BusinessMagazin

Tag: baterii

  • Povestea omului care a inventat unul dintre cele mai cunoscute produse din lume, pe care le folosesc şi majoritatea românilor

    Întreaga carieră a inventatorului şi antreprenorului Samuel Ruben a fost dedicată electrochimiei şi produselor născute din studiul acesteia. Cu peste 300 de brevete în portofoliu, a rămas cunoscut publicului larg mai ales prin prisma unui brand: Duracell.

    Samuel Ruben s-a născut pe 14 iulie 1900, în oraşul Harrison din statul american New Jersey, într-o familie evreiască. O perioadă a urmat studiile Institutului Politehnic din Brooklyn, dar a renunţat din cauza nivelului ridicat de stres. Avea să se întoarcă însă după câţiva ani în departamentul de cercetare. A avut, totodată, ocazia să asiste la o serie de cursuri susţinute la Columbia University de către Bergen Davis, care i-a devenit mentor.

    El şi-a început cariera în industria electronicelor odată cu obţinerea licenţei de operator radio. Ulterior, a pus bazele Ruben Laboratories, cu ajutorul unei finanţări primite din partea lui Malcolm Clephane, prin mijlocirea profesorului Davis. Şi-a mutat apoi laboratorul în New Rochelle, New York, unde a lucrat în următorii 60 de ani. De-a lungul vieţii el a obţinut peste 300 de brevete, în jur de 100 fiind invenţii proprii.

    În anii ’20 antreprenorul l-a întâlnit pe omul de afaceri Philip Mallory, care venise la atelierul său în căutarea unui echipament necesar pentru o serie de experimente. Realizând cât de profitabilă ar fi o colaborare, cei doi au decis să pornească propria afacere cu baterii, P. R. Mallory Company. Brandul Duracell (numele provenind de la termenii durable cell – celulă durabilă) a luat naştere în 1965. Potrivit informaţiilor disponibile pe site-ul companiei, Duracell a jucat un rol important în momente cheie ale istoriei, inclusiv în misiunea Apollo 11, devenind „prima baterie care a ajuns pe lună”, dar şi prima baterie pentru care s-a făcut o reclamă TV. Logoul brandului, cunoscut astăzi în toată lumea, a apărut în 1973.

    Între anii 1918 şi 1921, Samuel Ruben a lucrat şi ca cercetător pentru Electrochemical Products Company. De-a lungul timpului, a scris mai multe cărţi, printre care „Handbook of the Elements” (Manualul elementelor) şi „The Founders of Electrochemistry” (Fondatorii electrochimiei). A obţinut, de asemenea, numeroase premii şi recunoaşteri, inclusiv mai multe titluri de doctor onorific, dar şi pe cel de Inventatorul Anului (1965) din partea George Washington University. Antreprenorul a murit pe
    16 iulie 1988. Începând cu anul 2016, brandul Duracell face parte din portofoliul gigantului Berkshire Hathaway şi are o echipă de circa 2.700 de angajaţi. În jur de 63 de baterii produse de companie sunt vândute în fiecare secundă, în întreaga lume.

  • Povestea omului care a inventat unul dintre cele mai cunoscute produse din lume, pe care le folosesc şi majoritatea românilor

    Întreaga carieră a inventatorului şi antreprenorului Samuel Ruben a fost dedicată electrochimiei şi produselor născute din studiul acesteia. Cu peste 300 de brevete în portofoliu, a rămas cunoscut publicului larg mai ales prin prisma unui brand: Duracell.

    Samuel Ruben s-a născut pe 14 iulie 1900, în oraşul Harrison din statul american New Jersey, într-o familie evreiască. O perioadă a urmat studiile Institutului Politehnic din Brooklyn, dar a renunţat din cauza nivelului ridicat de stres. Avea să se întoarcă însă după câţiva ani în departamentul de cercetare. A avut, totodată, ocazia să asiste la o serie de cursuri susţinute la Columbia University de către Bergen Davis, care i-a devenit mentor.

