 4,5% din soldul total al investiţiilor directe străine.

    Nu acelaşi lucru se poate spune despre ţara vecină Ungaria. Aici soldul investiţiilor directe americane se ridică la 19,3 miliarde de euro, cifră valabilă pentru sfârşitul anului 2012, ceea ce reprezintă aproape 12% din total.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Ponta: Am sesizat deja DNA privind contractul cu Bechtel la Autostrada Transilvania

    Întrebat, vineri, la Cluj-Napoca, într-o conferinţă de presă, dacă Guvernul va sesiza DNA în legătură cu nereguli din contractul cu Bechtel, Victor Ponta a declarat acest demers a fost făcut deja în baza rezultatelor unui raport de control.

    “Am făcut-o deja. Am trimis rezultatele controlului şi aspectele de natură penală pe care noi le-am descoperit către DNA. Am vrut să încheiem o dezbatere care durează de foarte mulţi ani şi este importantă pentru Transilvania, de ce ceea ce am început în 2004 nu am continuat. Răspunsul este foarte multă ignoranţă şi rea-credinţă. Dincolo de trecut, e bine să ştim din cauza cui nu am făcut autostrada”, a spus Ponta.

    Premierul a participat, vineri, la inaugurarea Campusului Teologic “Nicolae Ivan” din Cluj-Napoca, unde a primit cea mai înaltă distincţie a Mitropoliei Clujului, “Crucea transilvană”, dar a şi fost huiduit de un opozanţi ai proiectului Roşia Montană şi ai exploatării gazelor de şist. De la Cluj-Napoca, Victor Ponta a plecat spre Sebeş, pentru a inspecta lucrările la autostrada Deva-Sibiu.

    Inspectorii guvernamentali arată în raportul încheiat la 27 noiembrie şi transmis vineri de Guvern, printre altele, că înţelegerea cu Bechtel a fost modificată fără respectarea dispoziţiilor legale, ceea ce a condus la prejudicii pentru stat.

    Conform raportului, renegocierea contractului, stabilit iniţial la “valoarea corectă” şi certificată ca atare de 2,2 miliarde euro, a fost iniţiată, în 2005, fără un mandat din partea Guvernului, fiind doar un mandat acordat de fostul ministru al Transporturilor Gheorghe Dobre (PDL), iar lucrările fiind întârziate. Negocierile au fost coordonate de Gheorghe Dobre şi fostul ministru al Finanţelor Sebastian Vlădescu.

    Prin încheierea unui acord de modificare la contract, în baza unei hotărîri de guvern iniţiată de Dobre şi avizată de Vlădescu şi fostul ministru al Justiţiei Monica Macovei, statul a fost păgubit cu 40 milioane euro, prin reclasificarea acestei sume, acordate iniţial cu titlu de avans, drept cheltuieli de mobilizare, cu încălcarea dispoziţiilor legale. Inspectorii arată că miniştrii ştiau, conform notei de fundamentare a hotărîrii de guvern, că aveau obligaţia recuperării acestei sume.

    Pentru crearea unei “aparenţe de legalitate”, a fost însă acceptată creşterea cheltuielilor de mobilizare de la 30 milioane euro la 70 milioane euro, cu toate că acestea se refereau la activităţi anterioare înceerii construcţiei, iar construcţiile erau deja începute din 2004.

    Inspectorii îi acuză astfel pe miniştrii Dobre, Vlădescu şi Macovei că au creat un artificiu pentru a justifica faptul că Bechtel a păstrat 40 milioane euro.

    Inspectorii mai arată că în acrdul de modificare a fost extinsă cu un an perioada lucrărilor, ceea ce a majorat costul total cu cel puţin 12 milioane euro, ca rezultat al aplicării costurilor indirecte de capital cu un milion euro pe lună.

    În raport se mai arată că, în 2009, contractul a fost din nou modificat de către fostul ministru al Transporturilor Radu Berceanu (PDL) şi directorul CNADNR Cristian Duică, doar printr-un protocol deşi era necesară măcar o hotărâre de guvern, ceea ce a avut drepr consecinţe plata către Bechtel a 29,4 milioane euro, sumă necertificată de către reprezentantul beneficiarului, respectiv al dirigintelui de şantier. Suma includea şi contravaloarea lucrărilor care includeau vicii de calitate.

    Ulterior, în 2011, printr-un memorandum al Guvernului care indica un cost total de 9,9 miliarde euro şi o economie, neargumentată însă, de 6 miliarde euro, Bechtel a mai primit încă 115 milioane euro pentru “soluţionarea pretenţiilor”.

