Tag: batalie

  • A murit unul dintre ce mai puternici oameni de afaceri. Ce imperiu impresionant a lăsat în urmă

    Miliardarul filantrop Ross Perot, fost candidat independent la preşedinţia SUA, a murit la vârsta de 89 de ani, potrivit CNBC.

    Perot, care a candidat pentru preşedinţia Statelor Unite de două ori, în 1992, respectiv 1996, a murit după o bătălie cruntă de cinci luni cu leucemia, potrivit publicaţiei Dallas News.

    Miliardarul a fost unul dintre pionierii industriei de servicii IT şi a fondat în Electronic Data Systems în 1962, pentru ca 26 de ani mai târziu să pună bazele companiei Perot Systems Corp.

    Perot a fost angel investor pentru compania NeXT, o entitate fondată de Steve Jobs după ce a părăsit compania Apple, fiind astfel omul care a crezut în creatorul iPhone-urilor. 

    Miliardarul şi-a conturat o imagine de patriot în momentul în care a început să se implice public în subiectul Războiului din Vietnam, susţinând în public că sute de americani au fost lăsaţi în urmă în sud-estul Asiei după ce s-a terminat războiul. 

     

     

     

     

     

     

  • A murit unul dintre ce mai puternici oameni de afaceri. Ce imperiu impresionant a lăsat în urmă

    Miliardarul filantrop Ross Perot, fost candidat independent la preşedinţia SUA, a murit la vârsta de 89 de ani, potrivit CNBC.

    Perot, care a candidat pentru preşedinţia Statelor Unite de două ori, în 1992, respectiv 1996, a murit după o bătălie cruntă de cinci luni cu leucemia, potrivit publicaţiei Dallas News.

    Miliardarul a fost unul dintre pionierii industriei de servicii IT şi a fondat în Electronic Data Systems în 1962, pentru ca 26 de ani mai târziu să pună bazele companiei Perot Systems Corp.

    Perot a fost angel investor pentru compania NeXT, o entitate fondată de Steve Jobs după ce a părăsit compania Apple, fiind astfel omul care a crezut în creatorul iPhone-urilor. 

    Miliardarul şi-a conturat o imagine de patriot în momentul în care a început să se implice public în subiectul Războiului din Vietnam, susţinând în public că sute de americani au fost lăsaţi în urmă în sud-estul Asiei după ce s-a terminat războiul. 

     

     

     

     

     

     

  • Peisaj de bătălie: Proteste violente în Albania faţă de regimul prim-ministrului Edi Rama

    Autorităţile albaneze au folosit gaze lacrimogene şi tunuri cu apă pentru a împiedica protestatarii să între în clădirea Parlamentului.

    Cel puţin 15 persoane au fost rănite în altercaţiile dintre protestari şi jandarmi, au anunţat reprezentanţii Partidului Democrat (centru-dreapta), organizatorii protestului. Ministerul de Interne din Albania a anunţat prin intermediul unui comunicat că cinci jandarmi au fost răniţi în cadrul protestului.

    Manifestanţii cer demisia prim-ministrului Edi Rama, liderul Guvernului socialist, şi organizarea de alegeri anticipate. Protestele din Albania sunt în desfăşurare de două luni.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Un cartier din Bucureşti, “răsturnat” de o confruntare violentă cum România a văzut rar

    O adevărată bătălie a avut loc duminică seară, pe străzile din cartierul Berceni, în jurul stadionul „Progresul Spartac“, unde circa 25 de ultraşi stelişti de la Peluza Sud, înarmaţi cu lanţuri şi bâte, au atacat un grup de aproximativ 50 de fani rapidişti de la T2 prezenţi la meciul VK Soccer – Rapid Frumoşii Nebuni, din Liga 5. În încăierarea generală, cel puţin un suporter stelist s-a ales cu răni serioase şi cu capul spart.
     
    Sursele ProSport spun că atacatorii au încercat să-i prindă în ambuscadă pe rapidiştii care îşi încurajau echipa. În sprijinul steliştilor au venit, afirmă aceleaşi surse, şi vreo 6 ultraşi olandezi ai echipei NEC Nijmegen, cu care este înfrăţită Peluza Sud.