    El şi-a început cariera în industria electronicelor odată cu obţinerea licenţei de operator radio. Ulterior, a pus bazele Ruben Laboratories, cu ajutorul unei finanţări primite din partea lui Malcolm Clephane, prin mijlocirea profesorului Davis. Şi-a mutat apoi laboratorul în New Rochelle, New York, unde a lucrat în următorii 60 de ani. De-a lungul vieţii el a obţinut peste 300 de brevete, în jur de 100 fiind invenţii proprii.

    În anii ’20 antreprenorul l-a întâlnit pe omul de afaceri Philip Mallory, care venise la atelierul său în căutarea unui echipament necesar pentru o serie de experimente. Realizând cât de profitabilă ar fi o colaborare, cei doi au decis să pornească propria afacere cu baterii, P. R. Mallory Company. Brandul Duracell (numele provenind de la termenii durable cell – celulă durabilă) a luat naştere în 1965. Potrivit informaţiilor disponibile pe site-ul companiei, Duracell a jucat un rol important în momente cheie ale istoriei, inclusiv în misiunea Apollo 11, devenind „prima baterie care a ajuns pe lună”, dar şi prima baterie pentru care s-a făcut o reclamă TV. Logoul brandului, cunoscut astăzi în toată lumea, a apărut în 1973.

    Între anii 1918 şi 1921, Samuel Ruben a lucrat şi ca cercetător pentru Electrochemical Products Company. De-a lungul timpului, a scris mai multe cărţi, printre care „Handbook of the Elements” (Manualul elementelor) şi „The Founders of Electrochemistry” (Fondatorii electrochimiei). A obţinut, de asemenea, numeroase premii şi recunoaşteri, inclusiv mai multe titluri de doctor onorific, dar şi pe cel de Inventatorul Anului (1965) din partea George Washington University. Antreprenorul a murit pe
    16 iulie 1988. Începând cu anul 2016, brandul Duracell face parte din portofoliul gigantului Berkshire Hathaway şi are o echipă de circa 2.700 de angajaţi. În jur de 63 de baterii produse de companie sunt vândute în fiecare secundă, în întreaga lume.

  • Dominic Fritz: Timişoara va produce baterii pentru automobile electrice din întreaga lume

    Primarul oraşului Timişoara, Dominic Fritz, spune că germanii vor investi 200 de milioane de euro în următorii şase ani şi vor angaja aproximativ 1.000 de persoane.

    „Timişoara va produce baterii pentru automobile electrice din întreaga lume. Prin investiţia Companiei Dräxlmaier, de 200 de milioane de euro în următorii şase ani în e-mobilitate, pe care am avut bucuria să o anunţăm astăzi, oraşul nostru se poziţionează ca un jucător important pe piaţa naţională şi europeană a tehnologiilor verzi. Sper ca această investiţie să atragă după sine şi alte proiecte în acest domeniu, dar şi forţă de muncă înalt calificată pentru cele 1000 de locuri de muncă pe care compania germană le va crea în Timişoara”, a anunţat Fritz pe Facebook.

    Primarul Dominic Fritz a mai spus că îl va felicita personal pe primul timişorean care va conduce o maşină electrică dotată cu o baterie fabricată la Timişoara.

  • Adrian Polec, un antreprenor local, vrea să livreze din 2022 baterii pentru maşini electrice

    Compania Prime Motors Industry, controlată de antreprenorul Adrian Polec, a demarat producţia de test de baterii la noua fabrică din Cernica, de lângă Bucureşti. Compania româ­neas­că negociază în prezent cu mai mulţi constructori europeni pentru a putea livra în următorii ani baterii pentru viitoare maşini electrice.

    „Momentan calibrăm producţia de baterii. Cei de la Rombat au investit 12 mil. euro în fabrică şi au cumpărat 35% din Prime Motors, care produce bate­riile Li-Ion. Cu Rombat producem ce­lu­lele. Rombat este o firmă cu tradiţie şi a fost mai uşor să demarăm produc­ţia cu un astfel de parteneriat“, a spus Adrian Polec. El controlează şi Grupul APX prin care deţine hotelul Union Plaza de pe B-dul Unirii din Capitală, alături de alte trei hoteluri în România.

