Tag: batrana

  • O altă acţiune reprobabilă a poliţiştilor? Bătrână de 81 de ani, amendată de agenţi pentru că nu a grăbit traversarea străzii

    Imaginile în care bătrâna este amendată de poliţiştii Capitalei au fost postate pe reţelele de socializare. Bătrâna în vârstă de 81 de ani a fost sancţionată de echipaje deoarece nu s-a grăbit la traversare.

    „Am pornit pe verde, dar s-a schimbat când eram pe la mijloc”, spune femeia.

    Până la ora transmiterii ştirii, reprezentanţii Poliţiei nu au furnizat încă un punct de vedere.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vestea cea atât de aşteptată într-un loc de poveste din Banat. Ce se va întâmpla în cea mai veche garî din Romania

    Vorbim despre gara din Oravita, unde se gaseste, de asemenea, cel mai vechi depou de locomotive din tara, ridicat de catre Societatea Privilegiata a Cailor Ferate de Stat Austrice pentru a asigura remorcarea trenurilor pe linia Oravita – Bazias.
     
    Cazuta prada degradarii in ultimii ani, gara a fost vizitata de ministrul Transporturilor Razvan Cuc, sambata, cand a verificat stadiul lucrarilor la refacerea drumului DN57 Moravita – Oravita. DRDP Timisoara modernizeaza in acest an tronsonul cuprins intre Oravita si limita cu judetul Timis.
     
    Ministrul a venit cu promisiuni la Oravita si a sustinut ca vor demara lucrari de reabilitare in regie proprie, cu fonduri de la bugetul de stat, si la cea mai veche gara.
     
    In urma cu ani, reprezentantii Regionalei de Transport Calatori Timisoara si cei ai Primariei din Oravita sustineau ca au in plan realizarea unui muzeu in incinta statiei CFR, dat fiind faptul ca din aceasta gara porneste traseul de vis – Semmeringul Banatean, cea mai spectaculoasa cale ferata din Romania, care atrage in fiecare an mii de turisti din toate colturile lumii, asa cum o face ruta sora din Austria, scrie opiniatimisoarei.ro
  • O batrană săracă a intrat intr-un magazin de lux. Voia o rochie să o poarte la nuntă nepoatei. Angajatele o priveau ca pe o ciudatenie.Nu se astepta să i se intample ce a urmat

    Vanzatoarea o observa si o scaneaza dintr-o privire: pantofi uzati, o mica gaura in dresul de culoarea pielii, o geanta tocita, o rochie veche, sifonata si parul alb ascuns sub un batic. Nu era o clienta obisnuita pentru acest magazin.
     
    Vanzatoarea se apropie de ea si o intreaba politicos:
     
    ─ Va pot ajuta cu ceva?
     
    ─ Da, am nevoie de o rochie!, ii raspunde femeia zambind.
     
    ─ Singura mea nepoata se casatoreste si am nevoie de o tinuta eleganta pentru nunta. Vreau sa fie mandra de mine.
     
    Spuneti-mi, va rog, ce ar trebui sa port.
     
    ─ Sa inteleg ca aveti nevoie de un consultant?, o intreaba vanzatoarea.
     
    Batranica a dat din cap si a urmat femeia catre o usa din spatele magazinului, unde a intrat intr-o camera plina cu haine elegante.
     
    ─ Ce este cu ea aici?, a intrebat-o consultantul pe vanzatoare, fara ca batrana sa auda.
     
    ─ Vrea o tinuta de nunta, i-a raspuns vanzatoarea.
     
    Consultantul a incercat sa isi pastreze calmul si a invitat-o pe batrana sa se aseze la o masuta rotunda, apoi a scos o agenda si un pix.
     
    ─ Pentru inceput, trebuie sa stiu ce suma sunteti dispusa sa cheltuiti, i-a spus consultantul, care era nerabdator sa scape de batranica si sa se ocupe de adevaratii clienti.
     
    ─ Am economisit bani pentru aceasta tinuta inca de la logodna lor. Au anuntat ca se casatoresc in primavara anului trecut.
     