    Numai că, atunci când au dat buzna în stadionul „Spartac“, steliştii au descoperit că rapidiştii erau de două ori mai numeroşi. Surprinşi iniţial, cei atacaţi s-au regrupat şi au trecut la contraatac. A ieşit o bătălie crâncenă, steliştii au fugit pe străzile din jur, unde hăituiala a durat în paralel cu evitarea forţelor de ordine, care au ajuns în număr impresionant la arenă, dar după ce bătăuşii părăsiseră deja incinta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bătălia jucătorilor privaţi din sănătate

    Anul următor mă aştept la una două tranzacţii foarte mari, chiar între primii cinci jucători. Companiile de private equity se apropie de maturitate. Acolo ar putea să fie o schimbare majoră, o tranzacţie. Nu doar datorită maturităţii, ci şi datorită comportamentului pieţei”, descrie Mihai Marcu aşteptările sale legate de evoluţia pieţei de profil în 2019. El anticipează o scădere a tranzacţiilor cu valoare mică şi spune că piaţa se consolidează mai greu, deoarece în momentul de faţă au rămas la vânzare doar 4-5 companii „care mai contează în dinamica marilor jucători”.

    Potrivit estimărilor sale, valoarea pieţei de servicii medicale private, neincluzând zona farma, se situează între 1,2 şi 1,4 miliarde de euro. „Urmează un an tare”, spune Marcu, adăugând că după MedLife, lider de piaţă în prezent, „Medicover atacă puternic poziţia Reginei Maria. Sunt foarte activi în piaţă, ţintesc să ia poziţia a doua. Achiziţionează o dată la o lună între una şi trei companii locale mari. Sanador se dezvoltă iarăşi foarte frumos, organic.”

    În ceea ce priveşte evoluţia cifrei de afaceri a grupului MedLife până la sfârşitul lui 2018, el prevede că aceasta va ajunge la circa 180 de milioane de euro, revenindu-i astfel 12-13% din piaţă.

    Marcu spune că, pentru anul acesta, planurile de achiziţie ale grupului au ajuns la final, după tranzacţiile deja efectuate, printre care se numără Centrul Medical Ghencea şi compania Polisano. „Vom achiziţiona în continuare companii, dar la o scară mai mică” şi asta deoarece MedLife este deja prezentă pe aproape întreg teritoriul României, în oraşele cu peste 150.000 de locuitori, aşa că nu prea mai au unde să se extindă, explică el.

    Pe viitor, Marcu spune că pe piaţă vor funcţiona cu două branduri: pe segmentul de high-end va funcţiona MedLife, iar pe mid-low market, Sfânta Maria, care va include Centrul Medical Ghencea şi Anima. Ca plan de extindere, el spune că toamna aceasta vor deschide prima clinică Anima în afara Bucureştiului, la Bacău.

    Aşteptările sale pentru brandul Sfânta Maria sunt ca acesta să genereze cam 5% din cifra de afaceri a MedLife: „Companiile care vor funcţiona sub brandul Sfânta Maria se îndreaptă spre 10 milioane de euro. Există anumite zone, cum ar fi cea de Casă (casa de asigurări n.red.), în care Sfânta Maria este competitorul Medlife”. 

    Potrivit lui Marcu, cele două branduri vor avea interese divergente şi vor funcţiona cu echipe de vânzări, board, laboratoare, puncte de recoltare şi preţuri diferite. „Spitale vor exista doar pe brandul MedLife, nu şi pe Sfânta Maria. Probabil că farmaciile din toate clinicile mari ale Sfintei Maria vor fi tot Pharmalife”, adaugă el. Printre principalii competitori ai brandului Sfânta Maria se numără companiile Sante şi Medas, în Bucureşti.

    Reprezentantul grupului medical crede că este foarte greu ca un alt jucător să intre pe o piaţă dominată deja la nivel naţional de MedLife, urmată de Regina Maria şi Medicover la nivel regional. În ceea ce priveşte Capitala, Marcu spune că Sanador este un jucător foarte puternic, dar că pentru a deschide o reţea naţională ar dura 10 ani.

    Comparativ cu statele vecine, el plasează România mult peste pieţele din Bulgaria, Serbia sau Ungaria. „Piaţa e la un nivel de maturitate mult mai mare faţă de toţi vecinii. Distanţa faţă de aceştia este nu mare, ci uriaşă. Cel mai mare operator din Ungaria sau Serbia are undeva la 20 de milioane de euro cifra de afaceri. De 9-10 ori mai mică.” Totuşi, admite că decontările din Serbia, Bulgaria sau Ungaria sunt mai bune decât în România.

    Chiar dacă momentan nu au un plan concret legat de intrarea pe o piaţă străină, reprezentantul MedLife spune că, pe viitor, nu exclude această posibilitate: „Vom intra probabil cu 2-5 milioane de euro într-o ţară şi vom vedea cum funcţionează în 12-18 luni. Nu în forţă, pentru că nu ştim dacă funcţionează. Simt că în oraşele mari de tip Budapesta, Sofia şi Belgrad merită intrat. Nu şi în est, în Moldova şi Ucraina”.