    Rombat a preluat anul trecut an 35% din acţiunile companiei Prime Motors Industry SRL Bucureşti, pro­du­cător de baterii Li-Ion şi vehicule elec­trice. Producătorul din Bistriţa în colaborare cu compania Prime Motors Industry din Bucureşti, specializată în producţia de baterii Lithium-Ion, au dezvoltat în 2018 versiunea electrică a Daciei Logan, fiind unul dintre primii paşi pe care Rombat l-a făcut în dome­niul bateriilor pentru vehicule electrice şi stocarea energiei.

    „În prezent exportăm peste tot în lume pentru aplicaţii industriale, energy storage şi automotive. Am discutat deja cu mai mulţi producători auto din Europa, însă cei mai mulţi încep în 2022-2023 producţia de de serie, dar ca să ajungi la producţia de serie trebuie să produci trei-patru ani pentru a fi omologat. Noi avem acum o capacitate instalată de 200 MWh, putem produce un milion de celule“, a spus Adrian Polec.

  • Istoria bateriilor – INFOGRAFIC

    Electricitatea este acum un punct central al existenţei noastre moderne, iar bateriile sunt folosite pentru stocarea acesteia; altminteri, am fi dependenţi de cabluri. Chiar şi aşa, progresul ştiinţific în acest domeniu a fost lent: încă avem baterii care „mor”, gadgeturile noastre încă sunt dependente de baterii, iar automobilele electrice bat pasul pe loc din pricina bateriilor. Câţiva dintre cei responsabili pentru dezvoltarea bateriilor sunt menţionaţi mai jos:

    Despre baterii şi inovaţiile din domeniu puteţi citi mai multe aici

     

  • Elon Musk: Bateriile Tesla produse la Gigafactory pot ajunge să alimenteze cu energie întreaga lume

    Musk a început show-ul din Los Angeles, care a marcat oficializarea extinderii agresive a Tesla în domeniul stocării energiei, cu viziunea de a scăpa Statele Unite de dependenţa de combustibili fosili în producerea de electricitate, relatează MarketWatch.

    “Problema bateriilor existente este că …sunt proaste”, a spus Musk, înainte de a trece la prezentatea bateriei Powerwall, produsă de Tesla la noua fabrică Gigafactory din Nevada.

    Costul acestei baterii reîncărcabile, cu o capacitate de 10 kilowaţi şi care poate asigura necesarul de energie al unei locuinţe timp de 10 ore, porneşte de la 3.500 de dolari. Tehnologia folosită de companie este aceeaşi cu cea a bateriilor automobilelor Tesla, cunoscute ca având cea mai lungă durată de funcţionare, dintre modelele existente pe piaţă.

    Bateriile vor fi comercializate prin intermediul diviziei Tesla Energy. Compania primeşte deja comenzi, dar bateriile vor fi livrate abia peste 3-4 luni, a spus Musk.

    Teoretic, capacitatea bateriilor poate fi extinsă oricât de mult, la nivel industrial, iar versiunea de mărimea unui server se va numi Powerpack.

    “Puteţi scăpa de reţea”, a spus Musk în faţa fanilor săi.

    Cunoscut pentru talentul său de a face spectacol, Musk a dezvăluit că întregul eveniment organizat de Tesla, inclusiv muzica şi jocurile de lumini, a fost alimentat cu “energie solară stocată”, cu alte cuvinte cu baterii încărcate la soare.

    Musk susţine că tot ce trebuie să facă Tesla este să livreze 2 miliarde de baterii Powerwall pentru a alimenta cu energie întreaga lume, iar cel mai mult vor avea de câştigat comunităţile sărace. În plus, Powerwall poate fi conectată la Internet, astfel că vor putea fi create reţele inteligente.

