BusinessMagazin

Tag: BAT

  • British American Tobacco lansează în România, în premieră mondială, un produs hibrid: glo iFUSE

    Kent glo iFUSE oferă fumătorilor adulţi o alternativă pentru ţigările tradiţionale. Este un produs cu conţinut de nicotină şi aromă de tutun, dar având beneficiul riscurilor reduse, asociate cu produsele electronice. Pentru că tutunul din interiorul capsulelor Kent Neopods nu arde, fiinf eliminate fumul, scrumul şi mirosurile asociate fumatului.

    Dispozitivul glo iFUSE şi capsulele Kent Neopods sunt deja disponibile pe piaţă prin intermediul platformei online şi, începând cu zilele următoare, la punctele de vânzare din magazine şi din locaţiile Horeca aflate în Bucureşti.

    Odată cu lansarea acestui produs, British American Tobacco (BAT) va poziţiona România în avangarda pieţei mondiale a produselor de nouă generaţie. BAT previzionează că piaţa produselor de nouă generaţie, estimată în 2015 la 2,8 miliarde de lire sterline, se va tripla până în 2020, la o valoare de până la 8,4 miliarde de lire sterline, exceptând SUA şi China.

    “Suntem foarte încântaţi că România a fost aleasă ca prima ţară din lume unde va fi lansat revoluţionarul produs glo iFUSE. Acest demers subliniază încă o dată dorinţa BAT de a continua investiţiile sale în România şi în dezvoltarea de noi tehnologii, fiind susţinut pe deplin de lansarea glo iFUSE sub umbrela mărcii Kent”, a declarat Gemma Webb, general manager al British American Tobacco România. BAT a investit peste 600 milioane de euro în ultimii trei ani pentru dezvoltarea acestor produse în laboratoarele sale de cercetare din Anglia.

    glo iFUSE este un produs hibrid creat să funcţioneze cu capsule Kent Neopods ce conţin tutun şi lichid, oferind gust şi aromă de tutun. Capsulele KENT Neopods sunt disponibile în două variante: Tobacco şi Refreshing. Capsulele KENT Neopods au trei componente: un element de încălzire, un compartiment cu lichid şi unul cu tutun. Elementul de încălzire procesează şi transformă lichidul cu conţinut de nicotină în vapori; aceştia traversează secţiunea cu tutun, eliberând vapori cu arome de tutun.

    BAT a testat produsul glo iFUSE pe piaţa din România încă din noiembrie 2015. România a fost aleasă pentru că este o piaţă importantă pentru BAT şi este, de asemenea, o piaţă importantă pentru Kent care deţine 26% cotă de piaţă.

    Începând cu jumătatea lunii aprilie, glo iFUSE şi capsulele Kent Neopods vor fi disponibile pentru vânzare în 650 magazine din Bucureşti. Dispozitivul glo iFUSE este disponibil la un preţ de 90 lei, iar un pachet de Kent Neopods (cu două capsule) este 30 lei.

    Kent este cea mai importantă marcă de ţigări din România. BAT este una dintre cele mai mari şi importante companii prezente în România, contribuţiile sale la bugetul statului fiind de 7 miliarde de lei în anul 2015. British American Tobacco este liderul detaşat pe piaţa produselor din tutun din România, conform comunicatului transmis redacţiei. Compania produce şi comercializează mărci precum Kent, Dunhill, Vogue, Pall Mall şi Lucky Strike. În România, BAT este prezentă încă din 1996 şi este reprezentată de trei divizii: Trading, Operational şi Shared Services. Cele 3 entităţi comerciale din România au în prezent 1686 de angajaţi şi au creat alte câteva mii de locuri de muncă indirecte. Cota de piaţă a companiei este de 54%, iar Kent – cel mai important brand din portofoliu, deţine o cotă de 26% din piaţa produselor din tutun din România.

    Strategia BAT pentru produse de nouă generaţie:

    La conferinţa dedicată investitorilor din septembrie 2015, compania şi-a declarat public dorinţa de a deveni lider de piaţă pentru produsele de nouă generaţie până în 2020. Compania previzionează că piaţa globală de NGP se va tripla până în 2020, de la 2,8 miliarde de lire sterline, în 2015, până la 8,4 miliarde de lire sterline, exceptând SUA şi China.