    Bariera lingvistică şi reglementările diferite legate de decontările de la casele de asigurări sunt principalele impedimente cu care el crede că s-ar putea confrunta un jucător român la intrarea pe o piaţă internaţională. „Dar cu siguranţă veţi vedea firme româneşti care vor trece graniţa. România şi-a depăşit vecinii la o distanţă uriaşă şi poate deveni un pol care să atragă pacienţi străini.” Cu toate că pacienţii străini nu se înghesuie încă să vină la tratament la noi în ţară, Marcu crede că în 4-5 ani vom vedea mulţi pacienţi, nu bulgari, unguri sau sârbi, ci din ţări cu liste lungi de aşteptare.

    Printre tendinţele pieţei, Marcu remarcă şi faptul că o mare parte dintre pacienţii români „se mută din avionul pentru Viena sau Istanbul în taxi” şi aleg să se trateze la clinici ca Monza, Sanador şi Regina Maria, „nu doar MedLife”, şi asta pentru că mulţi care „s-au tratat la Viena sau Istanbul au făcut recidive. Eu prevăd că în perioada următoare pacienţii vor reveni în spitalele private româneşti”.

    Marcu spune că „moda” tratamentelor în străinătate a apărut în urma greşelilor unor politicieni „cu un comportament arogant”, care au ales serviciile unor clinici private din afară pentru intervenţii simple, care s-ar fi putut efectua lejer la noi în ţară. Totuşi, adaugă că lucrurile se schimbă: „Există o migraţie a pacientului, a turistului medical către spitale private româneşti care încep să lucreze pe nişte nişe medicale foarte bine puse la punct”.

    Anul acesta, numărul de pacienţi din clinicile MedLife a crescut cu 10-15%, iar în spitalele grupului, cu 30-40%. Preşedintele executive al MedLife crede că majorarea numărului de români care aleg serviciile private locale se datorează în egală măsură faptului că mulţi renunţă să plece în afară, dar şi că din ce în ce mai mulţi pacienţi aleg să plece de la stat la privat: „Cred că cei cu operaţii foarte scumpe nu mai pleacă afară. Iar cei cu operaţii de linie se mută din sistemul public către cel privat”.

    Totuşi, spune că sistemul privat nu îl poate înlocui pe cel public, mai ales în oraşele unde sunt centre universitare puternice, precum Bucureşti, Cluj, Timişoara, Mureş sau Iaşi. „E nevoie de spitale de urgenţă regionale – au o importanţă strategică pentru ce înseamnă urgenţă. Fie şi pentru simplul motiv că este interzis să faci urgenţă la privat.”

    De ce pleacă tot mai mulţi pacienţi de la stat la privat? „Într-un stat în care, din total cheltuieli într-un spital, 90% sunt salariile, nu e rău că medicii sunt plătiţi, dar este necesar ca aceşti bani să fie luaţi de undeva. Acest undeva se regăseşte în adresabilitatea oamenilor”, încheie el.

  • Compania Comcast a crescut oferta pentru achiziţia Sky la 34 de miliarde de dolari

    Oferta făcută miercuri de Fox, care încearcă să cumpere Sky din decembrie 2016, era cu 12% mai mare decât cea anterioară a grupului rival american Comcast.

    Bătălia pentru cea mai mare companie pay-TV din Marea Britanie reflectă modificări majore în industria de divertisment mondială. Cele mai mari grupuri de media din lume sunt angrenate într-o luptă pentru tranzacţii de mai multe zeci de miliarde de dolari, pentru a putea concura cu platformele online Netflix şi Amazon.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Planurile Mega Image pentru România: Se pregăteşte o nouă ofensivă de proporţii

    Reţeaua Mega Image lucrează la planurile de intrare pe piaţa din Sibiu, intenţie vehiculată încă din 2017. Dar dincolo de Sibiu, cunoscuta reţea care a cucerit piaţa de consum din Bucureşti în anii de criză, vrea să intre pe piaţa din Iaşi, oraş care a crescut extrem de mult odată cu industria IT, de birouri şi cea de componente auto. 
     
    Conform unor surse din piaţa de retail, reţeaua discută pentru câteva locaţii, atât pentru formatul de supermarket, dar şi magazinele de proximitate Shop&Go. 
     
    Trendurile sunt în schimbare, atât la nivel global cât şi în România, vedem că oamenii caută mai multă valoare în ceea ce cumpără, caută lux accesibil şi sunt mai interesaţi de etichete şi de conţinutul produselor, de transparenţa etichetelor, a explicat Vassilis Stavrou, CEO Mega Image, în cadrul conferinţei ZF Retail 2018.
     
    „Este evident că trăim într-o lume care se schimbă. Vedem mega-trenduri, atât la nivel de macrotrenduri, schimbări în comportamentul consumatorilor cât şi la nivel de retail. În primul rând, la nivel macro vedem schimbări în economie. Vedem schimbări demografice, vedem schimbări tehnologice”.
     
