BusinessMagazin

Tag: BBC

  • BBC: Parlamentarii britanici sunt dispuşi să meargă în instanţă pentru întârzierea Brexitului

    Un proiect de lege al opoziţiei care l-ar obliga pe Johnson să ceară Uniunii Europene o prelungire a plecării Marii Britanii pentru a evita un Brexit fără acord în 31 octombrie a fost aprobat vineri de camera superioară a Parlamentului, Camera Lorzilor.

    Regina Elisabeta este de aşteptat să o semneze în lege luni.

    Johnson, lider al campaniei de ieşire din UE în timpul referendumului Brexit din 2016, a preluat funcţia în iulie, după ce predecesorul său din partid conservator, Theresa May, a renunţat după trei încercări eşuate de a trece prin Parlament acordul negociat cu Bruxelles-ul.

    Noul prim-ministru spune că vrea să scoată Marea Britanie din UE pe 31 octombrie, cu sau fără un acord cu blocul.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Oraşele sufocate de turişti. De ce tot mai multe ţări iau măsuri drastice pentru a-şi apăra cetăţenii de creşterea alarmantă a turismului – VIDEO

    Cu toate acestea, în unele oraşe care înregistrează un număr record de vizitatori, guvernele şi rezidenţii încep să se întrebe dacă nu cumva această creştere ar putea să facă mai mult rău decât bine. Cum fac însă faţă turismului tot mai accentuat unele dintre cele mai vizitate oraşe din lume şi ce măsuri iau autorităţile pentru a menţine un echilibru între bunăstarea rezidenţilor şi cea a turiştilor?

    Pentru a înţelege problemele cu care aceste oraşe s-ar putea confrunta în anii următori şi modul în care le-ar putea face faţă, Consiliul Mondial al Călătoriilor şi Turismului (WTTC), alături de reprezentanţii companiei imobiliare JLL, au realizat recent indexul Destination 2030, destinat măsurării gradului de pregătire privind turismul şi capacitatea oraşelor de a gestiona această creştere.

    Indicele măsoară 75 de indicatori – incluzând concentraţia de vizitatori, pregătirea urbană şi implicarea reprezentanţilor politici locali – pentru a determina provocările viitoare pentru 50 dintre marile oraşe ale lumii. În topul celor mai aglomerate oraşe datorită turismului se află Amsterdam, Praga sau San Francisco.

    Amsterdam

    Cu 18 milioane de vizitatori anul trecut dar cu o populaţie de sub 1 milion de persoane, Amsterdamul s-a confruntat în ultimii ani cu creşteri ale preţurilor din domeniul imobiliar, datorate în parte închirierilor pe termen scurt, cu supraaglomerarea străzilor, dar şi cu probleme legate de legile privind drogurile.

    Cu toate acestea, unii spun că imaginea nu este la fel de sumbră cum arată media. „În sfârşit, muzeele au buget suficient, iar întreprinderile mici prosperă”, a declarat Hanneke Vroegindeweij, co-fondatorul companiei private de turism Amsterdam Odyssey. “În 42 de ani din viaţa mea, nu am văzut niciodată oraşul atât de frumos”, continuă el.

    Asta nu înseamnă că nu sunt multe de făcut, iar guvernul olandez lucrează rapid la asta. Oraşul a interzis închirierile pe termen scurt prin site-uri ca Airbnb în anumite zone şi intenţionează să oprească ancorarea anumitor ambarcaţiuni la docuri. De asemenea, reprezentanţii oraşului au lucrat la direcţionarea turiştilor către alte oraşe olandeze, cum ar fi Zandvoort (la doar 40 km de centrul oraşului Amsterdam), redenumit „plaja Amsterdam” pentru a le oferi oamenilor sentimentul că este o destinaţie accesibilă.

    San Francisco

    Oraşul de coastă din California a fost întotdeauna o atracţie pentru turişti, cu emblematicul său pod Golden Gate şi cartierul Fisherman’s Wharf, dar boom-ul tehnologic de aici a supus resursele oraşului unor eforturi suplimentare, iar numărul turiştilor continuă să crească. Traficul este o altă problemă, mai ales că în San Francisco se află strada Lombard, cunoscută sub numele de „cea mai întortocheată stradă din lume”, cu viraje foarte abrupte.