    Nepoata mea mi-a trimis si biletul de avion, asa ca imi pot cheltui toate economiile pe o tinuta frumoasa.Entuziasmata, batrana a scos un plic mototolit din geanta si i l-a inmanat consultantului.
     
    ─ Cred ca am 70 de dolari aici. Ii puteti numara daca vreti. Vreau sa ii cheltui pe toti.
    Consultantul a numarat rapid banii si i-a spus batranei:
     
    ─ De fapt sunt 72 de dolari. Cred ca ar trebui sa mergeti la magazinul nostru de la parter. Acolo puteti gasi cateva rochii chiar si cu 50 de dolari.
     
    ─ Am fost acolo prima data, dar mi-au sugerat sa vin la dumneavoastra. Mi-au spus ca veti fi incantat sa ma ajutati, a raspuns batrana zambind.
    (Oh, acea Miriam. Are chef de glume. O sa i-o platesc, si-a spus consultantul in gand).
     
    Batrana a inceput sa se uite prin magazine si a zarit o rochie intr-o nuanta pastelata de albastru, s-a ridicat si a mers spre ea. Inainte ca vanzatoarea si consultantul sa apuce sa o opreasca, a luat rochia si a pus-o in fata ei in oglinda.
     
    Era o rochie simpla, cu un sacou deasupra.
     
    ─ Imi place foarte mult tinuta asta. Simpla si minunata in acelasi timp. Ar trebui sa imi iau si niste pantofi care sa se potriveasca.
     
    Voi purta perlele mele vechi, iar colierul o sa il fac cadou miresei A fost al bunicii mele, a spus batrana.
     
    Vanzatoarea nu stia cum sa reactioneze. Simtea un amestec de frustrare, simpatie si manie. Cum putea sa ii spuna acelei batrane ca nu isi poate permite rochia? Pantofii costau si ei jumatate din pretul rochiei.
     
    O tanara viitoare mireasa, aflata in celalalt capat al magazinului, privea cu lacrimi in ochi. Ea doar isi primise voalul personalizat.
     
    Mai erau cateva saptamani pana la nunta ei. Tanara provenea dintr-o familie bogata si putea cheltui oricati bani voia pentru marele eveniment.
     
    ─ Scuzati-ma o clipa, i-a spus tanara vanzatoarei. Lasati-o sa isi ia aceasta rochie, pantofii pe care ii vrea si orice altceva isi doreste. Spuneti-i ca sunt reduceri si toate costa 50 de dolari.
     
    Asa se va simti mandra ca a mai economisit si niste bani.
     
    ─ Dar de ce faceti asta?, a intrebat-o vanzatoarea surprinsa.
     
    ─ Ganditi-va la asta ca la un cadou de nunta pentru mine. Eu nu am avut ocazia sa imi cunosc niciuna dintre bunici.
     
    Cand voi fi in fata altarului, ma voi gandi la aceasta femeie si voi pretinde ca este bunica mea si ca se bucura pentru mine, i-a raspuns tanara viitoare mireasa.
  • Diaspora şi SCLAVIA MODERNĂ. ”Badante”, româncele care şi-au amanetat viitorul, lângă bătrânii altora, pentru câteva sute de euro: ”Bătrâna mă trezea noaptea, să mă uit cu ea pe geam”

    ”Badante”

    Româncele sunt preferate în Italia şi Spania, când vine vorba de îngrijirea bătrânilor. Italienii recunosc că preferă o româncă în detrimentul imigranţilor din Maroc sau Filipine, de exemplu. Iar unele au ajuns atât de cunoscute, încât sunt cerute de la o familie la alta. Câştigă puţin peste 1.000 de euro şi au obligaţia să stea 24 din 24 de ore alături de persoana pe care o îngrijesc.

    Una dintre aceste femei, Roxana (57 de ani), care a lucrat ca „badantă“ în oraşul Siena, din Italia. ”Când am ajuns acolo, mi-am dat seama că nu stăpânesc limba. M-a apucat disperarea. Pentru prima dată, eram departe de casă, de copii. În Italia, e o altă cultură, altă civilizaţie. Ştiam pentru ce venisem, dar nu reuşeam să-mi găsesc loc de muncă”, a mărturisit femeia.