  • Contrabanda continuă să crească

    „Şi în ianuarie 2016, regiunea nord-est continuă să fie cea mai afectată de comerţul ilegal cu ţigarete, cu o cotă a pieţei negre de 36,8%, cu toate că se află în scădere faţă de noiembrie 2015, cu peste 10 p.p. Regiunile nord-vest şi vest deţin, de asemenea, cote importante, deşi se află pe un trend descendent (28,3%, respectiv 26,7%). Din punct de vedere al provenienţei, ponderea produselor cu timbru de Ucraina continuă să crească în ritm accelerat, cu 5,5 p.p., până la 22,5%. Aşa numitele „cheap whites”, deşi se află în scădere (minus 2,5 p.p. faţă de noiembrie), continuă să deţină cea mai mare cotă (56%) din totalul pieţei negre. Produsele provenite din Moldova şi Serbia se menţin la nivel relativ constant (15,8%, respectiv 1,2%)”, a declarat Marian Marcu, directorul companiei de cercetare Novel Research.

    „Am semnalat încă de la semnarea Acordului de mic trafic de frontieră între România şi Ucraina că autorităţile nu vor fi  pregătite să combată eficient noul val de contrabandă. În Suceava şi Botoşani, în multe sate şi comune, ponderea produselor ilegale ajunge şi la 90%. Un pachet de ţigarete care costă în Ucraina 2,8 lei, se vinde dincoace de graniţă cu 8 lei. Ne îngrijorează profund lipsa unor politici coerente în domeniul tutunului, atât în ceea ce priveşte combaterea traficului ilicit, cât şi reglementarea industriei legale care, reamintim, este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat, cu aproape 3 miliarde de euro virate în 2015. Semnalele companiilor producătoare în legătură cu întârzierea transpunerii Directivei tutunului şi efectele acesteia asupra impulsionării comerţului ilegal au fost total ignorate de către autorităţi. După aproape doi ani de la publicarea Directivei în Jurnalul Oficial al UE, Guvernul a aprobat recent un text care prevede că legea ar urma să intre în vigoare pe 20 mai 2016 şi, începând cu aceeaşi dată, fabricile de ţigarete ar trebui să producă deja potrivit prevederilor Proiectului. Până atunci însă, au rămas mai puţin de trei luni, timp în care Parlamentul ar trebui să adopte legea, iar noi să comandăm furnizorilor globali alte ambalaje şi să investim în modificarea liniilor de producţie fără nici o garanţie asupra formei finale a legii şi a normelor ei de aplicare. Propunerea de a include în proiect o perioadă de tranziţie pentru producţie nu a fost luată în considerare de Executiv, care a exclus companiile de tutun din procesul normal de consultare, dialog şi transparenţă decizională, bazându-se doar pe părerile aşa-zişilor experţi”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI România, Moldova şi Bulgaria.

    „În ciuda condiţiilor dificile de iarnă, autorităţile au depus eforturi susţinute şi în această perioadă: au fost descoperite fabrici ilegale, s-au confiscat cantităţi importante de ţigarete de contrabandă, au fost făcute arestări şi percheziţii. Cu toate acestea, comerţul ilegal a continuat să crească şi în ianuarie, cu 0,3 p.p., confirmându-se astfel tendinţa de urcare a pieţei negre, ceea ce este de natură să ne alarmeze. Faptul că a crescut abrupt ponderea produselor traficate ilegal din Ucraina, o ţară aflată în conflict deschis, arată implicaţiile comerţului ilegal cu ţigarete, o activitate derulată de structuri criminale bine organizate. Ca urmare, reiterăm că este absolut necesară o abordare cât se poate de serioasă a fenomenului, în cadrul unei Strategii Naţionale de combatere a comerţului ilegal cu ţigarete, care să prevadă măsuri concrete pentru următorii ani. Această Strategie a fost cerută public, în mai multe rânduri, de autorităţile de aplicare a legii, dar şi de Consiliul Concurenţei care, în 2014, la încheierea investigaţiei pe piaţa de profil a solicitat  înfiinţarea unui Grup de lucru care  să implice atât factorii decidenţi în materie de politici fiscale, cât şi  autorităţile de reglementare, dar şi industria şi instituţiile operative”, a declarat Adrian Popa, Director Corporate & Regulatory Affairs, BAT Romania.