    Kristine Dworkin, a cărei familie a trăit aici de generaţii întregi, povesteşte că „grupurile se opresc să-şi facă selfie-uri în partea de jos a străzii, aparent fără să le pese de maşinile care se apropie de ele. De asemenea, pietonii nu par să conştientizeze că locuinţele situate de-a lungul străzii Lombard sunt proprietate privată şi adesea intră în curţi.” Ca răspuns la reclamaţii, oraşul a aprobat recent un sistem de rezervare cu taxă, care ar putea intra în vigoare de anul următor.

    Lombard nu este singurul loc din San Francisco în care turiştii depăşesc un pic prea mult limita reşedinţelor private. Parcul Alamo Square din centrul oraşului este cunoscut pentru „Doamnele pictate”, case victoriene colorate, care datează din anii 1890 – şi mai faimoase pentru faptul că au reprezentat peisajul din deschiderea sitcomului Full House. Nici aici turiştii nu respectă intimitatea rezidenţilor, intrând în curţile locuitorilor pentru a se fotografia.

    Oraşul înregistrează mai mult de 9 miliarde de dolari de la turişti anual, astfel că oficialii acestuia lucrează la iniţiative pentru curăţarea altor părţi ale oraşului, pentru a-l face mai atractiv pentru vizitatori, cu speranţa că locuitorii vor primi puţin mai multă empatie şi respect din partea turiştilor.

    Praga

    Capitala Republicii Cehe – un oraş de doar 1,3 milioane de persoane – a atras anul trecut un număr record de 7,9 milioane de vizitatori. Majoritatea turiştilor nu părăsesc niciodată zona Praga 1, care cuprinde Oraşul Vechi, Malá Strana (Cartierul Mic) şi zona castelului, de unde şi efectele negative, în această parte a capitalei fiind o aglomeraţie de nedescris. „Este ruşinos că centrul a fost predat efectiv turiştilor, dar chiar şi acolo, localnicii pot găsi un refugiu şi o bere ieftină, în locuri cunoscute mai ales de studenţi”, spune Charlie Neville, originar din Londra, care a locuit o perioadă în Praga. „Ne bucurăm de o versiune mult mai puţin încărcată a Pragăi în cartiere precum Letná, grădina de bere cu una dintre cele mai bune privelişti ale oraşului, aleea Vinohrady mărginită de copaci, cartierul Karlin sau mai hipstărescul Vrsovice.”

    La fel ca la Amsterdam, biroul ceh de turism lucrează la direcţionarea turiştilor din capitală către alte oraşe. „Český Krumlov (un oraş castel boem aflat la 170 km sud de Praga) este deja împânzit de turişti veniţi în excursii de o zi, dar al doilea oraş al ţării, Brno, este o alternativă plăcută, fără prea mult turism, la fel ca Olomouc”, a menţionat Neville.

    Barcelona

    În ultimii ani, Barcelona s-a străduit să administreze numărul imens de turişti care se plimbă pe străzile sale însorite. Cu peste 30 de milioane de vizitatori anul trecut, turiştii depăşesc cu mult populaţia locală de 1,6 milioane, ceea ce pune presiuni asupra resurselor oraşului.

    „Turiştii mă deranjează când, de exemplu, un grup de opt sau mai mulţi iau autobuzul de cartier – un microbuz mic pe care vecinii îl folosesc pentru a merge spre casele lor, destinat în special persoane în vârstă şi familii cu copii sau cărucioare sau oameni cu pungi grele de cumpărături”, a declarat Marta Laurent Veciana, proprietara companiei de turism ForeverBarcelona.com, originară din Barcelona. De asemenea, grupurile turistice mari blochează deseori aparatele de validare a biletelor de metrou. „Lăsaţi cel puţin o maşină disponibilă pentru localnici, pentru a nu fi nevoiţi să aştepte până când întregul grup şi-a validat biletul pentru a intra.”