    A reuşit să îşi găsească de lucru ca “badantă”. ”Primul meu loc de muncă a fost ca badantă la o bătrână de 93 de ani, care nu putea să-şi ia nici măcar medicamentele fără ajutor, însă rudele spuneau că nu are nevoie decât de companie, pentru că se descurcă singură. De fapt, era vorba despre bani. Legea spune că, dacă bătrânul este dependent, salariul minim al badantei ajunge la 1.250 de euro. Pentru îngrijirea unui bătrân care se descurcă oarecum, salariul este de numai 960 de euro”, explică Roxana.

    Dar pe lângă îngrijirea femeii, Roxana se ocupa de treburile casei, spăla, călca şi făcea cumpărăturile.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Povestea cutremurătoare a bătrânului de 80 de ani care a trăit o viaţă SUB APĂ

    Rohani face parte din tribul Bajau, un trib care trăieşte în Indonezia, oameni care îşi câştigă existenţa – extrem de modestă, de altfel – de pe urma pescuitului. Aceştia sunt recunoscuţi, însă, pentru uşurinţa cu care se scufundă în apele învolburate.

    Rohani trăieşte în insulele Togean, Indonezia. Prima dată s-a scufundat când avea doar 5 ani.

    “Tatăl meu îmi tot spunea: ‘Să nu te temi de peşti, vei vedea alţii mult mai mari, unii care poate te vor depăşi în lungime!’”, îşi aminteşte bătrânul.

    Într-un final, copilul, la acea vreme, a învăţat să-şi înfrunte teama. Tatăl său l-a iniţiat în tainele scufundării – cum să respire, cum să reducă aproape de zero efortul şi, cel mai important, cum să respecte şi să cinstească “spiritele din adâncuri”.

    Abia la 20 de ani i s-a permis să se scufunde de unul singur. Şi tot atunci a fost acceptat în trib ca fiind “bărbat”. Zilele au trecut şi tânărul dădea dovadă de o iscusinţă cum nu se mai văzuse în tribul său. N-a trecut mult şi şi-a căpătat renumele de “jago”. Asta însemna că era considerat maestru.

    După ce s-a căsătorit, i-au venit pe lume şi copiii – două fete şi un fiu. Pentru a-i putea creşte, avea nevoie de mai mulţi bani. Iar asta însemna să muncească mult mai mult.

    “Într-o bună zi, am decis să plec din satul meu, Kabalutan. Căutam o slujbă mai bine plătită, trebuia să câştig mai mulţi bani pentru a-mi întreţine familia”, îşi aminteşte acesta.

    “Dacă rămâneam acolo, viaţa mea ar fi fost cu totul alta. Dar, pentru că am făcut atât de multe drumuri, am devenit alt om. Am plecat de pe o insulă pe alta, am vânat zi şi noapte. La un moment dat, m-am dus pe o barcă de pescuit. Acolo foloseam plase, şi nu mâinile goale, dar m-au luat pentru experienţa mea pe apă”, spune bătrânul, scrie realitatea.net

  • O batrană săracă a intrat intr-un magazin de lux. Voia o rochie să o poarte la nuntă nepoatei. Angajatele o priveau ca pe o ciudatenie.Nu se astepta să i se intample ce a urmat

    Vanzatoarea o observa si o scaneaza dintr-o privire: pantofi uzati, o mica gaura in dresul de culoarea pielii, o geanta tocita, o rochie veche, sifonata si parul alb ascuns sub un batic. Nu era o clienta obisnuita pentru acest magazin.
     
    Vanzatoarea se apropie de ea si o intreaba politicos:
     
    ─ Va pot ajuta cu ceva?
     
    ─ Da, am nevoie de o rochie!, ii raspunde femeia zambind.
     
    ─ Singura mea nepoata se casatoreste si am nevoie de o tinuta eleganta pentru nunta. Vreau sa fie mandra de mine.
     
    Spuneti-mi, va rog, ce ar trebui sa port.
     
