BusinessMagazin

Tag: BEC

  • BEC a anunţat rezultatele finale: Klaus Iohannis 66,09% şi Viorica Dăncilă 33,91%

    Klaus Iohannis a obţinut 66,09% din voturile valabil exprimate, 6.509.135 de voturi valabil exprimate, în timp ce Viorica Dăncilă a obţinut 33.91% din voturi, mai exact 3.339.922 de voturi, potrivit rezultatelor finale ale BEC. Autoritatea precizează că sunt 9.849.057 de voturi valabile exprimate.

    Klaus Iohannis, candidatul PNL la alegerile prezidenţiale, a primit în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale 6.509.135 voturi, adică 66.09%.

    Viorica Dăncilă (PSD) a obţinut 3.339.922 voturi, reprezentând 33.91 % din totalul voturilor valabil exprimate

    Numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne a fost de 10.031.762, reprezentând 54.86 % din numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente.

    Totalul voturilor valabil exprimate a fost 9.849.057, reprezentând 98.18 % din numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne.

    Totalul voturilor nule a fost 182.648, reprezentând 1.82 % din numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne.

  • BEC, prezenţa la vot la ora 17.00 este de 40,29%

    Potrivit datelor oficiale oferite de Biroul Electoral Central, prezenţa la vot, la ora 17.00, a fost de 40,29%, în cadrul celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, comparativ cu primul tur, când la aceeaşi oră, prezenţa a fost de 37,9%.

    Potrivit datelor BEC, până la ora 17.00 au votat, pe teritoriul ţării, 7.341.534 de alegători, dintre care 4.179.214 în mediul urban şi 3.162.320 în mediul rural.

    Judeţe fruntaşe: Ifov (52,3%), Cluj (46,8%), Sibiu (45,5%).

    Judeţe codaşe: Harghita (17,8%), Covasna (19,9%), Satu Mare (30%).

    În Bucureşti, până la ora 17.00, au votat 749.941 dintre alegători, reprezentând 41,7%.

    Nu există date comparative cu al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din 2014.

    În primul tur al alegerilor prezidenţiale din acest an, prezenţa, la ora 17.00 a fost de 37,9%.

  • BEC, prezenţa la vot la ora 16.00 este de 35,81%-2

    Potrivit datelor oficiale oferite de Biroul Electoral Central, prezenţa la vot, la ora 16.00, a fost de 35,81%, în cadrul celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, comparativ cu primul tur, când la aceeaşi oră, prezenţa a fost de 33,4%. În anul 2014 prezenţa era de 44,50%.

    Potrivit datelor BEC, până la ora 16.00 s-au prezentat la urne 6.524.336 de alegători, dintre care 3.732.018 în mediul urban şi 2.792.318 n mdidul rural.

    Judeţe fruntaşe: Ilfov (45,9%), Cluj (41,1%), Braşov (40,7%).

    Judeţe codaşe: Harghita (15,7%), Covasna (17,6%), Satu Mare (26,3%).

    În Bucureşti, până la ora 16.00, s-au prezentat la urne 37% dintre alegători.

    În primul tur al alegerilor, la aceeaşi ora, prezenţa a fost de 33,4%.

    În al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din 2014, prezenţa a fost, la ora 16.00, de 44,50%.

  • BEC, prezenţa la vot la ora 13.00 este de 22,07%-2

    Potrivit datelor oficiale oferite de Biroul Electoral Central, prezenţa la vot la ora 13.00 a fost de 22,07%, în cadrul celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, comparativ cu primul tur, când la aceeaşi oră, prezenţa a fost de 20,68%. În 2014, prezenţa era de 27,2%.

    Potrivit datelor BEC, până la ora 13.00 au votat 4.021.634 de alegători, dintre care 2.363.058 în mediul urban şi 1.658.576 în mediul rural.

    Judeţe fruntaşe: Ilfov (28%), Teleorman (25,6%), Constanţa (25,6%).

    Judeţe codaşe: Harghita (9,7%), Covasna (10,7%), Satu Mare (15,9%).

    În Capitală au votat, până la ora 13.00, 401.184 de alegători, reprezentând 22,3%.

    În primul tur al alegerilor prezidenţiale, la aceeaşi oră, prezenţa la urne a fost de 20,68%.

    În anul 2014, în al doilea tur al alegerilor, prezenţa era, la ora 13.00, de 27,2%.