    De asemenea, fiind o destinaţie pe plajă, Barcelona poate atrage uneori turişti cu un comportament neplăcut. „Este într-adevăr enervant când vezi că turiştii aruncă gunoi pe străzi sau când îi vezi noaptea beţi, vomitând”, a spus María José Castro, care s-a mutat aici acum un an.

    Guvernul a lucrat în ultimii ani la iniţiative pentru reducerea acestor situaţii neplăcute, implementând recent un nou autobuz de la staţia de metrou Alfons X (L4, linia galbenă) până la Park Güell din Gaudi, gratuit cu achiziţionarea unui bilet pentru vizitarea parcului, şi a muncit pentru a transforma mai multe dintre străzile din jurul bazilicii Sagrada Família în străzi pietonale. De asemenea, au fost adoptate legi care restricţionează plimbările pe Segway şi cu bicicleta în anumite zone, departe de regiunile aglomerate, precum malul apei.

    Toronto

    Nu orice oraş vede numărul tot mai mare de vizitatori drept un lucru rău. „Personal, îmi place să văd mai mulţi oameni venind în oraşul nostru”, a spus Kyle Collier, fondatorul start-ului tehnologic Phaze, din Toronto. „Am locuit în Shanghai, China, aşa că, din punctul meu de vedere, Toronto are o mulţime de spaţiu.”

    În ciuda deschiderii locuitorilor faţă de turişti, problemele încep să apară. „Toronto se confruntă deja cu o penurie de locuinţe la preţuri accesibile. În special în centrul oraşului, acest lucru a fost exacerbat de apariţia închirierilor de locuinţe în regim Airbnb”, a declarat bloggerul Eric Wychopen, rezident în Toronto. „Este de asemenea cunoscut faptul că unii chiriaşi încă îşi închiriază ilegal proprietăţile”, adaugă el.

  • Acesta este trucul prin care companiile vă conving să cumpăraţi mai multe decât vreţi

    Multe cafenele oferă clienţilor trei opţiuni pentru paharul de cafea: mic, mediu sau mare. De cele mai multe ori, preţul celui mediu este similar cu cel al paharului mare; în aceste condiţii, cei mai mulţi dintre noi alegem varianta superioară.
     
    Acesta este aşa-numitul “efect al capcanei”, prin care comerciantul oferă o opţiune mai puţin convenabilă, convingându-şi clienţii să plătească mai mult decât ar fi făcut-o în mod normal.”Dacă îţi «îmbraci» produsele într-un anume fel, poţi direcţiona oamenii către produsele mai scumpe”, a explicat celor de la BBC Linda Chang, psiholog la Harvard.
     
    “Efectul capcanei” a fost iniţial studiat ca o potenţială strategie de marketing pentru a influenţa alegerile consumatorilor, dar cercetări recente arată că ar putea fi util în recrutare sau chiar politică. Mai exact, acesta arată cât de uşor e să influenţezi judecata umană prin prezentarea unor fapte într-un anume fel.
     
    Studiile realizate de cercatători arată că “efectul capcanei” poate creşte şansele de a vinde un anumit produs cu până la 40%, mai scriu cei de la BBC.

  • Numărul modelelor de maşini electrice se va tripla în Europa până în 2021

    Intrarea pe piaţă a maşinilor electrice a avut un ritm mai lent din cauza lipsei unei infrastructuri de încărcare a bateriilor şi a preţurilor ridicate.

    Ultimele informaţii arată că în 2021 numărul modelelor de maşini oferite spre vânzare va creşte la 214, faţă de cele 60 de la finele anului 2018.