    ─ Sa inteleg ca aveti nevoie de un consultant?, o intreaba vanzatoarea.
     
    Batranica a dat din cap si a urmat femeia catre o usa din spatele magazinului, unde a intrat intr-o camera plina cu haine elegante.
     
    ─ Ce este cu ea aici?, a intrebat-o consultantul pe vanzatoare, fara ca batrana sa auda.
     
    ─ Vrea o tinuta de nunta, i-a raspuns vanzatoarea.
     
    Consultantul a incercat sa isi pastreze calmul si a invitat-o pe batrana sa se aseze la o masuta rotunda, apoi a scos o agenda si un pix.
     
    ─ Pentru inceput, trebuie sa stiu ce suma sunteti dispusa sa cheltuiti, i-a spus consultantul, care era nerabdator sa scape de batranica si sa se ocupe de adevaratii clienti.
     
    ─ Am economisit bani pentru aceasta tinuta inca de la logodna lor. Au anuntat ca se casatoresc in primavara anului trecut.
     
    Nepoata mea mi-a trimis si biletul de avion, asa ca imi pot cheltui toate economiile pe o tinuta frumoasa.Entuziasmata, batrana a scos un plic mototolit din geanta si i l-a inmanat consultantului.
     
    ─ Cred ca am 70 de dolari aici. Ii puteti numara daca vreti. Vreau sa ii cheltui pe toti.
    Consultantul a numarat rapid banii si i-a spus batranei:
     
    ─ De fapt sunt 72 de dolari. Cred ca ar trebui sa mergeti la magazinul nostru de la parter. Acolo puteti gasi cateva rochii chiar si cu 50 de dolari.
     
    ─ Am fost acolo prima data, dar mi-au sugerat sa vin la dumneavoastra. Mi-au spus ca veti fi incantat sa ma ajutati, a raspuns batrana zambind.
    (Oh, acea Miriam. Are chef de glume. O sa i-o platesc, si-a spus consultantul in gand).
     
    Batrana a inceput sa se uite prin magazine si a zarit o rochie intr-o nuanta pastelata de albastru, s-a ridicat si a mers spre ea. Inainte ca vanzatoarea si consultantul sa apuce sa o opreasca, a luat rochia si a pus-o in fata ei in oglinda.
     
    Era o rochie simpla, cu un sacou deasupra.
     
    ─ Imi place foarte mult tinuta asta. Simpla si minunata in acelasi timp. Ar trebui sa imi iau si niste pantofi care sa se potriveasca.
     
    Voi purta perlele mele vechi, iar colierul o sa il fac cadou miresei A fost al bunicii mele, a spus batrana.
     
    Vanzatoarea nu stia cum sa reactioneze. Simtea un amestec de frustrare, simpatie si manie. Cum putea sa ii spuna acelei batrane ca nu isi poate permite rochia? Pantofii costau si ei jumatate din pretul rochiei.
     
    O tanara viitoare mireasa, aflata in celalalt capat al magazinului, privea cu lacrimi in ochi. Ea doar isi primise voalul personalizat.
     
    Mai erau cateva saptamani pana la nunta ei. Tanara provenea dintr-o familie bogata si putea cheltui oricati bani voia pentru marele eveniment.
     
    ─ Scuzati-ma o clipa, i-a spus tanara vanzatoarei. Lasati-o sa isi ia aceasta rochie, pantofii pe care ii vrea si orice altceva isi doreste. Spuneti-i ca sunt reduceri si toate costa 50 de dolari.
     
    Asa se va simti mandra ca a mai economisit si niste bani.
     
    ─ Dar de ce faceti asta?, a intrebat-o vanzatoarea surprinsa.
     
    ─ Ganditi-va la asta ca la un cadou de nunta pentru mine. Eu nu am avut ocazia sa imi cunosc niciuna dintre bunici.
     