  • PNL a sesizat BEC cu privire la activităţile de campanie ale PSD

    PNL a depus, luni, o sesizare la BEC, în care acuză PSD de practici nelegale în campania electorală pentru alegerile prezidenţiale, potrivit unui comunicat de presă remis MEDIAFAX. Liberalii susţin că PSD distribuie broşuri cu informaţii false despre PNL şi despre Klaus Iohannis.

    „Politrucii din PSD sunt dispuşi să facă orice pentru a obţine voturi pentru candidatul lor, Viorica Dăncilă, inclusiv să încalce legea! Singura strategie electorală a PSD este manipularea! Manipulare prin minciuni şi dezinformări, manipulare constantă prin Fake News-uri!
    Acest mod josnic, imoral şi ilegal de a face campanie ne demonstrează încă o dată că pentru aceşti oameni legea reprezintă doar un obstacol pe care pot să-l ocolească oricând doresc! PNL condamnă ferm astfel de practici, mai ales atunci când sunt folosite, aşa cum face PSD, împotriva românilor! Prin urmare, PNL a sesizat Biroul Electoral Central cu privire la practicile nelegale adoptate de PSD în această campanie! PNL a solicitat BEC să oblige de urgenţă PSD la îndepărtarea materialelor de propagandă electorale contrare atât ordinii de drept, cât şi moralităţii şi bunului simţ!”, transmite PNL, într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

    Liberalii solicită Partidului Social Democrat să nu mai distribuie broşuri care conţin informaţii false şi defăimătoare la adresa lui Klaus Iohannis şi a Partidului Naţional Liberal.

    „Este obligatoriu ca românii să fie corect informaţi şi, astfel, să voteze în cunoştiinţă de cauză, iar minciunile distribuite de PSD prin broşuri de campanie sunt un atac direct la adresa tuturor românilor care doresc să obţină informaţii corecte despre candidatul Partidului Naţional Liberal! Asta dovedeşte lipsa de respect a acestor politruci pesedişti faţă de poporul român. Aceste materiale de propagandă nu fac altceva decât să insulte inteligenţa cetăţenilor acestei ţări! Prin urmare, somăm PSD să nu mai distribuie cetăţenilor români broşurile care conţin informaţii vădit false şi defăimătoare la adresa lui Klaus Iohannis şi a Partidului Naţional Liberal!”, se mai arată în comunicatul de presă.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro. 

  • Rezultate finale oficiale BEC pentru primul tur: Klaus Iohannis – 37,82%, Viorica Dăncilă – 22,26% şi Dan Barna – 15,02%

    Biroul Electoral Central a anunţat, joi, rezultatele finale oficiale la primul tur al alegerilor prezidenţiale. Astfel, Klaus Iohannis a obţinut 37,82%, Viorica Dăncilă – 22,26% şi Dan Barna – 15,02%.

    „Rezultatul final al votării pentru alegerea Preşedintelui României, conform procesului verbal este următorul: Număr total ala alegătorilor care s-au prezentat la urne este de 9.359.673, reprezentând 51,19% din numărul total de alegători înscrişi în listele electorale permanente. Numărul total al voturilor valabil exprimate este de 9.216.515, reprezentând 98,47% din numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne. Numărul total al voturilor nule este următorul: 142.961, reprezentând 1,53% din numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne. Numărul total al alegătorilor care au votat prin corespondenţă este de 25.319”, a anunţat, joi, purtătorul de cuvânt al Biroului Electoral Central (BEC), Mircea Preoţescu.

    „Situaţia voturilor valabil exprimate obţinute de fiecare candidat este următoarea: Klaus Werner Iohannis – 3.485.292, reprezentând 37,82%, Vasilica Viorica Dăncilă – 2.051.725, reprezentând 22,26%, Ilie Dan Barna – 1.384.450, reprezentând 15,02%, Mircea Diaconu – 815.201, reprezentând 8,85%, Theodor Paleologu – 527.098, reprezentând 5,72%, Hunor Kelemen – 357.014, reprezentând 3,87%, Ramona Ioana Bruynseels – 247. 275, reprezetând 2,75%”, a mai spus Preoţescu.

    De asemenea, Alexandru Cumpănaşu a obţinut „141.316 reprezentând 1,53%, Viorel Cataramă 48.622, reprezentând 0,53%, Bogdan Dragoş Aureliu Marian Stanoevici 39.192 reprezentând 0,42%, Cătălin Sorin Ivan 32.787 reprezentând 0,36%, Ninel Peia 30.884 reprezentând 0,34%, Sebastian Constantin Popescu 30.850, reprezentând 0,33%, John Ion Banu 27.769 reprezentând 0,30%”, a mai spus purtătorul de cuvânt al BEC.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro. 