    „Comerţul ilicit cu ţigarete continuă să se îndepărteze din ce în ce mai mult de nivelul mediu de 10%, din Uniunea Europeană. Cu toate că autorităţile depun eforturi susţinute pentru combaterea contrabandei, pentru reducerea pe viitor a pieţei negre, este nevoie de o serie de schimbări legislative, pe care industria tutunului împreună cu autorităţile de aplicare a legii le solicită de ani de zile. Astfel, este necesară, pe lângă reglementarea unitară, pe criteriu cantitativ, a infracţiunilor de evaziune fiscală şi de contrabandă cu ţigarete, clarificarea situaţiei la punctele de trecere a frontierei interne, cu Ungaria şi Bulgaria, precum şi stabilirea unor atribuţii specifice pentru poliţia locală şi jandarmerie, întrucât comerţul ilegal cu ţigarete se desfăşoară în zona de competenţă a acestora – pieţe, oboare, staţii de metrou”, a declarat Alexandra Olaru, Director Corporate Affairs, Philip Morris Romania.

    „Aşa cum anticipam anul trecut, comerţul ilegal a continuat să crească şi în ianuarie 2016, în ciuda eforturilor autorităţilor competente în combaterea contrabandei. Principala ameninţare pentru piaţa legală în viitorul apropiat este cadrul de reglementare sau mai degrabă faptul că încă nu-l cunoaştem. Mă refer la proiectul de transpunere a Directivei tutunului. Acordarea unei perioade de tranziţie pentru producţie, cu respectarea termenului de „piaţă curată” (20 mai 2017) ar reprezenta o soluţie atât în beneficiul producătorilor, cât şi în cel al statului, prin îndeplinirea indicatorilor macroeconomici şi protejarea încasărilor la buget. Plătim statului 80% din preţul unui pachet de ţigarete, contribuţia lunară medie se ridică la 250 milioane de euro, suntem o industrie legală. Ca urmare, ne aşteptăm ca opiniile să ne fie ascultate obiectiv, în mod deschis şi constructiv, ca în cazul oricăror alţi actori economici”, a declarat Adrian Pirau, Market Development Manager, Imperial Tobacco Romania.

    „Faptul că potrivit Studiului Novel Research, nivelul traficului ilicit cu ţigarete  este în uşoară creştere, implică necesitatea intensificării eforturilor de combatere a fenomenului. Contrabanda cu ţigarete este principalul curent de fraudă la frontiera internaţională de nord şi nord-est. În primele două luni ale anului, s-au confiscat peste 700.000 bucăţi ţigarete, cele mai importante capturi fiind înregistrate la frontiera cu Ucraina şi Republica Moldova (de ex. 230.000 ţigarete la biroul vamal Siret, 150.000 la biroul vamal Halmeu, 10.000 ţigarete la BV Albita etc.). Pe lângă intensificarea activităţilor operative punctuale, este necesar să derulăm şi în acest an, în judeţele de graniţă, împreună cu producătorii de tutun, campanii publice de conştientizare a efectelor negative ale contrabandei. De asemenea, urmărim  instruirea şi perfecţionarea profesională a echipelor mobile canine special antrenate în depistarea ţigaretelor, precum şi a numerarului”, a declarat Claudiu Ardeleanu, Director General, Direcţia Generală a Vămilor.

    Marii producători de tutun au semnat acorduri de cooperare cu Comisia Europeană pentru combaterea comerţului ilegal cu produse din tutun şi susţin instituirea, din sumele alocate României ca urmare a acestor acorduri, a unui fond de premiere pentru cei care s-au remarcat prin rezultate deosebite în lupta împotriva contrabandei cu ţigarete.

    Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după sectorul petrolier. În 2015, companiile de tutun au virat la buget circa 3 miliarde de euro, însemnând accize, TVA, taxe şi contribuţii. Suma reprezintă aproape 2% din PIB, sau echivalentul a 12,5% din totalul veniturilor bugetare.

     

  • Contrabanda cu ţigarete continuă trendul descrescător

    “În mai 2015, comerţul ilegal cu ţigarete a înregistrat scăderi importante comparativ cu luna martie, în sud-est (minus 8,2 p.p. până la  6,1%) şi vest (minus 7,3 p.p. până la 16,9%). Deşi la nivel naţional tendinţa contrabandei este în scădere începând cu luna martie 2015, în regiunea cea mai afectată de piaţa neagră, nord-est, nivelul comerţului ilicit se menţine relativ constant şi în luna mai, la 34,2%. Din punct de vedere al provenienţei, <cheap whites> continuă să deţină cea mai mare pondere pe piaţa neagră, de 55,8%, înregistrând o creştere semnificativă de 15 p.p. faţă de luna martie 2015. Ponderea produselor provenite din Ucraina (14,1%) şi Moldova (23%) se află în scădere, iar Serbia este relativ constantă (2,2%)”, a declarat Marian Marcu, directorul companiei de cercetare de piaţă Novel Research.