    În raport este prezentată şi o sinteză a majorării costurilor în perioada 2006-2011, arătându-se că suma de plată a fost ridicată de la 343,1 milioane euro la 695,7 milioane euro, pentru secţiunea 2B a autostrăzii şi de la 214,7 milioane euro la 509,6 milioane euro pentru secţiunea 3C. Cheltuielile indirecte de capital pentru cele două secţiuni au fost majorate de la 28,8 milioane euro la 84 milioane euro.

    Costurile de proiectare la secţiunea 2B au urcat de la 4,5 milioane euro la 5,6 milioane euro.

    Valoarea totală efectiv plătită către Bechtel, calculată iniţial la 2,2 miliarde euro pentru întreaga autostradă, a fost de 1,2 miliarde euro pentru doar 52 kilometri realizaţi, reprezentând 12,5% din lungimea totală a autostrăzii. Pe o distanţă de 60,5 kilometri, 15,7% din lungimea totală, lucrărle au fost doar începute, nu şi finalizate.

    În raport se mai arată că reprezentanţii Companiei Naţionale pentru Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) nu au pus la dispoziţia Corpului de Control originalul contractului, iar acesta nici nu a fost găsit în pofida căutărilor la mai multe instituţii, fiind obţinute doar copii certificate. În final, la CNADNR a fost identificat un exemplat marcat “conform cu originalul”, în limba engleză, care ar fi originalul documentului aflat în posesia statului.

    Inspectorii guvernamentali arată că, în urma controlului, au rezultat acte şi operaţiuni care pot întruni elementele constitutive ale unor fapte de natură penală săvârşite de foştii miniştri Gheorghe Dobre, Sebastian Vlădescu, Monica Macovei şi Radu Berceanu şi fostul şef CNADNR Cristian Duică, fiind sesizată astfel Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA).

    Raportul de control va fi trimis şi Serviciului Român de Informaţii (SRI), CNADNR, ministerelor Transporturilor, Finanţelor, Justiţiei, Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Departamentului pentru Proiecte de Investiţii, Secretariatului General al Guvernului, Cancelariei premierului şi Curţii de Conturi.

     

  • Berceanu, despre Bechtel: Dacă are cineva semne de întrebare, mă cheamă şi-i povestesc

    “Dacă are cineva semne de întrebare, mă cheamă şi-i povestesc. Eu am alte preocupări decât trăznăilea astea“, a declarat Radu Berceanu.

    Guvernul va sesiza DNA şi SRI pentru nereguli în derularea contractului încheiat cu Bechtel la construcţia Autostrăzii Transilvania, acuzând posibile fapte de natură penală comise de foştii miniştri Gheorghe Dobre, Sebastian Vlădescu, Monica Macovei, Radu Berceanu şi fostul şef CNADNR Cristian Duică

    Inspectorii guvernamentali arată, printre altele, că înţelegerea cu Bechtel a fost modificată, în 2009, fără respectarea dispoziţiilor legale, ceea ce a condus la prejudicii pentru stat.

    Conform raportului, renegocierea contractului, stabilit iniţial la “valoarea corectă” şi certificată ca atare de 2,2 miliarde euro, a fost iniţiată, în 2005, fără un mandat din partea Guvernului, fiind doar un mandat acordat de fostul ministru al Transporturilor Gheorghe Dobre (PDL), iar lucrările fiind întârziate. Negocierile au fost coordonate de Gheorghe Dobre şi fostul ministru al Finanţelor Sebastian Vlădescu.

    Prin încheierea unui acord de modificare la contract, în baza unei hotărîri de guvern iniţiată de Dobre şi avizată de Vlădescu şi fostul ministru al Justiţiei Monica Macovei, statul a fost păgubit cu 40 milioane euro, prin reclasificarea acestei sume, acordate iniţial cu titlu de avans, drept cheltuieli de mobilizare, cu încălcarea dispoziţiilor legale. Inspectorii arată că miniştrii ştiau, conform notei de fundamentare a hotărîrii de guvern, că aveau obligaţia recuperării acestei sume.

    Pentru crearea unei “aparenţe de legalitate”, a fost însă acceptată creşterea cheltuielilor de mobilizare de la 30 milioane euro la 70 milioane euro, cu toate că acestea se refereau la activităţi anterioare înceerii construcţiei, iar construcţiile erau deja începute din 2004.

    Inspectorii îi acuză astfel pe miniştrii Dobre, Vlădescu şi Macovei că au creat un artificiu pentru a justifica faptul că Bechtel a păstrat 40 milioane euro.