  • BEC, rezultate oficiale: Iohannis 37,49 %, Dăncilă 22,69%, Barna 14,7%

    Biroul Electoral Central (BEC) a anunţat, luni, rezultate parţiale oficiale, după numărarea a voturilor din 99,9% din secţii, că actualul preşedinte Klaus Iohannis a obţinut 37,49% din voturi, iar Viorica Dăncilă 22,69%. Dan Barna este pe locul al treilea, cu 14,7%. 

    „Din 19.586 de secţii de votare au fost centralizate datele din 19.407 secţii de votare, reprezentând 99,9%. Fac precizarea că au fost centralizate datele din toate secţiile de votare din ţară. Cele 179 de secţii de votare în curs de centralizare sunt doar secţii de votare din străinătate. Numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne e de 9.163.044, reprezentând 50,11% din numărul total de alegători înscrişi în listele electorale permanente. Numărul voturilor valabil exprimate: 9.021.070, prezentând 98,45% din numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne. Total voturi nule: 139,901, reprezentând 1,53% din numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne”, a anunţat, luni seara, purtătorul de cuvânt al Biroului Electoral Central, Mircea Preoţescu.

    „Situaţia voturilor obţinute de candidaţi este următoarea: Klaus Werner Iohannis – 3.381.848, reprezentând 37,49%; Vasilica Viorica Dăncilă – 2.047.141, reprezentând 22,69%; Ilie Dan Barna – 1.329.161, reprezentând 14,7, Mircea Diaconu 808.380, reprezentând 8,96%”, a completat Preoţescu.

  • Date provizorii, după numărarea a 100% dintre voturi: Iohannis-36,65%, Dăncilă-23,79%, Barna -13,99%

    Potrivit datelor furnizate de AEP, după centralizarea a 18.748 secţii votare, ceea ce înseamnă 8.686.619 voturi (100%), nu au fost constatate schimbări. Astfel, pe primul loc se clasează Klaus Iohannis cu 36,65%, urmat de Viorica Dăncilă cu 23,79%, iar pe locul trei se clasează Dan Barna cu 13,99%. 

    Potrivit datelor provizorii furnizate de Autoritatea Electorală Permanentă, clasamentul este următorul:

    Klaus Iohannis -36,65%

    Viorica Dăncilă- 23,79%

    Dan Barna-13,99%

    Mircea Diaconu-9,25%

    Theodor Paleologu- 5,66%

    Kelemen Hunor- 4,13%

    Ramona Ioana Bruynseels- 2,72%

    Alexandru Cumpănaşu-1,46%

    Viorel Cataramă-0,54%

    Bogdan Stanoevici-0,42%

    John-Ion Banu-0,30%

    Sebastian Constantin Popescu- 0,33%

    Ninel Peia-0,33%

    Cătălin Ivan- 0,36%.

    În ţară, au fost organizate 18.748 de secţii de votare.

  • BEC, ora 17.00: Prezenţa la vot este de 37,9%-2

    Biroul Electoral Central anunţă că prezenţa la vot, în cadrul primului tur al alegerilor prezidenţiale, pentru ora 17.00, este de 37,9%, comparativ cu alegerile europarlamentare din luna mai când prezenţa a fost, la aceeaşi oră, de 35,07%.

    Potrivit datelor oficiale, 6.910.900 şi-au exprimat dreptul de vot pe teritoriul ţării. Dintre aceştia aproape patru milioane sunt din mediul urban, restul fiind din mediul rural.

    Judeţe fruntaşe: Ilfov (47,5%), Cluj (45,2%), Braşov (42,8%).

    Judeţe codaşe: Covasna (28,4%), Satu Mare (29,6%), Vaslui (29,9%).

    În Bucureşti, prezenţa la vot la ora 17.00 este de 39,1% (însemnând 702.894 alegători).

    La aceeaşi oră, în cadrul alegerilor europarlamntare din luna mai 2019, prezenţa la vot era de 35,07%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.

  • Schema prin care hackerii pot fura milioane de dolari cu un singur e-mail

    Cea din urmă metodă poartă numele de business email compromise (BEC) şi este una din cele mai costisitoare ameninţări cibernetice la nivel mondial. Potrivit asigurătorului american AIG, BEC a întrecut ransomware în topul celor mai costisitoare ameninţări de tip cibernetic la adresa companiilor asigurate pentru astfel de incidente. De ce e această ameninţare atât de periculoasă?