    Pentru început, cele mai bune oportunităţi pentru vânzări sunt probabil furnizorii de servicii de utilităţi şi instituţii precum universităţile, spitalele şi magazinele, consideră Ben Kallo, analist la compania de consultanţă Baird. În opinia acestuia, piaţa rezidenţială va fi interesată mai târziu de noul sistem de alimentare cu energie.

  • Robotul Philae a încetat să comunice, după o misiune istorică

    Potrivit lexpress.fr, robotul Philae “a adormit” în noaptea de vineri spre sâmbătă, însă a putut transmite specialiştilor de pe Terra, prin intermediul sondei Rosetta, datele despre prima sa forare în nucleul cometei.

    Robotul ar putea, în cel mai bun caz, să funcţioneze până în luna martie, cu ajutorul panourilor sale solare. Dar specialiştii de la ESA şi de la Centre National d’Etudes Spatiales (CNES), din oraşul francez Toulouse, nu şi-au pierdut speranţa, fiind posibil ca sâmbătă dimineaţă robotul să se “trezească” şi să reia contactul cu Terra.

    “Vom încerca din nou. Însă şansele de a restabili contactul sunt foarte slabe“, a declarat pentru AFP Stephan Ulamec, de la centrul ESA din oraşul german Darmstadt.

    “Nivelul bateriei este sub cel necesar pentru funcţionarea computerului central“, a adăugat acesta.

    În noaptea de vineri spre sâmbătă cercetătorii au încercat să modifice cu 35 de grade poziţia lui Philae pentru ca panourile sale solare să primească mai multă lumină şi să realimenteze astfel bateriile robotului.

    Philae a ajuns pe suprafaţa cometei într-o zonă acoperită de umbra unei stânci şi nu primeşte suficientă energie de la Soare pentru a putea funcţiona mai mult timp. Manevra de rotire a sa era una periculoasă, pentru că forţele implicate în procesul de forare a nucleului puteau destabiliza robotul, care se află pe o suprafaţă înclinată.

    “Nu mai primim date. Am pierdut contactul”, a declarat Philippe Gaudon, şef de proiect în cadrul misiunii spaţiale Rosetta de la CNES, sâmbătă, în jurul orei 02.30 (ora României, n.r.). După calculele ESA, bateriile lui Philae s-au descărcat în jurul orei 03.00.

    Această misiune “este unică şi va rămâne unică”, a subliniat, vineri, Andrea Accomazzo, director de zbor în cadrul misiunii Rosetta.

    Lansată în 2004, misiunea Rosetta a ESA este dedicată aflării mai multor date despre originile Sistemului Solar, iar robotul Philae are ca misiune colectarea unor molecule organice care ar fi putut să joace un rol determinant în apariţia vieţii pe Terra. Cometele sunt cele mai primitive corpuri cereşti din Sistemul Solar. Sonda Rosetta a trimis deja primele imagini realizate vreodată ale suprafeţei unei comete.

    Philae a ajuns pe suprafaţa cometei 67P/ Ciuriumov – Gherasimenko miercuri, după o cădere liberă către nucleul cometei care a durat şapte ore. Robotul a fost transportat la bordul sondei spaţiale Rosetta, care a călătorit 10 ani şi 6,4 miliarde de kilometri pentru a se întâlni cu cometa.

    ESA a transmis, vineri, comenzile pentru ca robotul, de mărimea unei maşini de spălat, să demareze forarea în nucleul cometei, în speranţa că acesta va reuşi să adune eşantioane de materie care să fie analizate de laboratorul de la bord. “Primul foraj pe o cometă a devenit realitate”, s-a “lăudat” Philae pe contul său de pe reţeaua de socializare Twitter.

    Ulterior robotul a transmis informaţiile potrivit cărora forarea în nucleul cometei a fost realizată, la circa 25 de centimetri adâncime, informează Reuters.

    Însă cercetătorii nu ştiu dacă robotul a putut aduce la suprafaţă eşantioanele colectate.