    ”Novel înregistrează două reduceri consecutive ale comerţului ilegal cu ţigarete, de 1,1 p.p. faţă de luna martie şi de peste 5 p.p. faţă de ianuarie 2015. A fost o perioadă de eforturi intense. În primele patru luni din 2015, poliţiştii de frontieră au capturat peste 1,5 milioane pachete ţigarete şi au destructurat 10 reţele de crimă organizată. Doar în luna mai, poliţiştii au efectuat peste 200 percheziţii, vizând astfel destructurarea unor grupări infracţionale. Cea de-a patra campanie regională pe care JTI a susţinut-o în parteneriat cu Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin Direcţia Generală a Vămilor, desfăşurată în perioada martie- iunie, a înregistrat deja efecte notabile în reducerea pieţei negre, însă doar în regiunile şi în perioadele în care s-a derulat. Companiile de tutun susţin eforturile autorităţilor de aplicare a legii. Din păcate, nu acelaşi lucru se poate spune despre autorităţile fiscale. Ministerul Finanţelor tocmai a decis, peste noapte, să compenseze scăderea de TVA cu  o creştere de acciză la ţigarete. Creşterea este, însă, excesivă, pune presiune pe piaţa legală şi crează premisele unei relansări a contrabandei. Considerăm că este necesară  revenirea la predictibilitate în materie fiscală şi la un calendar clar, mai ales în condiţiile în care nivelul de accizare prevăzut pentru 2018 a fost deja atins. De asemenea, este absolută nevoie de o nouă Strategie Naţională de combatere a comerţului ilegal cu ţigarete, pentru perioada 2015-2018, care să vizeze îmbunătăţirea legislaţiei şi măsuri concrete ce trebuie implementate, de către toate instituţiile responsabile. Cu toate că a fost cerută public şi în repetate rânduri, de ANAF şi DGV, şi chiar de Consiliul Concurenţei care, la finalizarea investigaţiei pe piaţa ţigaretelor, a concluzionat că traficul ilegal este principalul factor perturbator pentru sectorul tutunului, strategia nu există încă”, a declarat Gilda Lazăr, director corporate affairs & communications, JTI România, Moldova şi Bulgaria.

    „Este îmbucurător faptul că piaţa neagră continuă să scadă şi în mai, după reducerea din luna martie. Sperăm ca acest trend să continue şi să nu reprezinte din nou, ca de atâtea ori în trecut, doar un rezultat al unui anumit context. Spun acest lucru pentru că, circa 80% din preţul unui pachet de ţigarete reprezintă acciză şi TVA, taxe plătite la stat şi, ca urmare, evoluţia industriei tutunului depinde în foarte mare măsură de politica fiscală şi de cadrul de reglementare. Spre exemplu, recentele propuneri potrivit cărora comercializarea ţigaretelor trebuie să se facă la minimum 250 m de unităţile sanitare şi de învăţământ, având ca obiectiv declarat sănătatea publică, mai precis reducerea incidenţei fumatului în rândul tinerilor, nu vor face altceva decât să impulsioneze piaţa neagră. Cei care comercializează ţigarete ilegale vând oricui, fără a face diferenţa între minori şi adulţi, iar cine va dori să cumpere produse din tutun fără să meargă până la marginea localităţii, va putea opta pentru ţigaretele comercializate ilegal, în pieţe, oboare, în faţa staţiilor de metrou. Aşadar, îngrădirea comerţului legal, nu va face altceva decât să dea apă la moară vânzătorilor de ţigarete de contrabandă. În afara faptului că propunerea menţionată nu aduce vreun beneficiu sănătăţii publice, circa 50% dintre punctele de vânzare la nivel naţional îşi vor reduce cu aproape jumătate cifra de afaceri, cu efecte în lanţ asupra salariaţilor, furnizorilor şamd. Reglementările duse la extrem şi comerţul ilegal cu ţigarete duc la pierderi de locuri de muncă şi de bani la buget şi, în plus, invită crima organizată în comunitate. Orice autoritate care aplică legea ştie că reţelele de contrabandă cu ţigarete reprezintă o platformă şi pentru traficul de arme şi persoane. Reprezentanţii Direcţiei Generale a Vămilor declarau recent că, “una dintre sursele de finanţare a traficului de arme o constituie contrabanda cu ţigarete”, iar în contextul geopolitic actual, se poate spune că traficul ilegal cu ţigarete devine o problemă majoră de securitate naţională”, a declarat  Adrian Popa, director corporate & regulatory affairs, BAT Romania.