    Cand voi fi in fata altarului, ma voi gandi la aceasta femeie si voi pretinde ca este bunica mea si ca se bucura pentru mine, i-a raspuns tanara viitoare mireasa.
  • Românii care nu ne fac cinste: Imaginile care au scandalizat o ţară întreagă | VIDEO

    În data de 24 octombrie, doi hoţi au urmărit-o pe victima de 87 de ani, in timp ce îşi împingea căruciorul de cumpărături într-un supermarket Aldi din Oswestry, Srhopshire, scrie Daily Mail.

    Doi bărbaţi i-au distras atenţia femeii în vârstă şi i-au furat poşeta. Cătălin-Mihai Verea, un român în vârstă de 44 de ani, a fost arestat şi acuzat de furt, după o mobilizare naţională pentru prinderea hoţilor.

    Unul dintre bărbaţi i-a arătat bătrânei nişte produse de pe rafturi, în timp ce complicele său i-a sustras portofelul în care se aflau 75 lire sterline.

    Miercuri, Verea a recunoscut furtul în faţa magistraţilor Curţii din Telford, dar a fost scutit de închisoare.

    Totuşi, românul, care locuieşte în Smethwick, West Midlands, va trebui să plătească o compensaţie de 192,50 lire sterline, alte costuri judecătoreşti de 185 lire sterline, precum şi o amendă de 85 lire sterline.

    „Este una din cele mai josnice fapte. Singurul lucru bun a fost că victima s-a dovedit a fi puternică şi nu s-a lăsat copleşită emoţional de cele întâmplate”, a declarat Margaret Linington-Payne, preşedintele Curţii.

    CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI AICI 

     

  • AŞA CONSTRUIM CATEDRALE? O bătrână din Teleorman a donat peste 10.000 de lei pentru Catedrala Neamului, din pensia ei de 500 de lei

    Aşa cum povesteşte însăşi bătrâna de 93 de ani, femeia a trăit toată viaţa ca o pusnică, fiind obişnuită de mică cu credinţa faţă de Dumnezeu. ”Tata a fost cântăreţ la biserică”, a mărturisit mama Gherghina. ” Când eram copil, protejată de părinţi, mergeam la biserică. Aşa am dobândit dragoste de Domnul. Mi-au plăcut slujbele şi le-am prins în sufletul meu”, a mai spus aceasta.

    Femeia din Saelele – Teleorman mănâncă o dată pe zi, seara, ca să fie mai liniştită, şi ţine toate posturile, ca să-i ajute Dumnezeu ”să fac voia Lui”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • AŞA CONSTRUIM CATEDRALE? O bătrână din Teleorman a donat peste 10.000 de lei pentru Catedrala Neamului, din pensia ei de 500 de lei

    Aşa cum povesteşte însăşi bătrâna de 93 de ani, femeia a trăit toată viaţa ca o pusnică, fiind obişnuită de mică cu credinţa faţă de Dumnezeu. ”Tata a fost cântăreţ la biserică”, a mărturisit mama Gherghina. ” Când eram copil, protejată de părinţi, mergeam la biserică. Aşa am dobândit dragoste de Domnul. Mi-au plăcut slujbele şi le-am prins în sufletul meu”, a mai spus aceasta.

    Femeia din Saelele – Teleorman mănâncă o dată pe zi, seara, ca să fie mai liniştită, şi ţine toate posturile, ca să-i ajute Dumnezeu ”să fac voia Lui”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O batrană săracă a intrat intr-un magazin de lux. Voia o rochie să o poarte la nuntă nepoatei. Angajatele o priveau ca pe o ciudatenie.Nu se astepta să i se intample ce a urmat

    Vanzatoarea o observa si o scaneaza dintr-o privire: pantofi uzati, o mica gaura in dresul de culoarea pielii, o geanta tocita, o rochie veche, sifonata si parul alb ascuns sub un batic. Nu era o clienta obisnuita pentru acest magazin.
     
    Vanzatoarea se apropie de ea si o intreaba politicos:
     
    ─ Va pot ajuta cu ceva?
     
    ─ Da, am nevoie de o rochie!, ii raspunde femeia zambind.
     
    ─ Singura mea nepoata se casatoreste si am nevoie de o tinuta eleganta pentru nunta. Vreau sa fie mandra de mine.
     