    Micul robot a putut să radiografieze interiorul cometei, să-i studieze magnetismul, să realizeze imagini cu solul, să analizeze moleculele complexe de la suprafaţă. Potrivit specialiştilor de la CNES, misiunea sa este realizată în proporţie de 80%. După trei zile de lucru, “rezultatete lui Philae sunt extraordinare”, este de părere Marc Pircher, director al CNES.

    Echipa de la centrul de control din Darmstadt, Germania, nu a localizat cu precizie poziţia robotului pe cometă, după ce Philae a sărit de două ori de pe suprafaţa obiectului cosmic, în timpul procesului de aterizare, care a avut loc miercuri. Savanţii analizează transmisiunile radio dintre robot şi Rosetta pentru a vedea dacă există vreo metodă de a calcula poziţia lui Philae. Analiza a oferit deja “o arie de incertitudine”, pe raza căreia, foarte probabil, se află Philae.

    Imaginile realizate de Rosetta ar trebui să identifice poziţia micului robot, potrivit lui Paolo Ferri, şeful operaţiunilor misiunii Rosetta în cadrul ESA. Paolo Ferri este încrezător că inginerii vor găsi o soluţie pentru problema cantităţii insuficiente de energie de care dispune Philae.

    În cazul restabilirii contactului, dacă totul funcţionează aşa cum a fost programat, Philae ar trebui “să moară de cald” în martie 2015, atunci când cometa se va apropia de Soare.

    Însă Rosetta îşi va continua misiunea de “însoţitoare” a cometei Ciurimov-Gherasimenko cel puţin până pe 13 august 2015, dată la care cometa va trece la cea mai mică distanţă de Soare. Misiunea ei este programată să dureze până la sfârşitul lunii decembrie 2015.

    Plasarea unui robot pe o cometă aflată la o distanţă de peste 500 milioane de kilometri de Terra reprezintă o premieră în istoria explorării spaţiale şi un punct culminant al unei misiunii care a început în urmă cu 20 de ani.

    Cu un cost total de 1,3 miliarde de euro, echivalentul a trei avioane Airbus 380, misiunea Rosetta a mobilizat aproximativ 2.000 de cercetători pe parcursul a 20 de ani. Peste 50 de companii din 14 ţări europene şi Statele Unite ale Americii au participat la fabricarea acestei sonde spaţiale.

  • Boeing a reproiectat bateriile avioanelor 787, pentru reluarea rapidă a zborurilor

    Planul include izolarea celulelor bateriilor cu sticlă rezistentă la căldură, au spus sursele, care au precizat că bateriile vor avea şi un mecanism de ventilare şi o carcasă mai solidă pentru fire, informează Bloomberg.

    Bateriile modificate se vor încadra în spaţiul prevăzut pentru cele actuale şi vor avea şi un sistem care va permite piloţilor să le monitorizeze.

    O echipă condusă de preşedintele pentru aeronave comerciale al Boeing, Ray Conner, se va întâlni vineri, la Washington, cu oficiali ai Administraţiei Federale pentru Aviaţie (FAA). Modificările trebuie aprobate de FAA, care îşi va da acordul doar dacă testele vor arăta că bateriile funcţionează corect.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Schimbări la Airbus după problemele de la Boeing: Compania va folosi baterii standard în loc de cele litiu-ion

    Decizia are rolul să protejeze programul de construcţie a avioanelor A350 şi să evite eventualele întârzieri în procesul de certificare, a anunţat constructorul european de avioane, relatează Bloomberg.

    Primul zbor test al unui A350 este programat la jumătatea acestui an, aeronavele urmând să intre în exploatare în a doua parte a lui 2014.

    Airbus intenţionează să continue testele bateriilor litiu-ion, dar consideră că cele cu cadmiu şi-au dovedit siguranţa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum au ajuns bateriile româneşti la nord şi la sud de Ecuator

    Şi totuşi Ioan Repede nu ezită prea mult atunci când îl chestionezi despre principala sa grijă. “Piaţa”, spune bistriţeanul, cu voce cumpătată. “Am avut o dinamică bună, dar suntem conştienţi de nevoia de a ne păstra clienţii actuali şi de a câştiga alţii noi.” Şi asta o spune şeful unei companii care deţine jumătate din AM (after market – înlocuirea bateriei la maşină) din România, cu 850.000 de unităţi furnizate anul trecut şi care mai exportă alte 1,4 milioane de baterii. Ioan Repede a venit la Bucureşti tocmai pentru a linişti orice temere a clienţilor săi după preluarea, cu două luni în urmă, a companiei pe care o conduce de către grupul sud-african Metair Investment Limited pentru 40 de milioane de euro.