    „Sperăm ca această scădere să reprezinte semnul unui trend care va determina reducerea contrabandei cel puţin până la nivelul mediei europene, de circa 10%. Eforturile autorităţilor competente în combaterea comerţului ilegal trebuie dublate, însă, de o serie de schimbări legislative, pe care industria tutunului le solicită de ani de zile. Astfel, pe lângă reglementarea unitară, pe criteriu cantitativ, a infracţiunilor de evaziune fiscală şi de contrabandă cu ţigarete, trebuie clarificată situaţia la punctele de trecere a frontierei interne cu Ungaria şi Bulgaria, iar poliţia locală şi jandarmeria trebuie să primească atribuţii specifice, întrucât comerţul ilegal cu ţigarete se desfăşoară în zona lor de competenţă: pieţe, oboare, staţii de metrou etc. 

    Contrabanda cu ţigarete are efecte profund negative nu doar pentru producătorii şi distribuitorii legali şi pentru stat, dat fiind că un punct procentual din piaţa neagră înseamnă pierderi la buget de peste 35 de miloane de euro, dar reprezintă şi o ameninţare pentru securitatea frontierelor şi, implicit, pentru aderarea noastră la Schengen. De aceea, noua Strategie de combatere a comerţului ilegal cu ţigarete trebuie să conţină precizări clare şi să reunească toţi actorii implicaţi, începând cu decidenţii politicilor fiscale şi terminând cu autorităţile de aplicare a legii”, a declarat Sorana Mantho, director corporate affairs, Philip Morris Romania.

    „Faptul că piaţa neagră a continuat să scadă şi în luna mai, după reducerea din martie, este şi rezultatul eforturilor susţinute ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, prin Direcţia Generală a Vămilor. Doar în primele trei luni ale anului au fost capturate de către lucrătorii vamali, peste 200.000 pachete de ţigarete introduse  ilegal, utilizându-se mijloace de ascundere diversificate (în locaşuri special amenajate în mijloace de transport, ascunse pe corp de către călători, prin expedieri de colete poştale etc.). Cea mai importantă descoperire a organelor vamale din cadrul biroului vamal Constanţa Port a fost identificată în baza analizei de risc,  prin care s-a selectat pentru controlul vamal un container care figura încărcat cu serveţele umede, iar în realitate au fost găsite peste 300.000 pachete  (6.245.400 bucăţi)  ţigarete nedeclarate, fără marcaje, de diverse mărci.

    Eforturile ANAF şi ale DGV au fost susţinute şi de producătorii de ţigarete. În prezent, sunt active în punctele vamale 33 echipe canine specializate pentru depistarea ţigaretelor şi 11 cu dublă specializare – droguri şi ţigarete ilegale, echipe pentru care primim suport din partea companiilor de tutun. De asemenea, derulăm, în baza acordurilor semnate anul trecut cu producătorii, campanii publice de conştientizare a efectelor profund negative ale comerţului ilegal cu ţigarete. Contrabanda reprezintă o ameninţare la  adresa siguranţei naţionale, care ne afectează implicit aderarea la Schengen, dat fiind că România are a doua cea mai extinsă graniţă externă a UE, de peste 2.100 km”, a declarat Claudiu Ardeleanu, director, Direcţia Generală a Vămilor.

    Marii producători de tutun au semnat acorduri de cooperare cu Comisia Europeană pentru combaterea comerţului ilegal cu produse din tutun şi susţin instituirea, din sumele alocate României ca urmare a acestor acorduri, a unui fond de premiere pentru cei care s-au remarcat prin rezultate deosebite în lupta împotriva contrabandei cu ţigarete.

    Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după companiile din sectorul petrolier. În 2014, industria tutunului a virat la buget circa 2,7 miliarde euro, însemnând accize, TVA, taxe şi contribuţii. Suma reprezintă 1,75% din PIB şi 12,5% din totalul veniturilor bugetare.

  • În 2014 contrabanda cu ţigarete a bătut recordul ultimilor patru ani

    “În 2014, media anuală a comerţului ilegal cu ţigarete a crescut în toate regiunile ţării, comparativ cu 2013, cu excepţia zonelor de nord-vest (minus 3,1 p.p. până la 16,9%) şi vest (relativ constant, situându-se la 27,9% în 2014, faţă de 27,7% anul precedent). Regiunea cea mai afectată de piaţa neagră în 2014 a fost nord-est (plus 7,2 p.p. faţă de 2013, până la 33,2%). O creştere importantă s-a înregistrat şi în sud-est (plus 4,2 p.p. faţă de 2013, până la 14,6%).