    Ce este BEC şi cum funcţionează
    Operatorii din spatele BEC sunt infractori informatici meticuloşi care îşi fac temele cu mult timp înainte de a lovi. Aşa cum sugerează şi denumirea, se caracterizează prin compromiterea unui cont de e-mail, de regulă al unui angajat cu poziţie de importanţă strategică în organizaţie. Atacatorul îşi studiază victima folosind din surse deschise (comunicate de presă, reţele de socializare, etc) informaţii publice despre ea şi despre compania la care lucrează. Acesta foloseşte apoi diferite metode de inginerie socială pentru a obţine acces la contul de mail al directorului vizat. Înainte să lanseze atacul propriu-zis, hackerul pândeşte în linişte studiind atent conversaţiile cu persoane din diferite departamente, în special cel financiar, pentru a vedea cum poate să imite cât mai veridic „vocea” în scris a şefului. Apoi trimite un mail în numele directorului către departamentul financiar solicitând un transfer de bani, de exemplu, către un furnizor sau partener sau pentru o situaţie neprevăzută ce trebuie tratată în regim de urgenţă. Iar angajaţii păcăliţi fac transferul fără să ştie că banii de fapt se duc într-un cont controlat de atacator.

    Din înţelepciunea celor care au păţit-o
    Uneori e suficient ca atacatorul doar să imite o adresă de mail pentru a păcăli destinatarul. Acest lucru s-a întâmplat în 2016 la filiala locală a producătorului german de cabluri pentru industria auto Leoni AG. După ce au studiat bine compania şi procedurile interne, atacatorii au contactat directoarea financiară din România cu un mesaj trimis de pe o adresă de mail similară cu cea a CEO-ului companiei-mamă din Germania, solicitând un transfer urgent de 40 de milioane de euro. Nu a trecut mult timp până când directoarea s-a conformat şi a aprobat transferul. Abia câteva zile mai târziu compania realiza că fusese victima unei scheme BEC. Odată făcută publică eroarea, acţiunile companiei au coborât cu 14%, reducând considerabil valoarea companiei la bursă. De ce au ţintit atacatorii tocmai sucursala românească a grupului? Pentru că era singura autorizată să efectueze transferuri bancare în numele companiei. O nouă dovadă care arată cât de meticulos şi-au cercetat atacatorii victimele.
    Un alt exemplu notabil este incidentul de la compania americană de agricultură Scoular Corporation petrecut în 2014. Aproape identic cu incidentul de la Leoni AG, acest atac s-a folosit de un mail pretinzând a fi de la CEO-ul firmei în care se solicita unui angajat de la financiar pe nume Keith un transfer de 17 milioane de dolari pentru a impresiona nişte viitori parteneri din China: „Trebuie să finanţăm bine compania pentru a le arăta chinezilor puterea noastră. Keith, nu voi uita profesionalismul tău în acest deal şi îmi voi arăta aprecierea faţă de tine cât de curând”.
    Desigur, mesajul nu provenea de la CEO, ci de la un atacator anonim care reuşise să se infiltreze în reţeaua companiei. Observăm cum atacatorii se folosesc inclusiv de şiretlicuri psihologice, precum măgulirea şi promiterea unor beneficii ca să convingă victima să efectueze transferul bancar.
    Într-un incident mai recent, atacatorii s-au folosit nu de e-mail, ci de telefon pentru a imita literalmente vocea şefului cu scopul de a solicita un transfer urgent. Acest atac a încorporat tehnologie „deep fake,” care foloseşte inteligenţa artificială pentru a produce sunete sau imagini superficial autentice pentru urechea şi ochiul uman.

    O afacere de zeci de miliarde
    Atacurile de acest tip devin din ce în ce mai comune. Potrivit Reţelei de Executare a Crimelor Financiare – o divizie a Trezoreriei Statelor Unite – operatorii BEC au fraudat 21,5 miliarde de dolari în ultimii şase ani numai de la companii americane. Acelaşi raport spune că numărul reclamaţiilor referitoare la BEC au crescut de la 500 pe lună în 2016 la 1.100 pe lună în 2018, deci o dublare în doar doi ani.
    Păşind în 2020, recomandarea specialiştilor în securitate informatică este ca toate companiile, mici şi mari, să implementeze autentificarea în doi paşi pentru accesul la mail şi aplicaţii interne şi să adopte protocoale stricte pentru depistarea mailurilor suspecte, inclusiv cursuri de pregătire a angajaţilor privind tentativele de fraudă.