    În raport se mai arată că reprezentanţii Companiei Naţionale pentru Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) nu au pus la dispoziţia Corpului de Control originalul contractului, iar acesta nici nu a fost găsit în pofida căutărilor la mai multe instituţii, fiind obţinute doar copii certificate. În final, la CNADNR a fost identificat un exemplat marcat “conform cu originalul”, în limba engleză, care ar fi originalul documentului aflat în posesia statului.

     

  • Sesizări la DNA pentru contractul cu Bechtel. Posibile fapte de natură penală comise de foştii miniştri Dobre, Vlădescu, Macovei, Berceanu

    Inspectorii guvernamentali arată, printre altele, că înţelegerea cu Bechtel a fost modificată, în 2009, fără respectarea dispoziţiilor legale, ceea ce a condus la prejudicii pentru stat.

    Conform raportului, renegocierea contractului, stabilit iniţial la “valoarea corectă” şi certificată ca atare de 2,2 miliarde euro, a fost iniţiată, în 2005, fără un mandat din partea Guvernului, fiind doar un mandat acordat de fostul ministru al Transporturilor Gheorghe Dobre (PDL), iar lucrările fiind întârziate. Negocierile au fost coordonate de Gheorghe Dobre şi fostul ministru al Finanţelor Sebastian Vlădescu.

    Prin încheierea unui acord de modificare la contract, în baza unei hotărîri de guvern iniţiată de Dobre şi avizată de Vlădescu şi fostul ministru al Justiţiei Monica Macovei, statul a fost păgubit cu 40 milioane euro, prin reclasificarea acestei sume, acordate iniţial cu titlu de avans, drept cheltuieli de mobilizare, cu încălcarea dispoziţiilor legale. Inspectorii arată că miniştrii ştiau, conform notei de fundamentare a hotărîrii de guvern, că aveau obligaţia recuperării acestei sume.

    Pentru crearea unei “aparenţe de legalitate”, a fost însă acceptată creşterea cheltuielilor de mobilizare de la 30 milioane euro la 70 milioane euro, cu toate că acestea se refereau la activităţi anterioare încheierii construcţiei, iar construcţiile erau deja începute din 2004.

    Inspectorii îi acuză astfel pe miniştrii Dobre, Vlădescu şi Macovei că au creat un artificiu pentru a justifica faptul că Bechtel a păstrat 40 milioane euro.

    Inspectorii mai arată că în acrdul de modificare a fost extinsă cu un an perioada lucrărilor, ceea ce a majorat costul total cu cel puţin 12 milioane euro, ca rezultat al aplicării costurilor indirecte de capital cu un milion euro pe lună.

    În raport se mai arată că, în 2009, contractul a fost din nou modificat de către fostul ministru al Transporturilor Radu Berceanu (PDL) şi directorul CNADNR Cristian Duică, doar printr-un protocol deşi era necesară măcar o hotărâre de guvern, ceea ce a avut drepr consecinţe plata către Bechtel a 29,4 milioane euro, sumă necertificată de către reprezentantul beneficiarului, respectiv al dirigintelui de şantier. Suma includea şi contravaloarea lucrărilor care includeau vicii de calitate.

    Ulterior, în 2011, printr-un memorandum al Guvernului care indica un cost total de 9,9 miliarde euro şi o economie, neargumentată însă, de 6 miliarde euro, Bechtel a mai primit încă 115 milioane euro pentru “soluţionarea pretenţiilor”.

    În raport este prezentată şi o sinteză a majorării costurilor în perioada 2006-2011, arătându-se că suma de plată a fost ridicată de la 343,1 milioane euro la 695,7 milioane euro, pentru secţiunea 2B a autostrăzii şi de la 214,7 milioane euro la 509,6 milioane euro pentru secţiunea 3C. Cheltuielile indirecte de capital pentru cele două secţiuni au fost majorate de la 28,8 milioane euro la 84 milioane euro.

    Costurile de proiectare la secţiunea 2B au urcat de la 4,5 milioane euro la 5,6 milioane euro.

    Valoarea totală efectiv plătită către Bechtel, calculată iniţial la 2,2 miliarde euro pentru întreaga autostradă, a fost de 1,2 miliarde euro pentru doar 52 kilometri realizaţi, reprezentând 12,5% din lungimea totală a autostrăzii. Pe o distanţă de 60,5 kilometri, 15,7% din lungimea totală, lucrărle au fost doar începute, nu şi finalizate.

    În raport se mai arată că reprezentanţii Companiei Naţionale pentru Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) nu au pus la dispoziţia Corpului de Control originalul contractului, iar acesta nici nu a fost găsit în pofida căutărilor la mai multe instituţii, fiind obţinute doar copii certificate. În final, la CNADNR a fost identificat un exemplat marcat “conform cu originalul”, în limba engleză, care ar fi originalul documentului aflat în posesia statului.