    Din punct de vedere al provenienţei, şi în 2014 „cheap whites” au continuat să deţină cea mai mare pondere, de 46%, în creştere cu 12,6 p.p. faţă de 2013. Totodata, în 2014, comparativ cu 2013 a scăzut ponderea produselor provenite din Moldova (cu 3,4 p.p. până la 19,5%), Ucraina (cu 5,2 p.p. până la 19,3%) şi Serbia (cu 6,7 p.p. până la 2,6%)”, a declarat Marian Marcu, directorul companiei de Cercetare Novel Research.

    „Creşterea pieţei negre în 2014, comparativ cu 2013, este cauzată de lipsa unei strategii fiscale coerente, pe termen lung, deciziile în domeniul fiscal fiind punctuale, circumstanţiale, insuficient analizate sau fundamentate, dictate de necesitatea imediată de a arăta FMI creşteri de venituri pe hârtie. E ca şi cum măsurile din Codul Fiscal ar fi gândite de lingvişti, traducători şi PR-isti. În 2014, an electoral, în care “nu dădea bine la imagine” să anunţi direct o creştere de taxe, creşterea accizei a fost mascată printr-un artificiu lingvistic numit indexarea artificială a cursului de schimb la care să fie plătite taxele (fixate în euro şi, doar aparent, neschimbate). Momentul adevărului a venit abia după alegeri, când autorităţile au fost nevoite să recunoască faptul că accizele au crescut în termeni reali şi că nu mai există drum de întoarcere. Prin urmare, pentru 2015, s-a apelat la un alt artificiu, de “traducere” a accizei din euro în lei, însă la cursul artificial inventat pentru 2014. Prin urmare, vom atinge încă de anul acesta nivelul  minim de accizare prevăzut de Directiva europenă privind taxarea ţigaretelor pentru 2018: 90 euro/1.000 ţigarete! Ardem astfel etapele calendarului de creştere a accizei, îl ardem pe consumator la buzunar şi, dat fiind că 80% din preţul unui pachet de ţigarete înseamnă taxe, ardem şi din veniturile bugetare, prin erodarea bazei pieţei legale şi favorizarea contrabandei cu ţigarete ieftine. Pe durata respectării acestui calendar, care din 2015 nu mai există, contrabanda s-a menţinut la un nivel relativ constant, de circa 13%. Lipsa de predictibilitate din ultima perioadă îşi arată efectele: piaţa neagră a ajuns la o medie anuală de aproape 16%, cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani!”, a declarat Gilda Lazăr, director corporate affairs & communications, JTI Romania, Moldova şi Bulgaria.

    „În noiembrie 2014, contrabanda cu ţigarete s-a menţinut la nivelul din septembrie, si anume 15,4%. Aceasta în condiţiile în care, în ultimele luni, aproape în fiecare zi aflăm ştiri despre desfăşurări de forţe ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, Direcţiei Generale a Vămilor, Poliţiei de Frontieră sau ale Poliţiei: zeci de percheziţii, de arestări, capturi uriaşe de tigarete de contrabandă – ca să dau un singur exemplu, 500.000 pachete în Portul Constanţa. Iată cum menţinerea pieţei negre la un nivel constant pentru doar patru luni la rând s-a făcut cu resurse suplimentare din partea autorităţilor, susţinute şi de industrie. Recent, a fost semnat un Protocol între Direcţia Generală a Vămilor şi producătorii de ţigarete, care se constituie într-un cadru pentru programe comune anticontrabandă. Săptămâna trecută a avut loc o întâlnire între conducerea Direcţiei Generale a Vămilor şi reprezentanţii industriei tutunului. În urma discuţiilor, ambele părţi au concluzionat că este absolut necesară o Strategie Naţională care să cuprindă îmbunătăţirea cadrului de reglementare, principalele direcţii de acţiune şi măsurile concrete care trebuie implementate de instituţiile responsabile în combaterea contrabandei, la nivel naţional, în perioada 2015-2018. Aşa cum a anunţat Direcţia Generală a Vămilor, pe termen scurt, întrucât analizele Vămii, cât şi studiul Novel relevă o creştere a pieţei negre în zona de Nord, Vest şi Nord-Est, imediat ce capacitatea administrativă va permite, va fi reintrodusă la Birourile Vamale de Frontieră Sighet, Halmeu şi Siret monitorizarea micului trafic de frontieră cu anumite produse, inclusiv ţigaretele. Costurilor suplimentare ale instituţiilor de aplicare a legii, ca şi ale companiilor de tutun, li se adaugă pierderile la buget. Procentul de 15,9% înregistrat de piaţa neagră înseamnă peste 500 de milioane de euro pierderi anualizate. Dacă guvernul nu concepe o politică fiscală corelată cu strategia autorităţilor care trebuie să colecteze taxele şi să combată piaţa neagră, toţi actorii implicaţi – statul, companiile vor continua să înregistreze pierderi”, a declarat Adrian Popa, director corporate & regulatory affairs, BAT Romania.