    Spuneti-mi, va rog, ce ar trebui sa port.
     
    ─ Sa inteleg ca aveti nevoie de un consultant?, o intreaba vanzatoarea.
     
    Batranica a dat din cap si a urmat femeia catre o usa din spatele magazinului, unde a intrat intr-o camera plina cu haine elegante.
     
    ─ Ce este cu ea aici?, a intrebat-o consultantul pe vanzatoare, fara ca batrana sa auda.
     
    ─ Vrea o tinuta de nunta, i-a raspuns vanzatoarea.
     
    Consultantul a incercat sa isi pastreze calmul si a invitat-o pe batrana sa se aseze la o masuta rotunda, apoi a scos o agenda si un pix.
     
    ─ Pentru inceput, trebuie sa stiu ce suma sunteti dispusa sa cheltuiti, i-a spus consultantul, care era nerabdator sa scape de batranica si sa se ocupe de adevaratii clienti.
     
    ─ Am economisit bani pentru aceasta tinuta inca de la logodna lor. Au anuntat ca se casatoresc in primavara anului trecut.
     
    Nepoata mea mi-a trimis si biletul de avion, asa ca imi pot cheltui toate economiile pe o tinuta frumoasa.Entuziasmata, batrana a scos un plic mototolit din geanta si i l-a inmanat consultantului.
     
    ─ Cred ca am 70 de dolari aici. Ii puteti numara daca vreti. Vreau sa ii cheltui pe toti.
    Consultantul a numarat rapid banii si i-a spus batranei:
     
    ─ De fapt sunt 72 de dolari. Cred ca ar trebui sa mergeti la magazinul nostru de la parter. Acolo puteti gasi cateva rochii chiar si cu 50 de dolari.
     
    ─ Am fost acolo prima data, dar mi-au sugerat sa vin la dumneavoastra. Mi-au spus ca veti fi incantat sa ma ajutati, a raspuns batrana zambind.
    (Oh, acea Miriam. Are chef de glume. O sa i-o platesc, si-a spus consultantul in gand).
     
    Batrana a inceput sa se uite prin magazine si a zarit o rochie intr-o nuanta pastelata de albastru, s-a ridicat si a mers spre ea. Inainte ca vanzatoarea si consultantul sa apuce sa o opreasca, a luat rochia si a pus-o in fata ei in oglinda.
     
    Era o rochie simpla, cu un sacou deasupra.
     
    ─ Imi place foarte mult tinuta asta. Simpla si minunata in acelasi timp. Ar trebui sa imi iau si niste pantofi care sa se potriveasca.
     
    Voi purta perlele mele vechi, iar colierul o sa il fac cadou miresei A fost al bunicii mele, a spus batrana.
     
    Vanzatoarea nu stia cum sa reactioneze. Simtea un amestec de frustrare, simpatie si manie. Cum putea sa ii spuna acelei batrane ca nu isi poate permite rochia? Pantofii costau si ei jumatate din pretul rochiei.
     
    O tanara viitoare mireasa, aflata in celalalt capat al magazinului, privea cu lacrimi in ochi. Ea doar isi primise voalul personalizat.
     
    Mai erau cateva saptamani pana la nunta ei. Tanara provenea dintr-o familie bogata si putea cheltui oricati bani voia pentru marele eveniment.
     
    ─ Scuzati-ma o clipa, i-a spus tanara vanzatoarei. Lasati-o sa isi ia aceasta rochie, pantofii pe care ii vrea si orice altceva isi doreste. Spuneti-i ca sunt reduceri si toate costa 50 de dolari.
     
    Asa se va simti mandra ca a mai economisit si niste bani.
     
    ─ Dar de ce faceti asta?, a intrebat-o vanzatoarea surprinsa.
     
    ─ Ganditi-va la asta ca la un cadou de nunta pentru mine. Eu nu am avut ocazia sa imi cunosc niciuna dintre bunici.
     
    Cand voi fi in fata altarului, ma voi gandi la aceasta femeie si voi pretinde ca este bunica mea si ca se bucura pentru mine, i-a raspuns tanara viitoare mireasa.