    Mai multe variante accesibile ca preţ ar putea determina clienţii să facă trecerea de la motoarele cu combustie internă spre cele electrice mai devreme decât este anticipat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şi-au atins oamenii nivelul maxim de inteligenţă? Ce se va întâmpla cu creierele oamenilor în viitor

    Jurnaliştii BBC atrag atenţia într-un articol vast despre faptul că traversăm o eră de aur din punctul de vedere al nivelului de inteligenţă atins de rasa umană. Potrivit lor, din momentul în care testul de inteligenţă IQ a fost inventat, scorurile au crescut constant.
    Chiar şi inteligenţa medie a persoanelor din prezent ar reprezenta inteligenţa unui geniu comparativ cu cineva născut în 1919 – acest fenomen este cauzat, potrivit oamenilor de ştiinţă, de efectul Flynn.

    Potrivit BBC, cele mai recente dovezi arată că acest trend al inteligenţei umane în creştere s-ar putea să încetinească de acum încolo – ar putea fi chiar inversat – însemnând că am trecut deja de punctul maxim la care ar putea ajunge intelectul uman. Ce ar putea însemna dacă acest lucru este adevărat? În articol, se indică modul în care a evoluat inteligenţa umană. În Antichitate, creierul oamenilor avea doar 400 de centimetri cubi – reprezentând o treime din creierul oamenilor din prezent. Creierul uman consumă în prezent 20% din energia corpului, astfel că creierele noastre mai mari necesită mai multe calorii.
    Există mai multe explicaţii pentru această evoluţie, dar cele mai multe dintre ele se referă la creşterea cerinţelor cognitive legate de traiul într-un grup.


    Într-o activitate de grup precum vânătoarea, trebuie să fii capabil să urmăreşti ceea ce face fiecare membru, pe măsură ce îţi coordonezi propriile activităţi.Pentru oamenii prezentului, lipsa înţelegerii în societate cauzează disconfort; pentru strămoşii noştri era o chestiune de viaţă şi de moarte. În urmă cu aproximati 400.000 de ani, creierul strămoşilor cunoscuţi sub numele de „Homo heidelbergensis” ajunsese la 1.200 de centrimetri cubi, fiind doar cu puţin mai mic decât creierul oamenilor moderni, care au în jur de 1.300 de centimetri cubi.
    Când strămoşii noştri au părăsit Africa, în urmă cu 70.000 de ani, erau suficient de deştepţi să se adapteze vieţii în orice colţ al planetei.

    Testul de inteligenţă IQ a fost inventat în urmă cu doar 100 de ani.  Succesul acestor teste se bazează pe faptul că multe dintre abilităţile cognitive ale oamenilor sunt corelate. Astfel, abilitatea de recunoaştere a tiparelor, de pildă, se leagă de abilităţile matematice, alături de altele – din acest motiv, IQ-ul este gândit ca o modalitate de a reflecta „inteligenţa generală” – un fel de a sublinia puterea creierului uman.
    Testele de IQ, chiar dacă nu reprezintă o măsură perfectă a inteligenţei, pot indica cât de repede poate, de pildă, un angajat să preia noi abilităţi la locul său de muncă sau pot să prezică performanţa academică.

    Creşterea nivelului de inteligenţă IQ pare să fi început la începutul secolului XX, dar relativ recent psihologii au început să acorde o atenţie mai mare fenomenului. Asta din cauză că scorurile IQ sunt standardizate – acest lucru înseamnă că, după ce oamenii fac testul, mediana populaţiei rămâne 100. Acest lucru permite comparaţia între persoane care au făcut diferite forme ale testului, dar dacă nu sunt analizate sursele datelor, înseamnă că nu pot fi observate diferenţele între generaţii.Cercetătorul James Flynn s-a uitat la scorurile înregistrate pe parcursul secolului trecut şi a descoperit o creştere constantă – echivalentul a aproximativ trei puncte pe deceniu. În prezent, acest nivel a urcat la 30 de procente în anumite ţări. Cauza efectului Flynn reprezintă în continuare un motiv de dezbatere care se leagă de multiplii factori de mediu, mai degrabă decât a unui schimb în genetica oamenilor prezentului.
    Cel mai relevant exemplu este poate al schimbării în înălţime: suntem cu 11 cm mai înalţi în prezent decât în secolul al XIX-lea, de pildă, dar acest lucru nu înseamnă că genele noastre au suferit modificări, ci că sănătatea noastră, per ansamblu, s-a schimbat.