    “În 2014, nivelul contrabandei cu tigarete a înregistrat cea mai mare creştere faţă de perioada 2011 – 2013, fapt care ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă pentru autorităţi, din perspectiva veniturilor bugetare, industria tutunului generând peste 40% din total venituri colectate din produse accizabile.

    În acelaşi timp, ponderea ţigaretelor ilicite în zona cea mai afectată din România – zona de vest – a înregistrat o reducere substanţială, de la 42,1% în septembrie 2014, la 23,2 % în noiembrie 2014, conform datelor furnizate de studiul Novel.  Această scădere a survenit şi ca urmare a acordului încheiat între autorităţile vamale din România şi Serbia, dar şi a acţiunilor întreprinse în ultima perioadă de autorităţi. Este o demonstraţie clară că fenomenul comerţului ilicit poate fi combătut prin eforturile corelate şi susţinute ale tuturor părţilor afectate de acest flagel transfrontalier, şi salutăm pe această cale iniţiativa ANAF şi DGV de cooperare cu statele vecine pentru reducerea comerţului ilicit. 2014 a arătat că în industria tutunului este nevoie de coerenţă în materie de reglementare şi taxare – în beneficiul pieţei legale şi al bugetului de stat – dar şi de intervenţia coordonată a structurilor de control pentru prevenirea şi reducerea fenomenelor ilicite, până la asumarea unui obiectiv naţional în privinţa nivelului comerţului ilicit. Acesta se află, în acest moment, cu aproape 60% peste media înregistrată la nivelul statelor UE” a declarat Sorana Mantho, director corporate affairs, Philip Morris Romania şi Bulgaria.

    În opinia celor trei producători de tutun, în vederea reducerii pieţei negre este necesară, pe lângă reglementarea unitară, pe criteriu cantitativ, a infracţiunilor de evaziune fiscală şi de contrabandă cu ţigarete, clarificarea situaţiei la punctele de trecere a frontierei interne, cu Ungaria şi Bulgaria, precum şi stabilirea unor atribuţii specifice pentru poliţia locală şi jandarmerie, întrucât comerţul ilegal cu ţigarete se desfăşoară în zona de competenţă a acestora (pieţe, oboare, staţii de metrou etc.).

    Marii producători de tutun au semnat acorduri de cooperare cu Comisia Europeană pentru combaterea comerţului ilegal cu produse din tutun şi susţin instituirea, din sumele alocate României ca urmare a acestor acorduri, a unui fond de premiere pentru cei care s-au remarcat prin rezultate deosebite în lupta împotriva contrabandei cu ţigarete.

    Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după companiile din sectorul petrolier. În 2013, industria tutunului a virat la buget peste 2,6 miliarde euro, reprezentând accize, TVA, taxe şi contribuţii.

     

  • Kuehne + Nagel şi British American Tobacco extind parteneriatul

    Noile concepte privind centrul Global Marine şi Air Logistics Service Centre (GMALSC) integrează toate fluxurile globale de transport maritim şi aerian pentru BAT într-un singur punct logistic de control. Spre deosebire de modelele de mărfuri specifice şi geografie

    anterioare operate de Kuehne + Nagel, care s-a ocupat de Global Leaf Pool şi cerinţele independente din Asia-Pacific, centrul Global Marine şi Air Logistics Service Centre facilitează acum managementul lanţului de aprovizionare end-toend pentru toate produsele de bază, de intrare şi de ieşire, pe tot globul, prin intermediul unei platforme de informare.

    Această platformă permite vizibilitatea mişcării produselor în toate etapele, oferind un sprijin mai bun în luarea deciziilor pentru BAT. Procesele globale standardizate sunt combinate cu cunoştinte locale prin intermediul reţelei aeriene şi maritime la nivel

    mondial ale Kuehne + Nagel.

    Dave Anderson, Global Head Supply Chain pentru BAT spune: “Prin centrul Global Marine şi Air Logistics Service Centre facem un pas important spre realizarea lanţului nostru de aprovizionare viitor. Serviciul oferit de Kuehne + Nagel este acum complet integrat in Modelul de operare target, oferind cresterea eficientei si flexibilitatii pentru a satisface nevoile de dezvoltare ale afacerii noastre globale.”