    La finalul lunii iunie Rombat va lansa pe piaţă baterii microhibrid 1 pentru automobilele care lucrează în regim start – stop. Respectivul management al funcţionării, care face ca motorul maşinii să se oprească atunci când roţile maşinii nu se mai învârt şi să pornească la apăsarea pedalei de acceleraţie, reduce consumul de carburant cu până la 10%, dar şi emisiile poluante. În plus, energia din frânare este recuperată şi transformată în curent electric folosit la reîncărcarea bateriei. Este un regim de funcţionare mult mai dur, aşa că sunt necesare baterii mai performante, mai rezistente, puse la punct în unitatea de cercetare a Rombat şi care vor începe să fie livrate pieţei OEM (Original Equipment Market, echiparea maşinilor în fabrică), în special producătorilor germani. “Statisticile spun că anul trecut s-au fabricat cinci milioane de baterii microhibrid 1 şi 2 pe plan mondial şi cred că Europa conduce pe această piaţă”, spune Ioan Repede.

    Ceea ce îţi sare în ochi în cazul Rombat este evoluţia crescătoare a cifrei de afaceri, într-o perioadă de criză în care mai toate industriile au scăzut: de la sub 30 de milioane de euro în 2009 la 75 de milioane de euro în 2011 şi la estimări de aproape 83 de milioane de euro pentru acest an. Ce au făcut bistriţenii? “Nu am făcut ceva special”, zâmbeşte Repede. “Am făcut management, am făcut strategie, am făcut politici, am implementat strategiile, am investit în resurse umane, am crescut un colectiv, am investit în calitate.” Prima strategie de dezvoltare a Rombat a fost făcută în 1991 (“…e bătută la maşină, o mai am şi acum, era orientată spre calitate şi client”, surâde directorul); un alt pas important în mersul companiei este recâştigarea statutului de furnizor al uzinelor Dacia în 1997. Aşa că Rombat a echipat toate maşinile Logan care au părăsit Miovenii, fiind o parte a succesului maşinii. Iar perioada de tranziţie între modele de la Dacia, previzibilă pentru următoarea perioadă, nu-i creează directorului Rombat îngrijorări. “Producţia va continua, vor veni alte modele, iar Dacia este un client foarte important, dar de care nu suntem total dependenţi”, spune Repede. Compania furnizează baterii şi pentru Peugeot (fabrica din Slovacia) şi Nissan (fabrica din Sankt Petersburg, Rusia).

    În context, o întrebare legată de viitorul automobilului şi evoluţia maşinilor electrice vine firesc. Ioan Repede crede, în baza analizelor făcute de companii de consultanţă sau de instituţii internaţionale, că automobilul electric ar putea deveni o opţiune viabilă, cu mai mult de jumătate din piaţă, abia după 2050. “Şeful Renault, Carlos Ghosn, spune că preţul petrolului este jos şi că automobilul electric are o şansă abia dacă barilul va depăşi 200 de dolari.” În plus, automobilul electric are nevoie de infrastructură şi de investiţii enorme în cercetare, pentru că actualele sisteme nu răspund cerinţelor.
    O parte din cifra de afaceri a Rombat vine din Africa, zonă pe care analiştii economici o văd drept viitorul motor economic al lumii. Şi cum Metair, grupul care a cumpărat Rombat, este din Africa de Sud şi vinde baterii în sudul continentului negru, în timp ce Rombat este activă cu precădere în nord – Egipt, Algeria, Libia sau Liban, vânzările celor două companii s-ar putea întâlni, firesc, undeva la Ecuator.