    Societăţile în care trăim au trecut prin schimbări enorme din punctul de vedere al mediilor în care se dezvoltă intelectul uman, care ar putea antrena gândirea abstractă şi raţionalizarea de la vârste foarte fragede.În educaţie, de pildă, majoritatea copiilor sunt învăţaţi să gândească în termeni de categorii abstracte – dacă animalele sunt mamifere sau reptile. De asemenea, ne concentrăm din ce în ce mai mult pe lucruri abstrace pentru a face faţă tehnologiilor moderne.Gândiţi-vă de pildă la un computer şi la toate simbolurile pe care trebuie să le recunoaşteţi şi folosiţi pentru a face chiar şi cea mai uşoară sarcină. Genul acesta de aspecte au permis oamenilor să cultive abilităţile necesare pentru a se descurca într-un test de IQ, potrivit BBC.

    Se pare însă că există dovezi care indică faptul că evoluţia intelectului uman s-a sfârşit – cu o stagnare a IQ-ului şi chiar şi un regres al acestuia.Dacă vă uitaţi la Finlanda, Norvegia sau Danemarca,  veţi observa faptul că punctul de inflexiune ar fi apărut la mijlocul anilor ’90, după ce IQ-ul mediu a scăzut cu 0,2% într-un an. Acest lucru s-ar cuantifica într-o diferenţă de şapte puncte între generaţii.
    Unul dintre motive s-ar putea lega de faptul că educaţia a devenit mai puţin stimulatoare decât a fost cândva sau – cel puţin – nu a ţintit aceleaşi abilităţi ale oamenilor. Câteva teste IQ se axau pe aritmetică – în prezent însă, din ce în ce mai mulţi elevi folosesc calculatoarele.

    David Robson, al cărui articol publicat de BBC are la bază parte din cercetarea „The Intelligence Trap: Why Smart People Make Dumb Mistakes” (Capcana inteligenţei: de ce fac oamenii deştepţi greşeli prosteşti), concluzionează: „Scăderea temporară a scorurilor de IQ nu trebuie să reprezinte sfârşitul erei de aur a inteligenţei, dar este începutul acestui sfârşit”.

     

  • Boris Johnson: Marea Britanie va ieşi din UE în octombrie, cu sau fără un acord

    „Dorinţa mea este să ieşim din Uniunea Europeană de Halloween, în data de 31 octombrie”, a declarat Johnson.

    „Modalitatea prin care ne putem face prietenii şi partenerii să înţeleagă cât de serioşi suntem este să abandonăm înfrângerea şi negativismul şi să ne pregătim serios şi cu încredere pentru orice scenariu”, a adăugat Boris Johnson.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Olanda dă tonul schimbării: Amsterdam aduce primul raion de supermarket fără plastic din lume

    Primul raion de supermarket în care nu există plastic a fost lansat în Amsterdam de către lanţul olandez de magazine Ekoplaza, potrivit BBC.

    Cei care au organizat campania fac apel la magazinele din Marea Britanie să preia acest model olandez.

    Circa 700 de produse pot fi găsite pe rafturile supermarketului din lanţul Ekoplaza, raionul respectiv neavând deloc ambalaje de plastic.

    Astfel, în loc de plastic sunt folosite materiale bio care se degradează în aproximativ 12 săptămâni.

    „Este necesar. Nu doar din punct de vedere al businessului, dar şi din punct de vedere social. Este ceea ce ne dorim pentru copii noştri”, explică Erik Does, CEO al Ekoplaza.

    Acesta a mai spus pentru BBC că Ekoplaza a absorbit costurile acestui proiect încât clienţii scot din buzunar aceleaşi sume pentru aceste produse.

     

  • Cum şi-a transformat agenţia de marketing într-un imperiu multimedia. “Viaţa mea era absolut distrusă. Beam prea mult, petreceam prea mult şi mă izolasem de familie”

    Lisa Messenger îşi va aduce aminte tot timpul ziua în care viaţa i s-a schimbat. 8 noiembrie 2004 a fost ziua când Lisa Messenger, în faţa unei situaţii care scăpa de sub control, a contemplat sinuciderea, informează BBC.