    Tobias Jerschke, Global Head of Integrated Logistics, Kuehne + Nagel a adaugat: “Piata pe care activeaza BAT se schimba foarte rapid. Prin parteneriatul strans si dezvoltarea in continuare a solutiilor centralizate de control Kuehne + Nagel, BAT poate raspunde rapid la noile provocari.”

    BAT este o companie din industria de tutun la nivel mondial cu branduri vandute in mai mult de 200 de piete, cu peste 57.000 de angajaţi şi peste 200 de branduri in portofoliu. Grupul a generat 5,5 miliarde de lire sterline profit din operatiuni în 2013.

    În România, British American Trading, cea mai mare  a înregistrat în 2013 o cifră de afaceri netă de aproape 7 miliarde de lei şi un profit de 473 milioane de lei, în creştere faţă de 2012, când afacerile companiei s-au plasat la 6,9 miliarde de lei. Pe lângă BAT Trading, producătorul de ţigarete mai are o fabrică în Ploieşti (BAT România Investment SRL)  şi un centru de servicii de externalizare (British American Shared Services Europe, BASSE), iar cele trei entităţi au împreună în jur de 2.000 de angajaţi.

    Cu aproximativ 63.000 de angajati in 1000 de locatii in peste 100 de tari, grupul Kuehne + Nagel este unul din liderii mondiali a companiilor logistice.

  • Fluturii bat consultanta

    7 ani mai tarziu, cei 100 de dolari pusi ramasag se vor adauga cifrei de afaceri de 1 milion de dolari a companiei Amazing Butterflies a lui Mu?iz care vinde fluturi vii unor companii ca Nickelodeon la un pret de 95 $ pe duzina. Mu?iz spune ca nu s-ar mai putea intoarce la fosta sa slujba de consultanta in afaceri pentru ca ceea ce face acum este prea amuzant.

  • Un nou tip de Marlboro

    Noua varianta de Marlboro se deosebeste de alte tigari de pe piata prin tipul de ambalaj (capacul este glisant si nu se desface in stilul obisnuit) si filtru, care este alcatuit din trei parti diferite, in premiera fiind introdus tutun in filtru, "pentru a potenta aroma tigarii", declara Richard Morgan, directorul general al Philip Morris.

    Marlboro Filter Plus a mai fost lansat in alte patru tari, dar in variantele in care contine 1mg de gudron si, respectiv, 3 mg de gudron. Modelul lansat in Romania contine 6 mg de gudron.

    Philip Morris Romania intentioneaza sa majoreze, in 2008, ponderea exporturilor, de la nivelul actual de 30-40% din productie la peste 50%, a mai declarat Morgan.

    Philip Morris are o fabrica la Otopeni si exporta in principal in UE, in state precum Italia, Polonia si Cehia, si in Africa. Compania va creste, anul viitor, capacitatea de productie a fabricii, la 20 de miliarde tigari pe an.

    Pe piata tigaretelor, ce va depasi anul acesta 1,5 miliarde de euro, mai sunt prezente companiile British American Tobacco si Japan Tobacco International care a fuzionat recent cu Gallaher.

  • Un nou tip de Marlboro

    Noua varianta de Marlboro se deosebeste de alte tigari de pe piata prin tipul de ambalaj (capacul este glisant si nu se desface in stilul obisnuit) si filtru, care este alcatuit din trei parti diferite, in premiera fiind introdus tutun in filtru, "pentru a potenta aroma tigarii", declara Richard Morgan, directorul general al Philip Morris.

    Marlboro Filter Plus a mai fost lansat in alte patru tari, dar in variantele in care contine 1mg de gudron si, respectiv, 3 mg de gudron. Modelul lansat in Romania contine 6 mg de gudron.

    Philip Morris Romania intentioneaza sa majoreze, in 2008, ponderea exporturilor, de la nivelul actual de 30-40% din productie la peste 50%, a mai declarat Morgan.

    Philip Morris are o fabrica la Otopeni si exporta in principal in UE, in state precum Italia, Polonia si Cehia, si in Africa. Compania va creste, anul viitor, capacitatea de productie a fabricii, la 20 de miliarde tigari pe an.

    Pe piata tigaretelor, ce va depasi anul acesta 1,5 miliarde de euro, mai sunt prezente companiile British American Tobacco si Japan Tobacco International care a fuzionat recent cu Gallaher.