    Inspectorii guvernamentali arată că, în urma controlului, au rezultat acte şi operaţiuni care pot întruni elementele constitutive ale unor fapte de natură penală săvârşite de foştii miniştri Gheorghe Dobre, Sebastian Vlădescu, Monica Macovei şi Radu Berceanu şi fostul şef CNADNR Cristian Duică, fiind sesizată astfel Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA).

    Raportul de control va fi trimis şi Serviciului Român de Informaţii (SRI), CNADNR, ministerelor Transporturilor, Finanţelor, Justiţiei, Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Departamentului pentru Proiecte de Investiţii, Secretariatului General al Guvernului, Cancelariei premierului şi Curţii de Conturi.

  • Emil Boc: Ce face Şova cu contractul Bechtel este din ciclul «Ali Baba şi cei 40 de hoţi»

     Emil Boc a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că ceea ce face ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructură de Interes Naţional şi Investiţii Străine, Dan Şova, este un “tertip ieftin”, pentru a ascunde contractul din 2003 cu Bechtel.

    “Este din ciclul «Ali Baba şi cei 40 de hoţi». Cum poţi tu, care eşti titularul contractului, să te duci la DNA şi să spui «Mi s-a furat contractul»? Cred că intrăm în Cartea Recordurilor cu asemenea solicitare, când un guvern spune: «Nu sunt în stare să păzesc un contract, veniţi voi şi-l găsiţi». Este un tertip ieftin pentru a ascunde esenţa contractului din 2003, despre care am spus de fiecare dată că este răul primordial în ceea ce s-a întâmplat cu Autostrada Transilvania, de acolo s-a început prost şi, conform legii lui Murphy, ce începe prost, se termină şi mai prost. Şi, cel mai prost se termină acum cu Suplacu de Barcău, unde mai trebuie să cheltuim bani publici pentru a păzi şantierul, iar de continuarea lucrării nici nu mai poate fi vorba. Este o lucrare de artă acolo, mai mulţi kilometri de viaduct, care se va deteriora, dacă nu vor continua lucrările. Transilvania continuă să fie ignorată în materie de infrastructură” a spus Emil Boc.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ungureanu despre contractul cu Bechtel: Ori a dispărut, ori e o minciună ce acoperă neregularităţile

     Fostul premier Mihai Răzvan Ungureanu, senator de Arad, a fost întrebat, joi, într-o conferinţă de presă susţinută la Forţa Civică Arad, despre contractul cu Bechtel, dacă l-a solicitat cât a fost premier, şi despre posibilitatea dispariţiei acestuia.

    “Nici nu îmi pot imagina că acel contract nu se află la ministerul de resort. Sunt surprins, pentru că în mod normal contractul nu are de ce să dispară. Nu se pot întâmpla decât două lucruri: a dispărut fizic, iar atunci cineva trebuie să plătească şi există funcţionari din minister care au opis cu toate hârtiile aflate în fişetele lor, sau contractul există şi totul este, de fapt, o cumplită minciună făcută să acopere toate neregularităţile acestui contract, care este de departe un campion al costurilor per kilometru de autostradă din toată Europa”, a spus senatorul.

    În varianta că documentul original a dispărut, “cineva ori a fost neglijent, ori a făcut-o intenţionat”, a afirmat Ungureanu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PLÂNGERE PENALĂ privind lipsa contractului cu Bechtel. Departamentul condus de Şova reclamă neglijenţă în serviciu privind protecţia informaţiilor clasificate

     “Plângerea penală (…) cere, de asemenea, ca în situaţia în care se va dovedi că faptele care au condus la lipsa/refuzul de punere la dispoziţie a acestui document îmbracă forma altei infracţiuni să se dispună atragerea răspunderii penale, după caz, pentru infracţiunea de distrugere, furt sau abuz în serviciu contra intereselor publice. (…) Aceasta a fost făcută «in rem» şi nu e îndreptată împotriva unei persoane anume, Direcţia Naţională Anticorupţie fiind în măsură să cerceteze cine se face vinovat pentru lipsa exemplarului original al contractului”, arată într-un comunicat departamentul condus de ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructură de Interes Naţional şi Investiţii Străine, Dan Şova.

    Potrivit sursei citate, plângerea a fost depusă la DNA fiind vorba de o infracţiune de serviciu care poate aduce statului pagube importante, mai mari decât echivalentul a un milion de euro, ţinând cont de valoarea contractului cu Bechtel.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro