Tag: batran

  • Acţiuni de imagine ale Poliţiei Române? Trei poliţişti, filmaţi în timp ce ajutau un bătrân să treacă strada

    Trei poliţişti din Bistriţa au fost filmaţi, joi, în timp ce ajutau un bătrân să treacă strada, pe unul dintre cele mai aglomerate bulevarde din oraş.

    Poliţiştii se aflau în coloană, la semafor şi au observat un bătrân care se deplasa foarte greu pe trecerea de pietoni.

    În imagini se vede cum cei trei poliţişti, angajaţi ai Serviciului Rutier, au coborât din maşină şi au atenţionat şoferii din coloană să nu pornească după ce semaforul trece de culoarea verde până când nu reuşesc să îl ajute pe bătrânul, care se depasa cu dificultate, să ajungă pe trotuar.

    Întreaga scenă a fost filmată de un taximetrist care se afla în trafic şi aştepta la semafor.

    Imaginile, postate pe Facebook, au devenit virale, fiind distribuite de sute de ori şi primind zeci de comentarii prin care poliţiştii au fost felicitaţi pentru gestul lor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Paznicii unui supermarket din Capitală, acuzaţi că au blocat roata maşinii unui bătrân cu handicap locomotor/ REACŢIA supermarketului | FOTO

    “Bravo Lidl România, sunteţi tari, astăzi la magazinul Lidl Apusului aţi blocat roata unui bătrân de peste 80 de ani cu handicap locomotor pe motiv că nu a respectat regulamentul intern Lidl cu privire la parcarea autoturismelor. Bătrânul a parcat lângă spaţiul special amenajat pentru persoane cu handicap fără a bloca accesul in magazin sau a circulaţiei, a parcat in acel loc pentru că că spaţiile pentru persoane cu handicap aveau accesul blocat cu lanţuri şi piloni de plastic”, a scris un bucureştean, pe Facebook.
     
    Bărbatul susţine că reprezentaţii firmei de pază SGG l-au văzut când a parcat, l-au lăsat sa între in magazin după care i-au blocat roata stânga faţă, iar la ieşire i-au solicitat sa plătească 100 lei taxa de deblocare.
     
    “Pentru ca bătrânul nu a avut suficienţi bani cei de la SGG au plecat deşi bătrânul le-a explicat cu lacrimi in ochi ca nu are bani suficienţi la el şi că are programare la o clinică de cardiologie in Ghencea. Au venit doua echipaje de poliţie care au aşteptat aproape o oră pe cei de la SGG care au declarat ulterior foarte relaxaţi că este parcarea privată a Lidl şi că bătrânul a parcat într-un loc interzis, că nu e problema lor că spaţiile pentru persoane cu handicap sunt blocate cu lanţ şi că bătrânul trebuie sa plătească. Trei poliţişti s-au umilit timp de aproape încă o ora in faţa unui paznic de la SGG rugându-l sa deblocheze roata bătrânului. Într-un final pentru ca Poliţia Română nu avea jurisdicţie pe proprietatea Lidl şi pentru că bătrânul se simţea rău am strâns noi cei revoltaţi 100 de lei pentru a debloca maşina omului. In tot acest timp şeful de magazin şi încă o persoană din conducerea Lidl aflată in inspecţie s-au hilizit in vitrina magazinului”, a mai scris bucureşteanul.
     
  • De ce este România invizibilă pe pieţele externe, deşi este un producător de vin de calibru mondial

    Vinul roşu de Bordeaux şi şampania sunt perlele coroanei în ceea ce priveşte licoarea lui Bacchus, dar nici vinurile din Toscana sau Rioja nu se lasă mai prejos, iar un riesling de Rin sau un vin de Porto pot oricând să stea la masă cu toate cele de mai sus, în orice colţ al lumii.
    Între aceste nume mari îşi fac loc şi Feteasca Neagră sau Albă, soiuri româneşti care local ţin capul de afiş, dar care la nivel internaţional sunt încă necunoscute.

    De altfel, România este invizibilă pe pieţele externe, deşi este un producător de calibru mondial. Astăzi, mai puţin de 5% din totalul celor 5,2 milioane de hectolitri de vin „made in Romania” ajung pe pieţele externe, pondere ce poziţionează statul pe ultimele locuri în UE (între ţările care produc vin). Prin comparaţie, statisticile europene arată că marii jucători precum Spania, Portugalia sau Italia exportă circa jumătate din ce produc. În cazul Franţei ponderea este la 30%, arată datele biroului de statistică european, Eurostat.

    România este privită pe pieţele din afară ca un producător ieftin, de volum. Totuşi, în ultimii ani, producătorii mici cu vinuri premium au făcut paşi la export şi încearcă să schimbe percepţia străinilor asupra vinurilor locale. Este nevoie de timp şi de multe evenimente organizate în această direcţie. Soiurile româneşti sunt însă pariul producătorilor locali când vine vorba de a cuceri noi orizonturi.

    „Trebuie să redescoperim soiurile româneşti de viţă-de-vie. România are un potenţial enorm, avem zeci de soiuri pe care le putem transforma într-un atu. Dacă pierdem această diferenţiere, vom fi uşor de înlocuit ca ţară producătoare de vin“, spunea recent Oliver Bauer, enologul cramei Ştirbey din Drăgăşani şi coproprietarul cramei Bauer, fondată alături de soţia sa în aceeaşi regiune viticolă.

    În România, mai puţin de un sfert din suprafaţa cu viţă-de-vie este acoperită cu soiuri româneşti, conform datelor Oficiului Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole (ONVPV) citate pe platforma revino.ro, un agregator de tipul Trip Advisor care le oferă vizitatorilor toate informaţiile de care au nevoie pentru a organiza vizite la crame.

    Suprafaţa totală cultivată cu viţă-de-vie pentru producţia de vin în România este de circa 183.000 de hectare, poziţie ce plasează piaţa locală pe locul zece la nivel mondial şi pe poziţia a cincea în UE.

    „Suprafaţa totală cultivată cu viţă-de-vie a fost anul trecut de 182.500 de hectare. Viile locale continuă să treacă printr-un amplu proces de restructurare şi reconversie, ajutate de fondurile UE din programul naţional de sprijin. An de an, în exerciţiul bugetar 2014-2020, România primeşte 47,5 milioane de euro”, spun oficialii Asociaţiei Producătorilor şi Exportatorilor de Vinuri (APEV).

    Anterior – şi în perioada 2007-2013 – România a beneficiat de fonduri europene nerambursabile în acest scop. Pentru fiecare hectar, antreprenorii primeau circa 14.000 de euro, potrivit datelor ZF. Odată cu fondurile de la UE au fost realizate investiţii importante în domeniu şi au apărut şi tot mai mulţi jucători de nişă, specializaţi pe segmentul premium. Acest segment a devenit de altfel printre cele mai efervescente, cu nume precum Catleya sau Rasova care şi-au făcut loc pe această piaţă în ultimii ani.

    Pe piaţa din România, în total, există peste 180 de crame care produc vin îmbuteliat, numărul lor fiind pe o tendinţă ascendentă continuă în ultimul an, arată datele portalului de specialitate crameromania.ro. Cele mai multe nume care apar sunt crame butic, ce îşi concentrează atenţia pe producţia de vinuri premium.

    Această schimbare de paradigmă vine în contextul în care şi comportamentul de consum s-a schimbat, iar românii s-au orientat tot mai mult către licoarea lui Bacchus şi tot mai mult către vinuri premium. Mai mult, în ultimii ani, alegerea vinurilor a devenit o activitate tot mai documentată, astfel că un consumator se uită atât la cramele producătoare sau soiurile de struguri, cât şi la culoarea vinului – alb, rosé sau roşu.

    Dezvoltarea apetitului pentru vin, accesul la informaţie şi creşterea puterii de cumpărare au făcut ca românii să îşi schimbe comportamentul de consum, astfel că preferă din ce în ce mai mult vinuri seci, în detrimentul celor demiseci. Totodată, câştigă teren vinurile roşii, rosé şi spumantele în detrimentul vinurilor albe liniştite, care au ţinut mulţi ani capul de afiş.

    Astfel, treptat românii încep să se asemene tot mai mult cu consumatorii din ţările dezvoltate precum Franţa sau Italia, două nume cu tradiţie şi greutate în lume în domeniul vinului. În aceste ţări şi consumul de vin este pe măsură, licoarea lui Bacchus fiind consumată la masă, cu ocazia unor evenimente sau în timpul liber.

    În România cultura vinului nu este la fel de dezvoltată, ba chiar există o scindare între urban şi rural. În timp ce în Bucureşti şi în marile oraşe ale ţării consumul este pe un trend ascendent, în mediul rural se consumă alte tipuri de băuturi alcoolice sau vin produs în casă. În Capitală însă şi în oraşe precum Cluj-Napoca şi Timişoara, pe fondul creşterii puterii de cumpărare, consumatorii ies mai des în oraş şi cheltuie mai mult. Ba chiar se reorientează de la bere către vin.

    Un român consumă în medie 20 de litri de vin pe an, la fel de mult ca un grec sau un britanic. Prin comparaţie, marii consumatori ai lumii vin din Portugalia, Franţa şi Italia, unde consumul mediu este dublu, arată calculele BM pe baza datelor OIV – Organizaţia Internaţională a Viei şi Vinului. Cei mai mari consumatori de vin sunt de regulă şi cei mai mari producători.

    Cea mai mare parte a vinului „made in Romania” rămâne pe piaţa internă, fiind destinat consumului local. Ponderea exportului este astfel de nici 5%. În acest context, o bună parte din consumul local de vin provine din producţia internă. Acest lucru este normal pentru o ţară care are o producţie semnificativă, cum este cazul României sau al Franţei şi Italiei, spunea recent Victor Ciupercă, vicepreşedintele APEV – Asociaţia Producătorilor şi Exportatorilor de Vinuri.

    „Cererea internă foarte mare îi determină pe producătorii români să îşi orienteze eforturile către România şi nu către export. Mai mult, preţul de export este mai mic decât cel de pe piaţa locală, astfel că situaţia are o explicaţie clară”, afirma şi Dan Balaban, antreprenorul care deţine împreună cu oenologul Bogdan Costăchescu producătorul de vinuri premium Davino.

    Producţia locală este suficient de mare pentru a acoperi consumul intern. Mai exact, 2018 se prefigurează a fi cel mai bun an din ultimul deceniu pentru producţia de vin, cu un total de 5,2 milioane de hectolitri. Această valoare plasează România pe locul 12 la nivel mondial şi 6 european, suflând în ceafa Portugaliei, unul dintre marile nume în ceea ce priveşte producţia licorii lui Bacchus. Producţia de vin a României a crescut cu peste 20% anul trecut, jucătorii vorbind de un an excepţional din punct de vedere cantitativ. Calitativ, mai e nevoie de câteva săptămâni pentru a se da un verdict.

    „A fost un an excepţional pentru producţia de vin – cantitativ vorbind. Un astfel de an vine cam o dată la un deceniu. Însă este greu să corespundă acest nivel şi cantitativ, şi calitativ, de regulă ai cantităţi mici şi calităţi excepţionale şi invers”, spunea recent Cristian Podar, administrator al Villa Vinea, producător de vin din zona Transilvaniei.

    Pe piaţa din România există 37 de podgorii care au fost reunite în opt regiuni viticole, dintre care cea mai extinsă este cea a Dealurilor Moldovei, care se întinde pe aproape 70.000 de hectare. Pe poziţia a doua se află Dealurile Munteniei şi Olteniei, cu peste 50.000 de hectare. Podiumul este încheiat de Podişul Transilvaniei.

    Dincolo de cifre şi de businessul din spatele lor, unii zic că vinul este un obiect de cult şi o experienţă culturală, la fel ca arta. Alţii spun că „iubirile, anii şi paharele de vin nu se numără niciodată”. Sunt şi „poeţii” care afirmă că vinul este ca un puzzle pentru că fiecare consumator trebuie să îi studieze culoarea şi claritatea, trebuie să îl respire, iar apoi să îl deguste, pentru ca în final să se contureze o imagine clară şi de ansamblu. Nu degeaba vinul este supranumit „băutura zeilor”, deşi astăzi muritorii sunt cei care se bucură de el.

  • Ce glume spun europenii despre vecinii lor.„Ce fac mamele belgiene când apa din cadă este prea caldă pentru bebeluşi? Îşi pun o pereche de mânuşi”

    Când spui Europa te gândeşti la bătrânul continent, la crize (imigranţilor, din Grecia, Uniunea Europeană), la fotbal, la cultură, dar şi la contraste.

    În acelaşi timp este şi locul unde trăiesc zeci de culturi care dezvoltă afinităţi una pentru cealălaltă, rivalităţi sau se iau peste picior. De exemplu, este cunoscută frăţia noastră cu moldoveni, dar şi rivalitatea cu maghiarii.

    Romain Seignovert s-a gândit să speculeze aceste lucruri şi a publicat o carte cu glumele şi bancurile spuse de anumite ţări europene despre vecinii lor.

    Câteva glume din carte:

    „Care este diferenţa dintre suedezi şi finlandezi? Suedezii au vecini drăguţi” sau modul în care portughezii care râd de aroganţa spaniolilor „Potrivit unui sondaj recent, 11 din 10 spanioli au declarat că se simt superiori celorlalte culturi”.

    Polonezii râd de jucătorii de fotbal ai Germaniei. „Jucătorii de fotbal germani sunt ca mâncarea germană: dacă nu este importată din Polonia atunci nu sunt este bună”

    Italia

    Afiş pe un autobuz: Nu vorbi cu şoferii. Au nevoie de mâini pentru condus.

    Trei motive pentru care Isus a fost italian: numai un fiu italian trăieşte cu mama lui până la 30 de ani. Numai un fiu italian ar putea crede despre mama lui că este încă virgină. Numai o mamă italiancă ar putea crede despre fiul ei că este Dumnezeu.

    Belgia despre Olanda

    „Cum începe fiecare reţetă de gătit olandeză? Împrumută şase ouă, 200g de făină, jumătate de litru de lapte…”

    „Ce fac mamele belgiene când apa din cadă este prea caldă pentru bebeluşi? Îşi pun o pereche de mânuşi”

    Marea Britanie

    Englezul: „Aduc şase sticle de bitter”
    Irlandezul: Aduc şase sticle de Guiness
    Scoţianul: Aduc şase prieteni

    Danemarca despre Suedia

    „Care este cel mai bun lucru care a venit vreodată din Suedia? Un ferrybot gol”

    Germania despre Polonia

    Când este Crăciunul în Polonia? La două zile după cel din Germania

    Austria despre Germania

    Marea diferenţă dintre austrieci şi germani este că germanii ar vrea să-i înţeleagă pe austrieci, dar nu pot, iar austriecii îi înţeleg pe germani, dar ar prefera să nu-i înţeleagă.

    România despre Ungaria

    Mi-am făcut toate testele, iar doctorul îmi spune că nu este nicio îndoială, sunt xenofob. Încă o boală pe care am luat-o de la unguri.

    Belgia despre Franţa

    De ce au ales francezii cocoşul drept simbol naţional? Pentru că este singurul animal care cântă atunci când este în rahat până la genunchi.

  • Vezi cum arată acum actorii unora dintre cele mai celebre filmele şi serialele – VIDEO

    După ce actorii care au jucat într-un serial sau film se reunesc după mai mulţi ani de la oprirea filmărilor, momentul întâlnirii este deopotrivă important atât pentru ei, cât şi pentru fanii lor.

    VEIZ AICI GALEIA FOTO

    Spre exemplu, actorii care au jucat în Stăpânul Inelelor au luat cina împreună după 15 ani de la lansarea primului film al seriei, iar selfie-urile făcute de grup au făcut furori pe internet. Exemplele de acest tip sunt însă numeroase – vă prezentăm câteva dintre ele.

     

  • Legendarul Richard Harrison a murit la vârsta de 77 de ani

    Richard Harrison, 77 ani, cunoscut drept „Bătrânul” din emisiunea Aşii Amanetului, a murit după ce a pierdut lupta cu boala Parkinson, potrivit TMZ.

    „Bătrânul Harrison a murit în dimineaţa aceasta înconjurat de cei pe care i-a iubit”, a transmis fiul său, Rick Harrison. „Ne va lipsi enorm, atât familiei, echipei de la Amanetul Gold & Silver, cât şi fanilor din toată lumea”.

    În ultimii ani, apariţiile lui Harrison în show-ul TV au fost limitate din cauza bolii.

     

  • Klaus Iohannis – un domn bătrân cu nişte aripi enorme care trăieşte într-o cotineaţă alături de găini

    România a ajuns într-o situaţie cumplit de tristă în care un partid care a câştigat alegerile cu 17% din numărul alegătorilor cu drept de vot şi-a subjugat Curtea Constituţională, Avocatul Poporului şi, iată, cu largul concurs al judecătorilor constituţionalişti loiali, schimbă, practic, forma de guvernământ din România dintr-o republică semiprezidenţială într-una parlamentară fără să schimbe însă şi Constituţia care, în multe privinţe, îi acordă şefului statului puteri însemnate.

     
    Nu ar fi o problemă ca România să fie o republică parlamentară, dar felul în care se produce schimbarea, fără ca poporul să fie consultat, este un atac grav la democraţie („demos” şi „kratos” – „puterea poporului”). Pentru că poporul nu a votat un preşedinte-colivie, ci un preşedinte cu puteri. Preşedintele, singur, are în spate mai multe voturi decât are întreg parlamentul de azi. Preşedintele a fost ales cu peste şase milioane de voturi, iar PSD cu 3 milioane de voturi. În numele cui decide, deci, PSD schimbarea Constituţiei fără consultarea poporului?
     
    Uşurel, cu ajutorul Curţii Constituţionale, preşedintele va ajunge un canar de aur într-o cuşcă de tinichea căruia i se va permite să meargă, totuşi, la ski, cum îi place, fără grija problemelor statului. Pentru că, cel mai probabil, i se va lua şi dreptul de a reprezenta România în politica externă – să meargă la consiliile Uniunii Europene, să desemneze ambasadori sau să mute ambasade şi multe de acest fel.
     
    Politica USL de izolare a lui Băsescu, ratată, este continuată cu succes de această dată de PSD/ALDE în cazul Iohannis pentru un motiv cât se poate de clar: Dragnea nu se teme de UE cum se temea Ponta. Pentru că Ponta se visa decident la Bruxelles, în vreme ce pe Dragnea nimeni nu l-ar primi acolo şi atunci nu are sens să faci un un compromis cu cineva care te dispreţuieşte.
     
  • FELICITĂRI! Un elev din Constanţa, medaliat cu aur la una dintre cele mai dificile competiţii de fizică din lume

    Răzvan Ursu, elev în clasa a XII-a la Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân”, a făcut parte din lotul României care a participat, între 5 şi 13 mai, la cea de-a 18-a Olimpiadă Asiatică de Fizică, ce s-a desfăşurat la Universitatea de Ştiinţe din Hanoi, în Vietnam, sub deviza ”Path to Glory”.

    „A fost greu pentru că au fost concurenţi redutabili. Subiectele au fost grele. Nu de puţine ori se spune că subiectele de la olimpiada de fizică a ţărilor asiatice sunt mai grele decât cele de la internaţională. Dar acest lucru ne-a motivat şi pe mine şi pe colegii mei să dăm tot ce am avut mai bun”, a declarat Răzvan Ursu, elevul de la Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân”, din Constanţa, miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă.

    În viitor, Răzvan spune că îşi propune să studieze în Germania, iar apoi să se îndrepte „spre zona de aerospaţială”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • FELICITĂRI! Un elev din Constanţa, medaliat cu aur la una dintre cele mai dificile competiţii de fizică din lume

    Răzvan Ursu, elev în clasa a XII-a la Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân”, a făcut parte din lotul României care a participat, între 5 şi 13 mai, la cea de-a 18-a Olimpiadă Asiatică de Fizică, ce s-a desfăşurat la Universitatea de Ştiinţe din Hanoi, în Vietnam, sub deviza ”Path to Glory”.

    „A fost greu pentru că au fost concurenţi redutabili. Subiectele au fost grele. Nu de puţine ori se spune că subiectele de la olimpiada de fizică a ţărilor asiatice sunt mai grele decât cele de la internaţională. Dar acest lucru ne-a motivat şi pe mine şi pe colegii mei să dăm tot ce am avut mai bun”, a declarat Răzvan Ursu, elevul de la Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân”, din Constanţa, miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă.

    În viitor, Răzvan spune că îşi propune să studieze în Germania, iar apoi să se îndrepte „spre zona de aerospaţială”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • China cumpără Europa bucată cu bucată. Suma investită în bătrânul continent, în ultimii 10 ani, de cea mai mare putere economică din Asia

    Cea mai mare tranzacţie din România a fost cea din 2016 prin care GM Investment a achiziţionat concesiunile petroliere şi gaze ale companiei Zeta Petroleum, pentru 2,9 milioane dolari. Zeta Petroleum a fost înfiinţată în 2005 în Marea Britanie şi se ocupa cu explorarea şi producţia de petrol şi gaze naturale în Europa de Est. Compania deţinea în România drepturi de concesiune asupra a trei perimetre de explorare şi exploatare, respectiv Bobocu (judeţul Buzău), Jimbolia (Timiş) şi Pădureni.

    Volumul şi natura unora dintre investiţiile Chinei pe parcursul celor zece ani, de la infrastructura critică din estul şi sudul Europei până la companiile de înaltă tehnologie din vest, au ridicat un semnal de alarmă la nivelul Uniunii Europene.

    Citeşte continuarea pe www.mediafax.ro