    “Viaţa mea era absolut distrusă. Beam prea mult, petreceam prea mult şi mă izolasem de familie”. A doua zi a hotărât să facă ceva cu viaţa ei, iar în următorii ani s-a concentrat asupra dezvoltării proprii şi înarmată cu ambiţie şi energie, Lisa Messenger şi-a transformat micuţa agenţie de marketing într-un imperiu media.

    În prezent Messenger Group are o divizie de publishing şi una de marketing, iar Lisa a fondat şi un business multimedia, Collective Hub.

    În 2001 a creat Messenger Marketing, despre care spune că a mers după ureche. “Nu aveam idee ce făceam, însă mă distram foarte mult.”. În primii ani de funcţionare câştiga în jur de 38.000 de dolari pe an. Se chinuia, dar îi plăcea jobul şi-şi aştepta momentul sub soare. Un punct de cotitură a fost anul 2013 când Lisa a venit la birou şi le-a spus celor trei angajaţi că vrea să creeze o revistă. Voia să intervieveze oamenii interesanţi pe care i-a întâlnit de-a lungul timpului, iar revista să aibă o tematică de lifestyle şi antreprenoriat. Collective Hub este o revistă lunară cu o circulaţie de 50.000 de exemplare în 37 de ţări, iar pe copertă au fost Richard Branson, Anne Hathaway sau Maria Sharapova.

    “Voiam să transformăm revista de business clasică în una mai apropiată de design şi fashion. Chiar şi acum suntem aşezaţi lângă Marie Claire, Vogue sau Vanity Fair la chioşcuri”, spune Messenger.

    Acum revista are 25 de angajaţi şi 80 de colaboratori pe tot globul. În plus, ea a publicat mai multe cărţi despre antreprenoriat şi auto-ajutor.

    “Afacerile ar trebui să fie foarte, foarte distractive. Majoritatea oamenilor vor scrie un business plan de 300 de pagini şi o să fie siguri că totul este în regulă, dar eu prefer acţiunea. Să îmi duc produsul în piaţă, să testez, să pivotez, să schimb. Trebuie să testez tot timpul”, mai spune antreprenoarea.

    Ultima aventură a Lisei Messenger este o colaborare dintre Collective Hub şi Universitatea Torrens, astfel speră ca toţi mai mulţi studenţi să se îndrepte spre antreprenoriat.

     

  • Uber ţinteşte o evaluare de 90 de miliarde de dolari, în urma listării la bursă

    Compania a declarat că acţiunile sale vor avea o valoare între 44 şi 50 de dolari fiecare, iar emisiunea de acţiuni va creşte cu aproximativ 10 miliarde de dolari.

    Ca parte a ofertei, Uber va vinde acţiuni de 500 milioane de dolari companiei PayPal. Uber a avertizat la începutul acestei luni că este posibil să nu obţină profit.

    Ofertei publică iniţială (IPO) evaluează compania de transport la sub 100 miliarde de dolari, ofertă pe care mulţi aşteptau să o atingă. Pe lângă activitatea pincipală de transport a companiei, Uber dezvoltă maşini autonome şi are o afacere de livrare a alimentelor, Uber Eats.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Catalogul Internetului de altădată

    Million Dollar Homepage, creat de Alex Tew în 2005, era un site care oferea un milion de pixeli de spaţiu publicitar pentru suma de 1 dolar/pixel cu o comandă minimă de 100 de pixeli. În ianuarie 2006, pixelii disponibili deja se epuizaseră, printre clienţi nu­mă­rându-se Yahoo! sau publicaţia britanică The Times. Site-ul există şi azi şi încă mai are vizitatori, scrie BBC, dar între timp a devenit un fel de catalog al internetului care a fost, având în vedere că aproximativ 40% dintre site-urile care-şi făceau reclamă acolo nu mai există în prezent, în timp ce altele şi-au schimbat numele după ce au fost vândute.