  • O ultimă lovitură pentru Samsung în bătălia brevetelor: Gigantul sud-coreean va plăti despăgubiri de 539 de milioane de dolari lui Apple. Reacţia surprinzătoare a Samsung

    Decizia juriului este ultimul pas într-o bătălie legală dintre producătorii smartphone-urilor de top din lume, care a început în 2011, când Apple a susţinut că Samsung a încălcat anumite brevete. Apple a primit atunci despăgubiri de 1,05 miliarde de dolari un an mai târziu, dar rivalii au luptat pentru suma finală de atunci şi până acum.
     
    În ultima hotărâre judecătorească, majoritatea plăţilor pentru despăgubiri – 533,3 milioane de dolari – au fost acordate pentru încălcarea a trei brevete de design Apple, iar restul au fost pentru încălcarea a două funcţii brevetate.
     
  • ”Criminalii” din umbra Internetului: Atacurile informatice pot avea consecinţe tragice în viaţa reală. ”Comunitatea internaţională este la fel de puternică precum cea mai slabă verigă. Noi, ca persoane, suntem cea mai mare ameninţare pentru noi înşine”

    Infracţionalitatea cibernetică a depăşit graniţele digitale şi afectează tot mai multe domenii, indiferent că vorbim de economie sau zona militară. Atacurile devin tot mai sofisticate, iar urmele tot mai greu de depistat. Cum ar trebui să reacţioneze autorităţile în faţa acestui fenomen? La această întrebare au încercat să răspundă mai mulţi experţi internaţionali, reuniţi la Palatul Parlamentului pentru ediţia din 2018 a Cybersecurity Forum, eveniment organizat de Microsoft România.

    Abigail Rupp, reprezentant al Ambasadei Statelor Unite la Bucureşti, a subliniat faptul că securitatea cibernetică nu este ceva care poate fi rezolvat de o singură ţară sau de către o singură companie. ”Criminalitatea informatică nu respectă frontierele şi nu putem să rezolvăm această problemă în limitele propriilor frontiere, trebuie să ne gândim la modalităţi de a crea reţele sigure, nu doar pentru interese individuale, ci şi pentru a susţine securitatea internaţională, creşterea economică şi libertatea noastră“. Pentru a face acest lucru, Rupp spune că este nevoie de colaborare şi comunicare între părţi, că trebuie să existe o coordonare în ceea ce priveşte răspunsul la ameninţări şi că trebuie susţinută o comunitate internaţională care să se pună de acord cu privire la ce reprezintă un comportament online acceptabil şi ce nu este considerat acceptabil.

    ”Comunitatea internaţională este la fel de puternică precum cea mai slabă verigă pe care o are, prin urmare trebuie să dezvoltăm o cultură a securităţii cibernetice, nu doar să vorbim celor care înţeleg foarte bine priorităţile. Este nevoie de o cultură care să fundamenteze astfel de eforturi, care să crească nivelul de conştientizare a publicului şi importanţa securităţii cibernetice. Noi, ca persoane, suntem cea mai mare ameninţare pentru noi înşine“, a concluzionat Abigail Rupp.

     

  • Paradoxul revoluţiei tehnologice: Şapte din zece cei mai săraci oameni au acces la telefon mobil, dar nu şi la apă curentă sau toaletă

    Dacă ne referim la segmentul de 20% reprezentând cei mai săraci oameni ai planetei, şapte din zece au acces la telefon mobil dar nu şi la apă curentă sau toaletă, remarcă Iulian Iancu, preşedinte al Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor. ”Este paradoxul pe care ni l-a scos în faţă revoluţia tehnologică, determinând utilizarea tehnologiei dincolo de paşii pe care, în mod firesc, trebuia să-i parcurgă decidentul politic în procesul de diminuare a sărăciei şi de diminuare a inegalităţii sociale.“ Acesta spune că lumea se confruntă, în prezent, cu trei provocări uriaşe: securitatea, schimbările climatice şi inegalitatea socială. Pentru toate trei, securitatea cibernetică este un element esenţial.

    Iulian Iancu oferă ca exemplu căderea sistemului energetic naţional la cutremurul din 1977, timp de câteva ore, eveniment ce a produs pagube materiale mai mari decât cutremurul în sine. ”Cu alte cuvinte, ar fi o dramă pentru economie să pice sistemul energetic naţional. Astăzi, cele mai importante măsuri în zona de cybersecurity le avem la Transelectrica, Transgaz şi operatorii comerciali. Nu ne putem imagina cam ce tip de securitate şi suprasecuritate şi de control avem deja la cele trei instituţii şi mai ales la dispecerul energetic naţional. Suntem însă deficitari la infrastructura de telecomunicaţii care deserveşte acest sistem.“

    Citiţi AICI analiza integrală